Electorala 2025. Profil de integritate: Ion Ceban. Primar de Chișinău, în trecut comunist, apoi socialist
În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin.
Profilurile sunt publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 de către Moldova Curată. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. Metodologiile de selectare și de investigare a integrității candidaților pot fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.
Informații generale
Ion Ceban (45 de ani) este primarul municipiului Chișinău. A fost ales în funcție în 2019 din partea Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) și reales, după primul tur de scrutin, în 2023, de această dată din partea Partidului Mișcarea Alternativa Națională (PMAN).
Comunist, apoi socialist. Anterior, în CV-ul său, Ceban scria, iar public declara că posedă limbile „moldovenească”, rusă, engleză și franceză. Moldovacutata.md a scris anterior că el a făcut parte din Partidul Comuniștilor din R. Moldova, în perioada în care formațiunea condusă de Vladimir Voronin se afla la guvernare. A absolvit Facultatea de matematică și Informatică a Universității de Stat din Moldova și Academia de Administrație Publică de pe lângă președintele Federației Ruse, specialitatea „Administrație municipală și de stat”. Ceban este, conform datelor din biografia sa, doctorand în Administrație Publică, РАНХИГС, Moscova, Federația Rusă.
Între anii 2002 – 2004 a activat în Guvern, Președinție și Parlament. A devenit deputat pe listele PCRM în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2010 și a activat în cadrul Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.
În septembrie 2012 a anunțat, într-o conferință de presă, că părăsește PCRM pentru a adera la proiectul politic lansat cu câteva luni mai devreme de foștii săi colegi, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, PSRM. El a negat atunci că ar fi fost șantajat pentru a pleca din PCRM. La scurt timp, a fost numit secretar pentru ideologie al PSRM.
Ion Ceban a ajuns deputat pe listele PSRM și în urma alegerilor din noiembrie 2014, fiind al 4-lea în lista condusă de Igor Dodon. A renunțat la mandat în iunie 2015, la scurt timp după ce a ajuns, tot pe listele PSRM, consilier municipal în Chișinău. În 2015 a devenit președintele fracțiunii PSRM în Consiliul Municipal Chișinău.
În 2017, la scurt timp după ce Igor Dodon a devenit președinte al R. Moldova, Ceban a fost numit în calitate de purtător de cuvânt al șefului statului, dar și-a păstrat și calitatea de consilier municipal.
La alegerile locale anticipate din 2018 a candidat la șefia Primăriei Chișinău, după ce primarul general Dorin Chirtoacă și-a dat demisia fiind reținut pentru trafic de influență în „dosarul parcărilor cu plată”
A părăsit PSRM și și-a lansat propriul partid. Ceban a reușit să acceadă în turul doi, dar a pierdut alegerile în fața lui Andrei Năstase, care a obținut 52.57% din voturile alegătorilor. Într-un final, rezultatele scrutinului au fost declarate nule, după ce instanța de judecată a constatat că un filmuleț video postat de Năstase pe Facebook în ziua alegerilor a fost în măsură să influențeze opțiunea alegătorilor, decizie criticată vehement de societatea civilă și de partenerii externi. După alegeri, Ceban a rămas liderul fracțiunii PSRM în Consiliul mun. Chișinău, acolo unde a fost coleg cu mama sa, Eugenia Ceban, fosta şefă a Direcţiei Asistenţă Socială Chişinău.
Ceban a intrat din nou în Parlament după alegerile din februarie 2019 și a devenit unul dintre vicepreședinții noului legislativ, după ce socialiștii au făcut alianță cu Blocul ACUM, format de Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr.
La alegerile locale generale din octombrie 2019 a candidat din nou pentru funcția de primar al mun. Chișinău. De această dată Ceban a obținut 52.39% din voturi și l-a învins pe Andrei Năstase după turul doi de scrutin, devenind primar general al capitalei. El a anunțat că părăsește PSRM la finalul anului 2021, iar în decembrie 2022 Ion Ceban a fost ales în calitate de președinte al PMAN, formațiune înregistrată oficial în ianuarie 2023. În 2023 a câștigat un nou mandat, după primul tur de scrutin, obținând 50,62% din voturi.
