Principală  —  IMPORTANTE   —   Blocul MAN-ului? Partidul lui Ceban…

Blocul MAN-ului? Partidul lui Ceban deține „monopolul” pe lista electorală a blocului „Alternativa”. Stoianoglo are patru candidați în primii 30

Sursa foto: Colaj ZdG

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat luni, 18 august, lista de 103 candidați la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova din partea blocului electoral „Alternativa”. În primii 30 de candidați se regăsesc 15 persoane din partea partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN), inclusiv primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, opt din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) în frunte cu Ion Chicu, doi din partea Partidului Acțiunii Comune Congresul Civic (PACCC) în frunte cu ex-deputatul comunist Mark Tkaciuc, precum și patru persoane care fac parte din echipa lui Alexandr Stoianoglo.

Pe lângă liderii formațiunilor politice unite în blocul „Alternativa”, în primii 30 de candidați se regăsesc fostul ministru al Educației și Tineretului în guvernul comunist condus de Vasile Tarlev, Victor Țvircun, fosta procuroră Maria Vieru și ex-deputatul comunist Iurie Muntean.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, tot el președinte MAN și fost membru al Partidului Comunist, este cap de listă. În 2019, Ion Ceban, candidatul de atunci al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a câștigat alegerile pentru Primăria Chișinău. Ceban l-a învins pe candidatul blocului ACUM, Andrei Năstase, care a acumulat 47,61%, cu un avantaj de 11 294 de voturi.

Ion Ceban a devenit primul candidat al unui partid de stânga, ales primar al municipiului Chișinău. După victoria sa a promis public că se retrage din PSRM și nu va face politică, fiind primar al tuturor chișinăuienilor. Cu 2 săptămâni înaine de alegerile prezidențiale din 2020 însă, Ion Ceban a anunțat că își ia concediu pe cont propriu pentru a-l susține pe Igor Dodon. Este considerat un apropiat al lui Igor Dodon, alături de care a apărut în mai multe ipostaze și cu care regulat a ținut ședințe la sediul Președinției, pe când Dodon era președinte, despre situația din municipiu.

Al doilea candidat la funcția de parlamentar care figurează pe listă este Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și ex-candidat la alegerile prezidențiale.

După ce a activat în calitate de procuror mai mulți ani, în 2007, Alexandr Stoianoglo își deschide propriului birou de avocați. Doi ani mai târziu, devine deputat pe lista Partidului Democrat din Moldova (PDM), (predecesorul Partidului Democrat Modern din Moldova PDMM, n.red.) fiind concomitent și vicepreședinte al Parlamentului. După alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010, Alexandr Stoianoglo își păstrează mandatul de deputat din partea PDM.

În 2015 a luptat, alături de Irina Vlah, ex-bașcana Găgăuziei, pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. S-a clasat pe locul șase, obținând un scor sub 5%. În 2019 a fost desemnat învingător al concursului pentru funcția de procuror general de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și numit în funcție, prin decret prezidențial, de Igor Dodon.

În octombrie 2021, la câteva luni după revenirea PAS la guvernare, Alexandr Stoianoglo este reținut chiar în biroul său de la Procuratura Generală (PG) și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații. Ulterior, Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general, iar doi ani mai târziu, în septembrie 2023, a fost demis.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a fost vizat în șase cauze penale după ce și-a încheiat prematur mandatul. În februarie 2024, Stoianoglo a fost achitat în dosarul pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Unele dosare sunt în instanță, iar altele – la faza de urmărire penală.

Pe locul trei figurează liderul PDCM, Ion Chicu. În 2005, în timpul guvernării comuniste, Ion Chicu a fost numit director al Direcției generale reforme structurale a Ministerului Economiei și Comerțului. Tot în 2005, a devenit consilier al prim-viceprim-ministrei Zinaida Greceanîi, funcție pe care a deținut-o doar patru luni, pentru că a fost desemnat viceministru al Finanțelor. În 2008,  revine alături de Zinaida Greceanîi, când aceasta devine prim-ministră, Chicu fiindu-i consilier pe probleme economice și politică externă până în septembrie 2009, când comuniștii pierd puterea.

