Atacurile din Marea Neagră: Parlamentul European cere UE să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale
Parlamentul European cere UE să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră, în urma ultimelor atacuri soldate cu victime împotriva unor nave comerciale civile. Într-o rezoluție publicată pe 22 octombrie, Legislativul european solicit ca fondurile UE necheltuite în instrumentul SAFE să fie utilizate pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față acestor provocări.
Parlamentul European subliniază că atacurile din Marea Neagră constituie un model clar de escaladare rusă în care Moscova a vizat în mod sistematic transportul maritim civil.
„Rusia este principalul factor care stă la baza deteriorării situației din regiunea Mării Negre”, se arată în text.
Eurodeputații au mai subliniat în rezoluție că „regretă răspunsul diplomatic slab al Sofiei față de Rusi”a și solicită prim-ministrului Bulgariei, Rumen Radev, să „coreleze cererile de solidaritate a aliaților cu acțiuni concrete”. Deputații îndeamnă Bulgaria să nu mai amâne participarea sa la inițiativa antidrone a NATO privind „capacitățile de apărare aeriană împotriva amenințărilor aeriene de nivel inferior”.
Rezoluția, adoptată cu 432 de voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 88 de abțineri, nu are un caracter obligatoriu.
Un purtător de cuvânt al NATO a declarat miercuri, 21 octombrie, că statele membre ale alianței vor desfășura în regiunea Mării Negre aeronave suplimentare de supraveghere maritimă, sisteme radar, drone și echipe de investigare a explozibililor, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra rutelor de export ale Ucrainei, potrivit Agerpres, care citează dpa.
Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră au devenit recent mai frecvente. Printre navele afectate s-au numărat și nave care transportau mărfuri în largul coastelor Bulgariei și României, state membre NATO.
„Șase atacuri atribuite presupus dronelor rusești, produse într-un interval de zece zile, au reprezentat o escaladare periculoasă și inacceptabilă”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas,