Integritatea în activitatea politică
ZdG a scris anterior că, în 2012, fiind deputat comunist, a fost unul dintre fruntașii protestelor anti-alianța pentru integrarea europeană, organizate de PCRM. „Noi cu toții spunem: Jos alianța!” striga Ceban în 2012 de pe scena instalată în Piața Marii Adunări Naționale de către comuniști.
Câteva luni mai târziu, Ceban anunța că părăsește PCRM-ul lui Vladimir Voronin pentru a adera la PSRM-ul lui Igor Dodon, disociat și el de comuniști cu doar câteva luni înainte, dar nu renunță la ideea de a „distruge Alianța pentru integrare europeană”.
Secretar pentru ideologie la socialiști și lider al protestelor anti-UE. În scurt timp, Ceban devine secretar pentru ideologie al PSRM. „El este un adevărat ideolog. El a fost autorul «Moldova doar alături de Rusia», «Moldova doar în Uniunea Eurasiatică», «Limba moldovenească, stăpână la ea acasă»”, îl descria ulterior Dodon pe Ceban.
Socialistul Ceban a continuat să fie lider al manifestațiilor anti-aderare la UE. În 2014, coordonând un protest la Bruxelles în fața sediului Comisiei Europene, Ceban dădea asigurări: „Nu-mi convine semnarea Acordului de asociere cu UE. Moldova vrea în Uniunea Vamală.” Tot în 2014, Ion Ceban era unul dintre susținătorii referendumului nerecunoscut privind independența Găgăuziei și aderarea la așa-numita uniune vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
„Moldova astăzi este pentru Uniunea Vamală, Moldova astăzi este pentru stabilitate, Moldova astăzi este pentru relații bune cu Rusia. Și nicidecum Moldova nu vrea acolo unde ne trag ei pe noi (în Uniunea Europeană, n.r.)”, scanda Ceban în 2014.
În 2021, fiind primar din partea PSRM, a folosit tribuna Primăriei pentru a anunța că-și lansează propriul partid politic, PMAN.
Tribuna primăriei nu a fost utilizată de Ceban doar pentru a-și anunța noul proiect politic, ci și pentru a raporta activitățile partidului său în ședințele operative ale serviciilor primăriei, deși a negat acest fapt: „Nu știu la ce exact dumneavoastră faceți referință, știu că toate evenimentele publice și toate conferințele de presă care sunt nemijlocit cu tentă politică, ca să spunem așa, și în care este menționat într-o formă sau alta, se desfășoară la sediul MAN”, declara Ceban, solicitat de ZdG, în 2025.
De la retorica pro-rusă a trecut la una pro-europeană. Aceeași sursă notează că, în perioada celui de-al doilea său mandat de primar, Ceban și-a schimbat retorica pro-rusă, devenind pro-european în declarații. Dar, deși în spațiul public Ceban declara că a devenit susținător al integrării europene, un document elaborat de Statele Unite ale Americii, în 2022, plasa formațiunea condusă de Ceban în rândul entităților prin care Federația Rusă, prin persoana agentului FSB Iurii Gudilin, ar încerca să influențeze situația politică din R. Moldova.
Potrivit documentului privind sancțiunile aplicate de SUA în privința a 21 de persoane și entități, printre care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, emis în 2022, Departamentul de Stat al SUA menționează că eforturile agentului FSB Iurii Gudilin sunt îndreptate spre a oferi susținere unei noi mișcări politice – MAN, condusă de fostul socialist, primarul capitalei, Ion Ceban.
„Deși eforturile sale de a influența alegerile din 2020 și 2021 au eșuat, Kremlinul continuă să organizeze eforturi pentru a readuce la putere un guvern pro-rus. Recunoscând pierderea sprijinului popular pentru vechea elită politică pro-rusă din Moldova, echipa lui Gudilin a oferit sprijin unui grup politic de opoziție, Mișcarea Alternativă Națională (MAN)”, se arată în comunicatul publicat pe pagina oficială a Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii.
Întrebat de ZdG, Ion Ceban nu a comentat sprijinul pe care ar fi intenționat Gudilin să-l ofere formațiunii sale, ci a spus doar că MAN nu este supus sancțiunilor. A adăugat și că nu are nicio legătură în prezent cu Gudilin.
RISE Moldova a scris în 2020 că, în ajunul alegerilor prezidențiale, mai mulți consultanți politici din Federația Rusă au sosit în R. Moldova și s-au implicat activ în campania lui Igor Dodon. Aceiași polit-tehnologi fuseseră deja surprinși, în 2019, la sediul PSRM, în perioada în care Ion Ceban a candidat și a câștigat Primăria Chișinău. Ulterior, SUA i-a sancționat oficial pentru tentative de influențare a alegerilor din Moldova. Cei trei, Iuri Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin, au lucrat atât pentru Dodon, cât și pentru Ceban, oferindu-i acestuia sprijin în campania pentru Primărie. Potrivit autorităților americane, colaborarea lor cu Ceban a continuat prin susținerea noului său partid. Ceban însă a negat că a primit sprijin politic de la cei trei.
Se afla în Rusia când a început războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. La 24 februarie 2022, atunci când Rusia a atacat Ucraina, Ion Ceban se afla în Federația Rusă. Portalul de investigații din Estonia, Delfi, scria că edilul ar fi zburat în capitala Rusiei, cu o zi înainte, împreună cu soția. Jurnaliștii estonieni atrag atenția asupra faptului că vizita lui Ceban la Moscova nu a fost anunțată public și nici nu a fost trecută în calendarul de lucru al primarului. Nu se știe cu cine s-a întâlnit edilul acolo și nici ce subiecte au fost discutate.
TV8 a scris că după vizita de la Moscova, cuplul ar fi trebuit să plece spre Bangkok. Potrivit Delfi, Ion și Tatiana Ceban aveau bilete pentru zborul Moscova-Bangkok cu data de 26 februarie. Însă, primarul ar fi zburat în data de 25 februarie singur de la Moscova la Sankt Petersburg, ulterior la Berlin, iar de acolo s-ar fi întors în Moldova prin România în noaptea de 26 februarie. Totuși, deși nu se afla în țară, s-a implicat activ în acțiunile de gestionare a fluxului de refugiați care au sosit la Chișinău încă din prima zi de război. „Administrația municipiului Chișinău este pregătită să intervină în situația de criză. La ședințele desfășurate astăzi am discutat cum acționăm”, a scris Ion Ceban pe pagina sa de Facebook în data de 24 februarie 2022, la ora 18:00. Echipa sa de la Primărie s-a implicat activ în procesul de gestionare a fluxului de refugiați ucraineni, veniți cu miile în Republica Moldova.
Conform informațiilor publice, Ceban a condamnat clar războiul din Ucraina și a spus clar că Rusia este stat agresor în octombrie 2022, când a participat la un forum pentru tineri, „MOLDOVA YOUTH FORUM”. „Condamn acest război, condamn această agresiune și nu consider un lucru normal. Agresorul este Rusia. Eu nu odată am spus de aceste lucruri”, a spus atunci edilul.
Conform Newsmaker, Ion Ceban a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4, că nu a mai vizitat Federația Rusă din 2022 – anul în care armata rusă a invadat Ucraina. Edilul a declarat, că, din acel moment, a rupt orice legătură cu Moscova.
Întrebat dacă i-ar fi ușor să reia relațiile cu Federația Rusă, după ce a condamnat public războiul din Ucraina, Ceban a evitat un răspuns tranșant. El a făcut însă aluzie la actuala guvernare, despre care susține că ar menține dialogul cu Moscova prin intermediul funcționarilor publici.
„Nu pot să jur, dar ținând cont că l-au trimis pe unul, apoi pe al doilea… Sau nu întreprinzi niciun pas și rămâi pe principiile tale, sau nu imiți aceste istorii. Pentru că nu eu am fost la Moscova după 2022. Eu acolo nu am fost”, a declarat edilul.
Ion Ceban a fost întrebat public dacă se afla în Rusia pe 24 februarie 2022 — ziua în care a început invazia rusă în Ucraina — însă nu a oferit un răspuns clar: „Când voi considera de cuviință să dau detalii pe acest subiect, le voi face public neapărat, fără să fiu presat, într-o formulă sau alta, în asemenea condiții. Credeți-mă că ceea ce vă voi arăta, pentru că aici nu ne va ajunge timp, cu materiale, nu va fi pe placul dvs. că mai mult nu o să-mi mai puneți această întrebare”. Edilul a evitat, inclusiv, să ofere un răspuns clar privind ultima sa vizită în Federația Rusă. Întrebat direct, a declarat că a fost „demult, foarte demult”. A ezitat apoi în calcule, adăugând că „probabil” a fost, dar nu își amintește exact când. „Chiar nu țin minte când ultima dată. Nu țin minte dacă am fost în 2022”, a spus el, citat de Newsmaker.md.
El a fost întrebat repetat despre vizita din Rusia la emisiunea „România lui Vitalie” de la Euronews, la 29 august 2025. „Pe data de 23, de aici, din Republica Moldova, am zburat împreună cu familia spre Moscova, pentru că aveam o destinație de turist în vacanță împreună cu familia. Nu este un secret, și atunci era Omicron. Era până la Omicron Delta în jumătate de an pentru toate procedurile necesare viză, transport, hotel pe care le pot demonstra foarte simplu. Cu siguranță că vă puteți convinge și dumneavoastră și oricine este interesat, era planificată vacanță. Ce am făcut pe data de 24, când am aflat că se întâmplă aceste lucruri? Am venit prin cinci țări până la București. La București am luat taxiul, m-am oprit la Vaslui, am dormit 3 ore și la ora 10:00 dimineață eram la centrul de plasament pentru refugiați, care a primit primii refugiați din Ucraina, gestionând procesele, nedormit de 25 de ore împreună cu colegii mei, pentru țara mea, pentru cetățenii țării”, a spus Ceban, la Euronews.
Întrebat dacă s-a întâlnit cu cineva la Moscova, inclusiv cu Gudilin, Ceban a spus: „Cu nimeni. Exact cum nu am întâlnit cu oficiali despre care spuneți dumneavoastră”, dar a confirmat că s-a întâlnit cu acesta mai devreme: „A fost atunci când am fost la Partidul Socialiștilor, în perioada respectivă. Și nu doar eu am fost văzut acolo. Nu cunosc până acuma dacă este agent sau nu. A fost 7 ani în urmă”.
Într-un documentar lansat în 2025 – „Marele război hibrid” – se arată că la alegerile prezidențiale din 2024 ar fi participat aceiași consultanți politici apropiați FSB-ului, care, în 2019, ar fi coordonat campania lui Ion Ceban pentru Primăria Chișinăului – alegeri pe care acesta le-a câștigat. „Au fost trimiși aici de serviciile speciale ruse pentru a acorda suport unor proiecte politice ruse. Iurii Gudilin, fiind un ofițer al serviciilor speciale ruse, era cel care coordona grupul de politehnologi”, explica șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.
În ianuarie 2025, Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo au anunțat crearea Blocului „Alternativa” format din trei partide și „echipa lui Stoianoglo”.
„Ca să nu existe interpretări”, a spus primarul Chișinăului, Ion Ceban, blocul politic ar urma să pledeze pentru „integrarea europeană ca obiectiv major al țării”, „vorbim și scriem în limba română” și „știm că există un război și o agresiune la est împotriva Ucrainei”.
O analiză publicată de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) arată că în timpul mandatului de primar de Chișinău, Ceban și-a „consolidat” relația cu lideri politici români”. Conform CRPE, în 2022, Ceban era „probabil liderul moldovean cu care primarii, președinții de consilii județene, miniștrii sau șefii de partide din România se întâlnesc cel mai des. 2022 a însemnat zeci de întâlniri cu lideri politici din România, cu precădere ai Partidului Social Democrat, dar și membri importanți ai Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România. Am reușit să identificăm cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România, dintre care 12 cu reprezentanți PSD, 8 cu PNL, 5 cu USR, 5 cu reprezentanți de la alte partide politice sau neafiliați (dar toți apropiați de PSD). Ceban participă la evenimente culturale și concerte în România, ține discursuri, iar Chișinăul chiar cofinanțează evenimente vizibile din România… (…)”, se nota în analiza CRPE.
Interdicție de a intra în România, aplicată în 2025. Relațiile dintre Ion Ceban și România s-au întrerupt brusc în 2025. Pe 9 iulie, Ziarul de Gardă a scris că primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani, Ministerul de Externe de la București invocând „motive ce țin de considerente de siguranță națională”.
În luna august 2025, într-o conferință de presă, Ion Ceban a anunțat că a acţionat în judecată cinci instituţii de stat din România şi a cerut anularea interdicţiei de a intra pe teritoriul statului vecin şi în spaţiul Schengen. Declaraţia a fost făcută de Ion Ceban într-o conferinţă de presă, unde a venit însoţit de doi avocaţi din România, care îl vor reprezenta în instanţă. „Nu au fost oferite nici explicaţii, nici temeiuri juridice, nici nu a fost spus ce instituţie a aplicat această interdicţie. Nu există temei pentru ca interdicţia la adresa mea să fie implicată. În lipsa oricăror răspunsuri din partea autorităţilor române, am apelat la servicii de avocatură ca să încerc să obţin dreptatea într-o instanţă de judecată”, a spus Ceban. El a acuzat în mai multe rânduri că interdicția ar fi una politică, pusă la cale de Maia Sandu și Nicușor Dan. Cei doi șefi de stat au negat că ar fi contribuit la luarea acestei decizii. „E comod să arunci cu acuzații. Sunt false”, a spus Sandu. Pe lângă Ceban, cu interdicții similare s-au ales alți doi cetățeni ai R. Moldova: Vasile Tarlev și Natalia Morari, fosta jurnalistă de televiziune care a candidat în 2024 la alegerile prezidențiale.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală pentru alegerile din 28 septembrie 2025, Ceban a indicat că a avut în 2024 un salariu de 301 mii de lei de la Primăria mun. Chișinău și diurne de 125 de mii de lei. Soția sa, angajată la compania „TIVI Kids” SRL, a avut venituri salariale de aproape 50 de mii de lei. Familia însă declară că a primit și dividende de la această companie, deținută în proporție de 100% de Tatiana Ceban, în sumă de 173 de mii de lei.
Familia lui Ceban mai raportează venituri din donații, indemnizații și cadouri la zilele de naștere sau cumetrie în sumă totală de circa 600 de mii de lei. Cei mai mulți bani, 850 de euro, familia i-a declarat de la cumetrie. Soții Ceban dețin același apartament la sol, dobândit în 2016, un teren intravilan obținut în 2012 și o mașină Skoda Kodiaq fabricată în 2023 și deținută în folosință din 2024. Automobil a fost procurat în baza unui contract de leasing din 2024.
Tatiana Ceban este singura asociată la compania „TIVI Kids” SRL. Ea a fost fondată pe 21 februarie 2022 și prestează servicii fotografice și desfășoară și alte activități pentru copii.
ZdG a scris anterior că Ion Ceban locuieşte împreună cu soţia şi cei doi copii într-un apartament de tip townhouse, pe str. Nicolae Costin din capitală. Locuinţa are o suprafaţă oficială de 230 m.p. şi a intrat în posesia sa în urma unui contract de donaţie semnat la 16 decembrie 2016 cu părinţii săi, Vasile şi Eugenia Ceban. Oficial, aceştia au cumpărat imobilul pe 26 aprilie 2012, la câteva luni după ce fusese dat în exploatare de SA „Coloana Mecanizată Mobilă”.
Tot ZdG a scris anterior că Ion Ceban, împreună cu părinţii săi, dar şi sora sa, au avut, anterior, viza de reşedinţă într-un apartament cu o suprafaţă de 69,1 m.p. din str. Drumul Viilor. În aprilie 2014, familia Ceban a donat apartamentul copilului de 7 ani al familiei surorii sale.
În aprilie 2023, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis act de constatare pe numele primarului capitalei Ion Ceban. Potrivit actului, edilul a admis încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, fiindu-i identificată o diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime de 621 mii de lei pentru anii 2017-2019.
Potrivit ANI, controlul s-a efectuat și pe numele membrilor familiei acestuia. Verificarea averii a fost realizată pentru perioada exercitării funcțiilor de consilier în Consiliul municipal Chișinău și deputat în Parlamentul R. Moldova, 01.08.2016 – 25.10.2019.
„Principalele debite stabilite subiecților controlului și-au avut sorgintea în alimentări de conturi avute în gestiune, achitări servicii în numerar, donații către un partid politic sau simpatizant politic, cumpărarea valutei străine în dolari SUA, achitarea tranșelor pentru automobil și alte cheltuieli în numerar”, potrivit ANI.
„Noi cu certitudine vom contesta acest lucru în instanță și vom câștiga acolo”, declara Ion Ceban într-un video postat pe Facebook, după anunțarea deciziei. Litigiul este examinat la Curtea de Apel Centru, următoarea ședință fiind programată pe 11 septembrie 2025.
Anterior, el a declarat, cu referire la acest dosar, că e „un dosar fabricat la comanda celor de la PAS”. „Suntem în instanța de judecată, dar din ultimele informații pe care le-am primit, inclusiv doamna președinte, Maia Sandu, pune presiune pe acei judecători ca să ia o decizie împotriva mea. Ideea finală este să fiu lipsit de mandat integral. Adică, să-mi fie întrerupt mandatul și dreptul de a candida la funcția de primar. Îi supără că rezultatele noastre sunt net superioare rezultatelor lor pe țară”, declara Ceban. Solicitați de NewsMaker pentru o reacție la declarațiile edilului capitalei, reprezentanții PAS au declarat că „Ion Ceban ca de obicei se victimizează pentru a-și apăra echipa sa de incompetenți”. Adrian Băluțel, șeful de cabinet al președintei, a scris pe rețelele de socializare că „de la o vreme, s-au pornit tot mai mulți politicieni să „lupte” cu președinta, să inventeze minciuni despre ea și să se victimizeze”.
Conform ANI, dacă actul emis va rămâne definitiv, Ion Ceban riscă să fie decăzut din dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică cu excepția celor elective timp de 3 ani, deci, nu poate fi decăzut din exercitarea funcției de primar, așa cum acuză.
Integritatea în gestionarea funcției publice
În 2017, la scurt timp după ce Igor Dodon a devenit președinte al R. Moldova, Ceban a fost instalat în calitate de purtător de cuvânt al șefului statului, însă a dorit să-și păstreze și mandatul de consilier municipal. Președinția a solicitat ANI să se pronunțe dacă poziţia de consilier prezidenţial este sau nu compatibilă cu cea de consilier municipal. Instituția i-a răspuns că, potrivit Legii cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, consilierii prezidențiali nu pot exercita alte funcţii publice sau deţine posturi de natură contractuală în cadrul autorităţilor publice.
Atunci, conform informațiilor de pe portalul Moldovacurata.md, pentru a soluţiona incompatibilitatea, dar totuşi pentru a rămâne la Președinție și în Consiliul Municipal, Ion Ceban a demisionat din funcţia de consilier prezidenţial şi a fost angajat în calitate de secretar al preşedintelui, îndeplinind şi atribuţiile de purtător de cuvânt. Ion Ceban a declarat atunci pentru Moldova Curată că funcţia pe care o deţine este una tehnică, iar juriştii „s-au ocupat de acest lucru”, de aceea nu ştie care a fost procedura de „transformare”.
Prin această trecere de la o funcţie de demnitate publică la una tehnică, Ion Ceban a fost scutit de obligaţia de a-şi declara averile şi interesele personale în calitate de persoană cu funcţie de demnitate publică. Juriștii au criticat tertipul folosit de Președinție pentru a dribla legea.
Atacuri la adresa presei. Ion Ceban a lansat, în ultimii ani, mai multe atacuri în adresa presei. În februarie 2024, organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media au condamnat „comportamentul inadecvat al primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, care a atacat și intimidat din nou presa, lansând acuzații nefondate la adresa unor jurnaliști.”
În iunie 2025, fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) anunța că va depune sesizări la poliție și către misiunile diplomatice, acuzând primarul Ion Ceban și consilierii MAN de comportament agresiv. Se întâmplă după ce consilierii și-au aruncat replici tăioase și s-ar fi îmbrâncit în timpul ședințelor CMC din 19 și 20 iunie 2025.
Primarul Ceban a fost acuzat și de comportament homofob. În 2022, jurnaliștii de la Cu Sens constatau că acesta avea un discurs care incita la discriminare și homofobie. Asta, după ce comunitatea LGBT a anunțat autoritățile că va organiza un marș pe 19 iunie (2022). Mai mult, primarul făcea declarații false când vorbea despre drepturile acestei comunități. Discursul similar s-a repetat și în alți ani.
