Când Sputnik Moldova laudă o universitate românească: ce se ascunde în spatele unei postări aparent „elogioase”
Recent, canalul de Telegram al Sputnik Moldova, portavocea de propagandă a Kremlinului în spațiul informațional moldovenesc, a publicat o postare cel puțin neașteptată: în timp ce critica deciziile guvernării de la Chișinău, făcea, pentru prima oară, o referire elogioasă la o instituție românească – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În textul său, autorii postării deplâng faptul că autoritățile moldovene nu au permis înființarea unei filiale a acestei universități în Orhei, în timp ce ar fi dat undă verde unei sucursale bulgare în Taraclia, sugerând că acest gest este motivat strict electoral. La prima vedere, avem de-a face cu un text critic la adresa guvernării, însă detaliul cel mai interesant este, de fapt, nu critica în sine – ci pivotarea discursului în raport cu România. Pentru prima dată, Sputnik Moldova nu doar că nu atacă o instituție românească, ci o și recunoaște ca fiind „prestigioasă” și superioară din punctul de vedere al calității educației oferite. Ziarul de Gardă prezintă opinia a trei experți, care explică dacă putem sau nu vorbi despre o schimbare de ton și ce urmărește aceasta.
Recent, canalul de Telegram al Sputnik Moldova a făcut o postare cu următorul mesaj: „Ieri a avut loc inaugurarea oficială a sucursalei Universității „Angel Kanchev” din Ruse, Bulgaria, în municipiul Taraclia. La eveniment a participat șeful diplomației bulgare, Georg Georgiev, aflat într-o vizită de lucru de două zile în Republica Moldova. Acest gest al autorităților moldovene este cumva greu de explicat dacă îl privim pornind de la tendința lor autoritară de a controla totul. Spre exemplu, Sandu și PAS nu au permis înființarea la Orhei a filialei prestigioasei universități „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (o decizie cretină până la urmă, mai ales că prin universitățile de stat din R. Moldova guvernanții moldoveni nu pot asigura calitatea studiilor pe care o oferă universitatea din Iași). De ce atunci le-au dat voie bulgarilor în Taraclia? Sunt mai multe explicații, dar cea mai importantă este cea electorală: pentru a estompa percepția generală că Sandu și PAS nu pot construi o relație civilizată cu regiunile și minoritățile etnice, percepție provocată de eșecul Maiei Sandu, Guvernului Recean și, în general, al PAS în relațiile cu autonomia găgăuză. Relația Chișinău-Comrat se află acum în cea mai proastă situație posibilă, mai rău ar însemna doar reluarea ostilităților din anii ’90. Și degradarea acestei situații a fost posibilă și din cauza aroganței și a prostiei nemărginite a celor de la PAS, nu doar din cauza „banilor lui Șor”. Ei, ca să arate acum că guvernanții de la Chișinău știu totuși să construiască o relației decentă și prietenească cu regiunile și minoritățile etnice, ei au adus sucursala Universității „Angel Kanchev” din Ruse, Bulgaria, în municipiul Taraclia”.
Potrivit lui Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente, asistăm la o schimbare clară de tactici în propaganda rusă, care încearcă să „divizeze societatea în România și să influențeze anumite persoane din Republica Moldova”. Această abordare presupune publicarea unor articole care aparent laudă România sau instituții românești, cum ar fi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar care în realitate țintesc autoritățile moldovenești, în special pe cele asociate cu Maia Sandu și partidul PAS.
Macovei subliniază că aceste mesaje sunt gândite pentru a crea dizarmonii între guvernele Moldovei și României, mai ales în contextul alegerii lui Nicușor Dan ca președinte al României. „Este o schimbare a strategiilor de prezentare a informațiilor de către propaganda rusă, pentru a stratifica mesajele și a ținti grupuri diferite de oameni”, spune el. Totuși, directorul executiv al API este sceptic cu privire la eficiența acestor tactici în Republica Moldova, unde asocierea Sputnikului cu Ilan Șor și Rusia este prea evidentă pentru a păcăli publicul.