Revine la Ministerul Finanțelor la începutul anului 2018, fiind promovat de Partidul Democrat din Moldova. Inițial, ocupă poziția de secretar general de stat, iar la sfârșitul aceluiași an este numit ministru. Pleacă din funcție în iunie 2019, atunci când PDM pierde puterea, aceasta fiind preluată de Blocul „ACUM”. După ce Guvernul condus de Maia Sandu a căzut, Ion Chicu a fost înaintat de Dodon la funcția de prim-ministru și învestit în funcție cu votul acelorași deputați socialiști și democrați.

După înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale, cu o zi înaintea învestirii în funcție a Maiei Sandu, Ion Chicu și-a anunțat demisia din fruntea Guvernului. În martie 2021, alături de foștii miniștri Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi, creează Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei. La alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, partidul condus de Chicu a obținut un scor de 0,43%.

Al patrulea pe listă este ex-deputatul comunist Mark Tkaciuc. Acesta a fost deputat în Parlamentul de la Chișinău în perioada 2001 – 2002 și 2009 – 2014. Tkaciuc a fost și consilier pe probleme politice al fostului președinte al R. Moldova, Vladimir Voronin. În 2014, Mark Tkaciuc, Iurie Muntean, Zurab Todua și Mihail Poleanschi, au fost excluși din PCRM. Câțiva ani mai târziu, aceștia au creat Partidul politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic” (PACCC). Formațiunea a fost înregistrată oficial pe 13 ianuarie 2020 de către Agenția Servicii Publice (ASP), iar în 2021 a participat la alegerile parlamentare anticipate.

Al 14-lea pe listă este Victor Țvircun, fost ministru al Educației și Tineretului în guvernul comunist condus de Vasile Tarlev, cel care a condus grupul de inițiativă al fostului candidat al Partidului Socialiștilor din R. Moldova la alegerile prezidențiale din 2024, Alexandr Stoianoglo.

Istoric de profesie, în septembrie 2001 – mai 2005, Țvircun a fost ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R. Moldova în Republica Turcia, Emiratele Arabe Unite, Republica Arabă Egipt, Statul Kuwait, Statul Qatar, Republica Liban, Regatul Arabiei Saudite și Sultanatul Oman. A fost și ministru al Educației și Tineretului în guvernul comunist condus de Vasile Tarlev, funcție pe care o deține până în 2008. În timpul mandatului de ministru, Ţvircun a făcut „ordine” în sistemul preuniversitar. A început de la demiterea directorilor de instituţii, cu motiv sau fără. O parte a celor eliberaţi din funcţii susţineau că înainte de a fi demişi, au fost chemaţi la fostul ministru care le-a sugerat că fotoliul de director costă, și nu puţin. Astfel, bugetul de stat din acea perioadă a fost golit de sute de mii de lei. Banii au fost cheltuiţi pentru plata daunelor morale şi a salariilor directorilor de instituţii preuniversitare (mai mult de 10 persoane) demişi ilegal de către Țvircun, scrie moldova.org.

Potrivit anticoruptie.md, Victor Țvircun a fost obligat să întoarcă statului 34 de mii de lei  printr-o hotărâre irevocabilă a Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 2012, după ce statul a pierdut 3000 de euro în cauza Cazacu contra Moldovei. Tot Țvircun a fost obligat de CSJ să plătească peste 6000 de lei pentru dosarul Lazo contra Moldovei, CtEDO stabilind despăgubiri de 400 de euro. De-a lungul timpului, fostul ministru al Educației și Tineretului în guvernul Tarlev a primit mai multe distincții, inclusiv din partea Bisericii Ortodoxe Ruse. Astfel, în 2005 este decorat cu ordinul „Gloria Muncii” și Ordinul Patriarhiei Ortodoxe Ruse „Sfântul Vladimir”, gradul III. În 2007 i se oferă Ordinul Patriarhiei Ortodoxe Ruse „Cuviosul Serghei Radonejskii”, gr.III, iar în 2012 i se conferă Ordinul de Onoare.