În iunie 2025, primarul municipiului Chișinău a anunțat semnarea unui ordin care interzice „propaganda LGBT” în instituțiile de învățământ general din capitală. De asemenea, edilul a informat că a fost pregătit un proiect de decizie privind desfășurarea întrunirilor publice cu tematici sensibile referitoare la identitatea de gen și orientarea sexuală în municipiul Chișinău, care ulterior a fost votat de Consiliul Municipal Chișinău (CMC), fiind interzise întrunirile comunității LGBTQ+ în municipiul Chișinău.
Conform legislației R. Moldova, autorizarea sau interzicerea întrunirilor publice pașnice nu este de competența unui primar. Avocata Doina Ioana Străisteanu a comentat, potrivit Anticoruptie.md, că „legea, în nicio literă, nu-i permite primarului sau autorității publice locale de oricare nivel să interzică o anumită întrunire”.
Tot Ion Ceban a fost acuzat că a permis, prin inacțiune, prelungirea unui contract defavorabil Primăriei (cu Epamedia), care a generat un litigiu internațional. Compania „Epamedia”, care gestionează 300 de stații de așteptare în municipiul Chișinău, cere despăgubiri de 66 de milioane de euro de la Primăria municipiului Chișinău într-un proces de arbitraj internațional.
În mai 2025, ZdG scria despre practica de a angaja pe bani publici, la Primăria Chișinău, membri sau promotori activi ai MAN, partidul fondat de Ceban. Primarul însă a negat că aderarea la partidul său ar fi un criteriu pentru angajarea la primărie. „Eu cred că afirmația dumneavoastră nu are absolut nicio consistență în acest sens, este una manipulatorie, este una distorsionată și nu are de-a face nimic cu realitatea zilei de azi”, a fost replica primarului.
Cazier judiciar
Pe parcursul anului 2023, atunci când candida pentru un nou mandat de primar, Ceban a anunțat public de mai multe ori că vor urma percheziții la membrii săi de familie și la partidul politic pe care îl conduce. Informațiile însă nu s-au confirmat.
În august 2025, am solicitat Procuraturii Anticorupție (PA) să comunice dacă Ion Ceban are calitate de bănuit sau învinuit în vreun dosar aflat în gestiunea Procuraturii Anticorupție sau dacă acesta este vizat în vreo investigație aflată în desfășurare la PA. Instituția nu a confirmat, dar nici nu a infirmat că Ion Ceban este vizat în investigații penale. „Vă aducem la cunoștință că Procuratura Anticorupție pune mereu la dispoziția d-voastră informații ce pot fi oferite, mai ales celor care, fără îndoială, constituie un subiect de actualitate în R. Moldova, suscitând, astfel, un interes public semnificativ. Cu toate acestea, uneori, suntem în imposibilitate de a confirma sau infirma anumite informații, dezvăluirea cărora ar putea cauza un prejudiciu ce ar prevala interesului public în accesarea informației or ar putea genera date inoportune potențialilor bănuiți sau învinuiți. Precizăm că, oferirea oricărei informații despre procesele penale, care se află în procedura Procuraturii Anticorupție, poate fi furnizată, ținând cont de criteriile de oportunitate și proporționalitatea, cu respectarea, în același timp, a principiilor prezumției de nevinovăție și a confidențialității urmăririi penale, iar în asemenea circumstanțe, actualmente, nu vă putem prezenta careva informații”, se precizează în răspunsul PA.
Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat că nu poate oferi răspuns la subiectul dosarelor penale în care ar fi vizat Ion Ceban. „Cu referire la demersul dumneavoastră, potrivit conținutului formulat, punctăm faptul că informația solicitată nu cade sub incidența Legii nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public”, se precizează în răspunsul CNA.
Conform datelor de pe portalul instanțelor de judecată, numele lui Ion Ceban figurează în mai multe dosare civile ajunse pe masa judecătorilor, în litigii ce țin de „apărarea onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale”. Printre cei cu care se judecă primarul găsim partide, consilieri municipali, jurnaliști, redacții sau deputați. Într-un litigiu cu mai mulți activiști pentru drepturile minorităților sexuale, Ceban a fost învinuit de „instigare la discriminare împotriva reclamanților pe criteriul orientării homosexuale”, dar instanța a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. În 2024, Judecătoria Chișinău l-a găsit vinovat pe primarul de Chișinău de neexecutarea unei hotărâri judecătorești și l-a amendat cu 6 mii de lei.
Acest profil este realizat în cadrul unui proiect implementat de Asociația Presei Independente (API).