Andrei Țiut, lead analyst la LetData, consideră că nu e vorba de o schimbare de ton totală, ci de o segmentare strategică a audienței. Canalul Sputnik în limba română încearcă să „nu ostilizeze” românii sau moldovenii pro-români, ci să-i atragă de partea unor mesaje anti-guvernamentale moldovenești. Această strategie, susține el, ar putea fi un test pentru a observa reacțiile publicului și ale liderilor de la Moscova.
Țiut explică că scopul acestor operațiuni nu este neapărat de a câștiga aliați, ci de a semena dezbinare și confuzie, similar cu strategia aplicată în România, unde discursurile eurosceptice sunt promovate chiar dacă nu sunt explicit pro-ruse. „Trebuie să ne amintim că scopul operațiunilor informaționale nu este întotdeauna de a câștiga suporteri și aliați. Adeseori, ele sunt menite să semene discordie până în punctul în care statul țintă riscă să devină nefuncțional. Asta s-a întâmplat, de exemplu, în România, unde, dacă vă uitați cu atenție, Simion, la nivel declarativ, e mai degrabă eurosceptic decât pro-rus – astfel își maximizează voturile. Pentru că scopul Moscovei, aliniat cu scopul extremei drepte din România, nu este acela de a duce țara în orbita rusă în câțiva ani, ci întâi de a distruge coeziunea internă și orientarea către Occident. Tot la fel și în Republica Moldova, odată ce Sputnik, de exemplu, s-ar stabili ca o sursă de încredere pentru cetățenii pro-occidentali, vorbitori de limba română, următorul pas este acela de a-i îndrepta pe unii dintre aceștia împotriva altora. Pentru că aceștia sunt oamenii pe care Moscova nu îi poate transforma ideologic până la următoarele alegeri, dar îi este suficient să îi țină acasă sau, cine știe, să îi îndemne să voteze partide-fantomă”, precizează el.
La nivel individual, el recomandă cetățenilor să își pună întrebări critice despre sursa și intenția informației – „de ce are Sputnik aceste poziții?” – și să observe diferențele de discurs în funcție de limbă și audiență. De asemenea, atrage atenția că emoția este un vector central al dezinformării, iar oamenii ar trebui să analizeze dacă „emoția transmisă de articol este susținută de fapte reale”.
La rândul ei, Tatiana Cojocari, sociologă și expertă asociată la WatchDog.MD, atrage atenția că unele dintre mesajele de „laudă” ale Sputnik față de România sunt bazate pe falsuri și speculații. De exemplu, afirmația că guvernul moldovean nu ar fi permis înființarea unei filiale a Universității Cuza la Orhei se bazează exclusiv pe declarațiile fostului președinte al raionului, Dinu Țurcanu, fără nicio decizie oficială care să confirme această ipoteză. Ea arată că inițiativa a fost parte din strategia de imagine a lui Ilan Șor, iar finanțarea urma să fie asigurată de partidul acestuia.
Cojocari subliniază că, în spatele acestor pseudo-laude, se ascunde o strategie de discreditare a statului moldovean, care ar fi incapabil să ofere educație de calitate. „Prin așa zisa laudă a Universității din Iași, știrea discreditează statul moldovean și capacitatea acestuia de a oferi educație de calitate. Practic prin această tactică subtilă promovează un alt mesaj propagandistic al Kremlinului precum că Republica Moldova este un stat eșuat cu instituții disfuncționale care nu își poate educa cetățenii. Lucru care este fals. Datele arată că tot mai mulți tineri aleg să rămână în țară pentru a-și urma studiile. Practic ce face propaganda rusă acum este să utilizeze un eveniment fals din trecut pentru a-și întări dezinformarea la adresa Republicii Moldova și a guvernului său. Așa zisa laudă față de România este doar un instrument utilizat în intoxicarea și bulversarea cetățeanului”, menționează experta.
În plus, atacarea deschiderii filialei Universității din Ruse în Taraclia reflectă respingerea de către propaganda rusă a cooperării bilaterale moldo-bulgare în favoarea minorităților, precizează Tatiana Cojocari.
