Escroci fără frontiere: Ce au în comun fraudele din R. Moldova, Ucraina, Kazahstan și Rusia
Organele de drept din R. Moldova au reținut persoane implicate în activitatea unor call-centre frauduloase care încercau să înșele locuitorii diferitor țări, printre care Ucraina, Kazahstan și Rusia. Acesta e motivul pentru care StopFals.md a comparat situația din R. Moldova cu cea din statele menționate.
Potrivit rapoartelor oficiale, infractorii apelează la metode identice: se prezintă drept angajați ai băncilor și autorităților publice, creează platforme false de investiții, expediază linkuri malițioase și conving oamenii să le transfere singuri banii.
În pofida diferențelor care țin de numărul populației și metodele de calcul a prejudiciului, situația în aceste state e în mare parte similară, conform sursei citate.
Fraudele online produc prejudicii financiare enorme, infractorii fac uz de aceleași mijloace de presiune psihologică, iar autoritățile publice extind schimbul de date, blochează tranzacțiile suspecte și intensifică controlul asupra apelurilor telefonice.
Exprimat în lei moldovenești, prejudiciul provocat în anul 2025 a fost de cca 550 de milioane de lei în Ucraina, peste un miliard de lei în Kazahstan și de cca 43 de miliarde de lei în Rusia (potrivit datelor oficiale, prejudiciul provocat în R. Moldova în 2025 a fost de cca 272 milioane de lei).
„Cu toate acestea, nu putem face o comparație directă între sume. În Ucraina, indicatorul reflectă tranzacțiile ilegale și frauduloase cu cardurile de plată, în Kazahstan și Rusia este luat în calcul un spectru larg de infracțiuni digitale, iar în R. Moldova sunt comasate fraudele telefonice, financiare și digitale. În plus, trebuie să ținem cont și de numărul populației din fiecare țară”, potrivit analizei StopFals.md.
Principala asemănare ține de schemele folosite. În toate cele patru țări, escrocii:
- sună persoanele din partea băncilor, poliției și altor autorități publice;
- conving persoanele să transfere banii pe un cont care ar fi sigur;
- crează platforme false de investiții;
- expediază linkuri de phishig și crează copii ale unor site-uri care aparțin băncilor, magazinelor și serviciilor publice;
- sparg sau copiază conturi de pe rețelele sociale și cele din serviciile de mesagerie;
- înșeală cumpărătorii la comercializarea mărfurilor online;
- solicită transferuri de bani pretinzând că acționează din numele unei rude, cunoștințe sau superior.
Astfel, instrumentul de bază al infractorilor nu reprezintă fraudarea sistemelor bancare prin metode tehnice, ci metodele de inginerie socială. Potențiala victimă este speriată, grăbită, i se fac promisiuni de câștig rapid sau e contactată din numele unei entități în care aceasta are încredere, după care persoana singură le comunică răuvoitorilor codul, le transmite datele bancare, instalează o aplicație malițioasă sau transferă bani.
Sunt similare și acțiunile de combatere: schimbul centralizat de informații între bănci, poliție, operatorii de telefonie și autoritățile de reglementare în domeniul financiar. Băncile blochează sau suspendă transferurile suspecte, numerele și site-urile frauduloase sunt lichidate, iar tranzacțiile sunt verificate conform unor semne speciale de risc.
În Ucraina, funcționează un sistem de interacțiune dintre poliția cibernetică și instituțiile financiare, în Kazahstan activează Centrul Antifraudă al Băncii Naționale, iar în Rusia băncile fac schimb de informații cu MAI și Banca Centrală în regim real.
Și autoritățile moldovenești intenționează să instituie Punctul Focal Național Antifraudă, să oblige operatorii să blocheze apelurile suspecte, să intensifice controlul asupra cartelelor SIM și asupra echipamentelor pentru fraudarea numerelor de telefon.
Mai multe detalii despre care sunt schemele răspândite în Ucraina, Kazahstan și Rusia, dar și metodele de combatere: AICI.