Un alt candidat la fotoliul de deputat, înaintat de PACCC, este Iurie Muntean. Acesta a ocupat funcția de parlamentar în perioada 2009 – 2014, reprezentând Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM). În 2014, Muntean a fost exclus din partid, după ce a fost demis din funcția de secretar general al formațiunii condusă de Vladimir Voronin. El a fost acuzat de legături cu gruparea considerată extremistă – „Antifa”.

În perioada în care a fost deputat, Muntean s-a remarcat prin mai multe declarații împotriva lui Vladimir Plahotniuc, dar și prin faptul că a amenințat o jurnalistă de la postul Publika TV, deținut pe atunci de controversatul politician. Deși a fost depusă o plângere la Procuratură, Muntean nu a fost pedepsit penal. Iurie Muntean a fost implicat în acea perioadă și în alte scandaluri, după ce a fost acuzat că ar fi provocat diverse incidente în Legislativ.

În perioada aprilie 2008 – septembrie 2009, Muntean a fost viceministru al Economiei, în timp ce instituția era condusă de fostul președinte Igor Dodon. În noiembrie 2009, Viorel Chetraru, directorul din acea perioadă al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției anunța că Muntean, care împreună cu viceministrul Agriculturii din acea perioadă a făcut parte din comisia care elibera autorizații pentru importul de carne, ar fi favorizat anumite companii și că ambii figurau într-un dosar penal. Muntean a negat acuzațiile, iar dosarul penal nu a mai avut finalitate.

Tot în primii 30 de candidați se regăsește și fosta procuroră Maria Vieru, care face parte din echipa lui Alexandr Stoianoglo. Aceasta a fost purtătoare de cuvânt a Procuraturii Generale (PG) în perioada în care Stoianoglo deținea mandatul de procuror general. Jurnaltv.md scrie că în aprilie 2024 Vieru a fost audiată ca martor în dosarul în care Stoianoglo este cercetat penal pentru încălcarea inviolabilității vieții personale a fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

Și avocatul lui Alexandr Stoianoglo, Iurie Mărgineanu, figurează în lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova. Acesta face parte din echipa PDCM.

Un alt candidat al blocului „Alternativa” este Gaik Vartanean, înaintat de MAN, fost deputat socialist.

În iulie 2020, Ambasada Republicii Azerbaidjan în R.Moldova i-a acuzat pe Vartanean și pe fostul consilier prezidențial Ernest Vardanean că ar fi făcut parte dintr-un grup al comunității armene care a generat un conflict cu un alt grup de protestatari azeri și „au încălcat dreptul participanților la protestul pașnic organizat”. Conform unui comunicat emis de misiunea diplomatică, „această circumstanță a făcut parte dintr-o provocare planificată din partea comunității armene”. A existat și un litigiu între candidatul socialiștilor și ambasadorul azer în R. Moldova, Gudsi Dursun Oglu Osmanov, în care Vartanean solicita prejudicii morale. În luna mai curent, litigiul s-a încheiat prin emiterea unei încheieri de încetare a procesului. 

Pe locul 44 se regăsește și procurorul din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Veaceslav Soltan, care a depus cerere de demisie după ce a fost notificat cu privire la inițierea procedurii de evaluare externă (vetting).

Pe 18 august, CEC a înregistrat lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova din partea blocului „Alternativa”.

Potrivit blocului, primii 30 pe listă sunt:

