Ex-deputat transfug, care a declarat că aleșii poporului încercă să „supraviețuiască” cu salariul primit, NU a reușit să convingă instanțele în privința celor peste 2 milioane de lei declarați de ANI avere nejustificată
Actul prin care a fost constatată o avere nejustificată de peste 2 milioane de lei în privința fostului deputat transfug Sergiu Stati, în perioada 2015 – 2016, a rămas în vigoare. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins miercuri, 21 octombrie, recursul depus de Sergiu Stati.
Astfel, completul CSJ format din președinta Diana Stănilă și judecătorii Gheorghe Stratulat și Ana Cucerescu a menținut decizia Curții de Apel Chișinău din februarie 2024.
Ex-deputatul a mers în instanță în mai 2023, cerând anularea actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate (ANI). În aprilie 2023, ANI a constatat „diferența vădită între proprietatea dobândită și veniturile obținute de către Sergiu Stati, ex-deputat în Parlamentul R. Moldova în perioada 01 ianuarie 2015 — 31 iulie 2016 în valoare de 2 233 853 de lei”. Acesta a comunicat că consideră că actul de constatare al ANI „poartă un caracter tendențios, este ilegal și îi afectează drepturile constituționale”.
Prin hotărârea din 22 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Controlul averii și intereselor personale în privința fostului deputat și ambasador cu misiuni speciale a fost inițiat în martie 2020.
Instanța de apel a conchis că, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015, inspectorul de integritate „întemeiat a stabilit o diferență vădită” între proprietatea dobândită și veniturile obținute, care depășește de cel puțin 6 ori salariul mediu lunar obținut în perioada de declarare, de către ex-deputat și membrii familiei acestuia în valoare de 1 153 606 lei. Totodată, instanța de fond a stabilit că „inspectorul de integritate întemeiat a constatat” pentru perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2016 o diferență vădită între
proprietatea dobândită și veniturile obținute în valoare de 1 080 247 de lei.
„În context s-a stabilit că, subiectul controlului şi membrii familiei acestuia la data alimentării contului 23.03.2015 cu suma în valoare 880 375,75 lei au avut disponibilitate financiară în numerar în valoare de 398 808,98 lei. Totodată, la data alimentării contului 24.12.2015 de către doamna (Stati n.r.) cu suma în valoare de 592 041 lei (30 000 dolari) subiectul controlului şi membrii familiei acestuia au avut disponibilitate financiară în valoare de 52 162,22 lei. Mai mult de atât, la achitarea primei rate de 5 209,04 euro echivalentul a 113 296,51 lei a bunului mobil Skoda Octavia potrivit Contractului de Leasing financiar din 28.12.2015 subiectul controlului nu dispunea de careva mijloacele financiare. Prin urmare pentru perioada 01.01.2015 – 31.12.2015 inspectorul de integritate a stabilit o diferență vădită între proprietatea dobândită şi veniturile obținute care depăşeşte de cel puțin 6 ori salariul mediu lunar obținut în perioada de declarare de către subiectul declarării şi membrii familiei acestuia în valoare de 1 153 606,06 lei.
La data de 02.06.2016 subiectul controlului şi membrii familiei au achiziționat un bun imobil, valoarea acestuia a constituit 555 179 de lei, iar capacitatea financiară disponibilă în numerar a domnului Sergiu Stati și doamnei (Stati n.r.) a fost de 24 033,07 lei. De asemenea, la data de 19.07.2016 subiectul controlului a alimentat contul cu 1 114 554 de lei (50 000 de euro), iar capacitatea financiară a acestor fiind de 578 552,80 lei. În raport cu cele expuse, pentru perioada 01.01.2016-19.07.2016 s-a stabilit o diferență între proprietatea dobândită şi veniturile obținute care depăşeşte de cel puțin 6 ori salariul mediu lunar obținut în perioada de declarare de către subiectul declarării şi membrii familiei acestuia în valoare de 1 080 247,13 lei”, se arată în actul de constatare emis de ANI la 26 aprilie 2023.
Pe de altă parte, în răspunsul fostului deputat pentru ANI, Stati a afirmat că cei peste 880 de mii de lei depuși în contul bancar sunt „bani personali, economisiți pe parcursul activității MAEIE în perioada anilor 1992-2009”. Totodată, suma de 30 de mii de dolari, echivalentul a peste 592 de mii de lei, ar fi „bani de asemenea obținuți din economiile anterioare”.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, „fiind apreciate în mod corespunzător”.
„Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată”, a notat CSJ.
În august 2026, Curtea de Apel Centru a menținut condamnarea fostului deputat comunist pentru îmbogățire ilicită, inclusiv obligația de a achita în folosul statului peste 2,4 milioane de lei.
Prin decizia din 5 august, Curtea de Apel Centru a respins, ca nefondate, atât apelul procurorilor, care au solicitat aplicarea unei pedepse mai severe, cât și apelul avocaților inculpatului, care au cerut achitarea acestuia. Astfel, a fost menținută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 14 august 2025.
Prin sentința primei instanțe, fostul deputat a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită, fiind condamnat la o amendă de 450 de mii de lei. Totodată, acestuia i-a fost aplicată pedeapsa complementară a privării de dreptul de a deține funcții publice sau de demnitate publică și de a activa în sectorul public pentru o perioadă de 12 ani.
De asemenea, instanța a dispus confiscarea specială, în folosul statului, a sumei de peste 1,97 milioane de lei, reprezentând bunuri rezultate din săvârșirea infracțiunii.
Potrivit probatoriului administrat, în perioadele 25 februarie 2014 – 09 martie 2019 și 08 aprilie 2019 – 23 iulie 2019, Sergiu Stati, în calitate de deputat și ambasador pentru misiuni speciale, a deținut personal, precum și prin intermediul soției sale, bunuri valoarea cărora a depășit substanțial, adică cu 1 976 392 de lei, mijloacele dobândite, fiind constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obținute licit.
Sergiu Stati a intrat în Parlament, în 2005, pe listele PCRM. A deținut mandatul de deputat din data de 09 decembrie 2014 până la data de 20 martie 2019. Din aprilie 2019, a fost numit în funcția de ambasador cu misiuni speciale, pe care a ocupat-o până în iulie 2019.
