Euronews: Comisia Europeană pregătește reforma procesului de extindere a Uniunii Europene

Regulile de aderare la Uniunea Europeană ar putea fi rescrise. Comisia Europeană pregătește propuneri de reformă a procesului de extindere a UE, într-o încercare de a-și reafirma rolul într-o dezbatere modelată tot mai mult de statele membre, au declarat pentru Euronews trei oficiali ai Uniunii Europene.

Extinderea Uniunii Europene a ajuns în prim-planul agendei europene, pe măsură ce Muntenegru se apropie de finalizarea procesului de aderare la blocul comunitar. În ultimele săptămâni, statele membre au prezentat o serie de documente de poziție în care propun diverse idei pentru reformarea procesului de aderare.

Cinci dintre cele șase state fondatoare ale UE au propus consolidarea mecanismelor de protecție existente pentru a preveni derapajele democratice și încălcările statului de drept – lecții desprinse din experiența Ungariei conduse de Viktor Orbán.

Germania și Franța au avansat, la rândul lor, ideea unei integrări treptate a țărilor candidate, care le-ar permite acestora să beneficieze de unele dintre avantajele aderării la UE înainte de dobândirea statutului de membru cu drepturi depline.

Anterior, cancelarul german Friedrich Merz a propus crearea unui statut de „membru asociat”, care ar permite extinderea garanțiilor de securitate către Ucraina.

În prezent, statele membre se pregătesc pentru o dezbatere strategică privind reforma procesului de aderare la următorul summit al liderilor UE, programat pentru luna octombrie, după turneul efectuat în toate cele 27 de capitale de președintele Consiliului European, António Costa.

Înaintea reuniunii, Comisia Europeană intenționează să prezinte propriile propuneri, în încercarea de a relua inițiativa în această dezbatere sau, cel puțin, de a evita să piardă complet controlul asupra ei.

„Am văzut contribuții din partea mai multor state membre pe această temă. Comisia lucrează, de asemenea, la acest dosar. Așteptăm cu interes viitoarea discuție strategică privind extinderea și reformele, care va avea loc în cadrul reuniunii Consiliului European din octombrie”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Euronews.

Planuri de reformă mai ample

Amploarea propunerilor este încă analizată la cel mai înalt nivel politic în cadrul executivului european.

Încă de la începutul anului trecut, Comisia urma să prezinte evaluările sale privind politicile necesare înaintea extinderii – un document care ar trebui să arate cum ar funcționa o Uniune Europeană cu 30 sau mai multe state membre din perspectiva bugetului, a procesului decizional și a organizării instituționale.

Însă aceste analize au fost puse discret în așteptare, după ce candidatura Ucrainei la aderare a complicat semnificativ situația. Subiectul rămâne unul deosebit de sensibil în capitalele europene, întrucât are implicații directe asupra distribuirii puterii și resurselor financiare în cadrul Uniunii.

„În ceea ce privește evaluările politicilor premergătoare extinderii, putem adăuga că lucrăm intens pentru finalizarea comunicării cât mai curând posibil, obiectivul fiind prezentarea unui document de cea mai înaltă calitate”, a precizat reprezentantul Comisiei.

Deși dezbaterea privind reforma procesului de extindere capătă tot mai multă amploare, rămâne neclar în ce măsură există voință politică pentru o reformă atât de amplă, care ar presupune inevitabil modificarea tratatelor europene.

Momentul este cu atât mai delicat cu cât anul viitor vor avea loc alegeri prezidențiale decisive în Franța, unde candidatul formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN) ar putea avea șanse reale de victorie.

Jordan Bardella, considerat unul dintre favoriți în cursa prezidențială, s-a pronunțat în repetate rânduri, în intervenții televizate recente, împotriva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

Totuși, chiar dacă o reformă profundă a procesului de aderare ar putea avea loc mai devreme sau mai târziu – în special pentru a menține motivate țări precum Ucraina să continue reformele interne, oferindu-le în același timp unele beneficii înainte de aderarea deplină –, discuțiile privind consolidarea mecanismelor de protecție pentru noii membri au început deja.

Consolidarea mecanismelor de protecție

Cel puțin în această etapă, propunerile Comisiei urmăresc să avanseze dezbaterea privind introducerea unor garanții suplimentare care să prevină derapajele democratice ale statelor după aderarea la Uniunea Europeană.

„Analizăm modalitățile prin care astfel de garanții ar putea fi incluse în viitoarele tratate de aderare. Obiectivul este simplu: angajamentele asumate în timpul negocierilor, în special cele legate de capitolele fundamentale, trebuie respectate și după aderare”, a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei.