  1. Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău;
  2. Alexandr Stoianoglo, primul procuror-șef al UTA Găgăuzia, fost adjunct și ulterior Procuror General al R. Moldova, fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului;
  3. Ion Chicu, economist, prim-ministru între 2019-2020;
  4. Mark Tkachuk, deputat în Parlament timp de cinci legislaturi, ex-consilier al președintelui R. Moldova;
  5. Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul R. Moldova, membru al Biroului Național MAN;
  6. Liliana Iaconi, 30 de ani de activitate în domeniul finanțelor publice, dintre care 17 ani de experiență managerială și gestionarea portofoliului de planificare și analiză a politicilor publice în domeniul finanțelor publice;
  7. Olga Ursu,experiență în domeniul economic privat și public, viceprimar al municipiului Chișinău;
  8. Gabriela Cuneva, fondatoarea unei companii private de audit, consultanță și dezvoltare a personalului. Specialist calificat în domeniul valorilor mobiliare;
  9. Angela Cutasevici, viceprimar al municipiului Chișinău. Președinte al Organizației de Femei a partidului MAN;
  10. Vladimir Mitru, economist. Consilier în cabinetul Primarului General;
  11. Tatiana Oboroc, șefă Direcție Generală Protecția Drepturilor Copilului a municipiului Chișinău;
  12. Ion Cojocari, vicepreședinte al Raionului Glodeni;
  13. Victor Pruteanu, experiență în domeniul administrației publice centrale și locale, consilier în Cabinetul Primarului General;
  14. Victor Țvircun, istoric, pedagog, diplomat. Ex-ministru al educației, tineretului și sportului;
  15. Mariana Barașianț, președinte a Asociației Profesionale „Juriștii MAN”;
  16. Iurie Munteanu, fost vice-ministru al Economiei și Comerțului. De trei ori ales deputat în Parlamentul R. Moldova;
  17. Corneliu Iațco, inginer IT cu experiență de peste 30 de ani, Consilier în Cabinetul Primarului General;
  18. Maria Vieru, fostă procuroră, cu peste 20 de ani de activitate în Procuratura Generală;
  19. Igor Cereteu, antreprenor, administrator la 3 companii în diasporă. Fondatorul Asociației Moldovenilor din Catalonia;
  20. Lucia Guțan, business manager cu experiență extinsă de peste 10 ani în crearea și dezvoltarea afacerilor, managementul de proiect și relații externe;
  21. Igor Gîrlea, jurist, consultant implementare proiecte de investiții, experiență în domeniile jurisprudenței și managementul deșeurilor, Director ÎM Regia „Autosalubritate”;
  22. Iurie Mărgineanu, doctor în drept, conferențiar universitar în cadrul facultății de drept public ULIM, avocat;
  23. Alexei Onoico, membru al comisiei pentru siguranța circulației rutiere pe lângă Primăria mun. Bălți. Experiență de manager – conducător al unor întreprinderi precum Autogările municipiului Bălți și Uzina „Răut” din municipiul Bălți;
  24. Sergiu Erizanu, primar al localității Cigîrleni, Ialoveni, fost angajat MAI;
  25. Diana Guba, profesor de informatică și matematică timp de 19 ani. 6 ani experiență în domeniul public. Pretor al Sectorului Botanica;
  26. Mihail Poleanschi, de trei ori ales deputat în Parlamentul R. Moldova. A activat în comisia parlamentară pentru drepturile omului și minorități naționale și în comisia pentru securitate națională și ordine publică.
  27. Maxim Bolgar, director al liceului teoretic D. Mavrodi, Comrat, vicepreședinte al Consiliului Municipal Comrat;
  28. Olga Moraru, juristă, viceprimar al municipiului Hîncești;
  29. Olesea Sîrghi, juristă, consilieră în Cabinetul Primarului General;
  30. Carolina Vidrașcu-Brînza, juristă, ex-procuror de cariera, cu peste 22 de ani vechime, 10 ani de experiență în formarea profesională a angajaților din sectorul justiției și expertiză în domeniul apărării drepturilor omului.

„Avem de muncit pentru țară, pentru oameni și asta ne propunem să facem. Spre diferență de ceilalți, avem cea mai competentă componență a candidaților la funcția de deputați. Oameni profesioniști, oameni cu experiență, cu cunoștință, cu studii în diferite domenii, oameni care au demonstrat că pot la diferite funcții pe care le-au ocupat să atingă rezultate foarte frumoase”, a declarat Ion Ceban.

Blocul politic „Alternativa” a fost creat în urma unui Acord dintre Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Partidul Acțiunii Colective „Congresul Civic” și Alexandr Stoianoglo, anunțat oficial pe 7 februarie 2025.

Tag-uri:
Distribuie articolul: