Banca Națională a majorat rata de bază la 9%. Expert: „va avea de suferit în primul rând bugetul de stat, care se împrumută la greu de la bănci, dar și cei care au contractat credite sau care intenționează să o facă”
Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat cu 1,5% rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, până la 9% anual. Decizia Comitetului executiv al BNM menține caracterul restrictiv al politicii monetare și este motivată de „intensificarea presiunilor inflaționiste interne și externe” și ale „incertitudinilor geopolitice”.
Potrivit directorul executiv al Centrului Analitic Independent, „Expert Grup”, Adrian Lupușor, „va avea de suferit în primul rând bugetul de stat, care se împrumută la greu de la bănci pentru a-și finanța deficitul bugetar în creștere, din cauza creșterii costurilor de finanțare, dar și cei care au contractat credite sau care intenționează să o facă, deși impactul asupra pieței de credite ar trebui să fie mai slab deoarece băncile sunt departe de a se confrunte cu insuficiența de lichidități, chiar, din contra”.
Banca centrală precizează că decizia vine pe fondul presiunilor inflaționiste generate atât de ofertă, cât și de cererea internă. În acest context, BNM își propune să reducă presiunile asupra prețurilor și să încurajeze economisirea, conform comunicatul de presă.
„Prin această decizie, Banca Națională a Moldovei urmărește diminuarea presiunilor inflaționiste, atenuarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, stimularea economisirii în defavoarea consumului, precum și ancorarea anticipațiilor inflaționiste”.
La fel, datele BNM arată că inflația anuală a ajuns la 6.96% în august 2026, cu 0.62 puncte procentuale mai mult decât în luna precedentă. Astfel, aceasta s-a situat peste limita superioară a intervalului de variație admis în jurul țintei de 5%.
Potrivit BNM, rata dobânzii la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo – la 9,25% anual, iar rata la depozitele overnight – la 7% anual. Normele rezervelor obligatorii rămân neschimbate: 18% pentru mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și 26% pentru cele în valută liber convertibilă.
Expert: decizia de a majora rata de bază la 9% se încadrează, mai mult sau mai puțin, în logica politicilor monetare ale băncilor centrale din regiune
Directorul executiv al Centrului Analitic Independent, „Expert Grup”, Adrian Lupușor, spune că decizia BNM de a majora rata de bază la 9% se încadrează, „mai mult sau mai puțin, în logica politicilor monetare ale băncilor centrale din regiune, în contextul creșterii presiunilor inflaționiste (să nu uităm că obiectivul principal al BNM este anume menținerea stabilității prețurilor)”.
„Vedeți și figura de mai jos. La o inflație de circa 7% la moment, care riscă să urce la 9-10% în viitorul apropiat, majorarea ratei de bază este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare. Tradițional, va avea de suferit în primul rând bugetul de stat, care se împrumută la greu de la bănci pentru a-și finanța deficitul bugetar în creștere, din cauza creșterii costurilor de finanțare, dar și cei care au contractat credite sau care intenționează să o facă, deși impactul asupra pieței de credite ar trebui să fie mai slab deoarece băncile sunt departe de a se confrunte cu insuficiența de lichidități (chiar, din contra). Deci, problema nu este la banca centrală, ci în expunerea economiei naționale la fenomene inflaționiste, cuplate cu un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți care ne face extrem de expuși șocurilor inflaționiste din afară”, a scris Lupușor.
Expertul spune că se așteaptă la o anumită „perioadă de stagflație” (creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației), dar care ar „trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”.
„Politica monetară trebuie să rămână independentă și orientată spre stabilizarea inflației, în pofida diferitor presiuni, iar Guvernul să intensifice eforturile de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar, în paralel cu o politică activă de industrializare focusată pe creșterea valorii adăugate, productivității și exporturilor fără de care nu văd cum putem scoate economia din impact”, notează Andrian Lupușor.