Scopul este ca întreaga dezbatere să nu se concentreze exclusiv asupra Muntenegrului, țara candidată aflată cel mai aproape de aderare și posibil viitorul al 28-lea stat membru al UE. După începerea redactării tratatului de aderare al Muntenegrului, în urmă cu câteva săptămâni, există riscul ca această țară să devină un „caz-test” pentru toate viitoarele aderări.

„Dacă faci acest lucru în cazul Muntenegrului, poate părea că țara este penalizată tocmai pentru că a avut cele mai bune rezultate”, a declarat pentru Euronews un oficial european implicat direct în discuții. „Nu este corect ca întreaga povară să cadă asupra Muntenegrului; procesul trebuie să fie echitabil.”

Rămâne însă de văzut cum vor reacționa celelalte state membre la inițiativa Comisiei. Unele capitale ar putea saluta faptul că executivul european își asumă un rol mai activ, în timp ce altele ar putea interpreta demersul drept o încercare de a-și recâștiga influența asupra dezbaterii.

„Există foarte multe idei pe masă, dar deocamdată sunt doar idei. Unele sunt chiar neclare. Nu există un consens”, a declarat un al doilea oficial european familiarizat cu negocierile.

Reforme inspirate din experiențele anterioare

Mecanismele de protecție nu sunt o noutate în politica de extindere a Uniunii Europene. Deși impulsul politic pentru reformă s-a intensificat după plecarea lui Viktor Orbán de la putere, Comisia își exprimase deja intenția de a introduce garanții mai solide.

În raportul anual privind extinderea din 2025, Comisia a subliniat că viitoarele tratate de aderare vor trebui să conțină mecanisme mai puternice împotriva regresului în respectarea angajamentelor asumate în timpul negocierilor, precum și obligația ca noile state membre să mențină și să consolideze ireversibil progresele realizate în domeniul statului de drept.

În elaborarea acestor noi mecanisme, Bruxellesul va porni de la experiențele anterioare, în special de la tratatul de aderare al Croației, cel mai nou stat membru al Uniunii, care a aderat în 2013.

La momentul aderării Croației a fost introdus un mecanism special de monitorizare, prin care Comisia urmărea îndeaproape îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate în negocieri, în special în domeniul justiției și al drepturilor fundamentale. Monitorizarea a vizat independența și eficiența sistemului judiciar, soluționarea dosarelor privind crimele de război, protecția minorităților și chestiunile legate de refugiați.

Tratamentele de aderare anterioare includeau deja clauze de salvgardare privind dezechilibre economice grave, funcționarea pieței interne și aplicarea legislației din domeniul justiției și afacerilor interne, valabile timp de trei ani după aderare.

Noile propuneri

Cele cinci state fondatoare ale Uniunii solicită însă măsuri mult mai ferme, inclusiv sancțiuni rapide în cazul încălcării obligațiilor asumate. Printre acestea se numără suspendarea fondurilor europene și chiar suspendarea dreptului de vot în procesul decizional al UE.

Aceste propuneri întâmpină însă o opoziție considerabilă. Unele state susțin că ele ar putea încălca principiul fundamental al egalității între statele membre și că ar echivala, în practică, cu redeschiderea tratatului de aderare.

În schimb, alte măsuri considerate mai puțin controversate vizează prelungirea perioadelor tranzitorii – derogări temporare de la aplicarea integrală a legislației europene.

Una dintre cele mai importante astfel de măsuri ar putea fi extinderea perioadei în care statele membre existente pot limita accesul lucrătorilor proveniți din noile state membre pe propriile piețe ale muncii.

Totodată, orice restricție temporară inclusă într-un tratat de aderare ar trebui să fie însoțită de criterii clare privind ceea ce constituie un regres democratic și de un mecanism obiectiv de evaluare, pentru a evita politizarea procesului.

O altă propunere aflată în discuție este ca aderarea la Parchetul European (EPPO) să devină obligatorie pentru toate noile state membre. În prezent, 24 dintre cele 27 de state membre participă la EPPO, iar Irlanda și Ungaria și-au exprimat deja interesul de a se alătura.

„Consolidarea mecanismelor de protecție ar putea reduce rezervele statelor care au fost în mod tradițional sceptice față de extindere”, a declarat Florian Bieber, coordonator al Balkans in Europe Policy Advisory Group, pentru Euronews.

„Rezultatul ar putea fi creșterea șanselor ca viitoarele tratate de aderare să fie ratificate.”