Deșeuri periculoase de la Uzina Metalurgică din Rîbnița, aduse la Chișinău și depozitate în aer liber. „Materialul prezintă periculozitate prin complexitatea compoziției sale chimice și proprietățile sale de a se măcina ușor”
Deșeuri ce prezintă pericol pentru mediu și pentru sănătatea publică sunt depozitate în aer liber în Chișinău, în mormane de câțiva metri înălțime. Sunt deșeuri rezultate după prelucrarea fierului vechi aduse de o firmă privată de la Uzina Metalurgică Moldovenească de la Rîbnița: praf de oțelărie, cu o concentrație ridicată de zinc, plumb și clor.
Unul dintre aceste mormane este depozitat pe strada Industrială, pe un teren privat, al doilea, pe strada Muncești, pe un teren aflat în gestiunea Căilor Ferate. Firma care le-a adus la Chișinău îi aparține lui Arcadie Vicol, cel care a fost audiat de Serviciul de Informații și Securitate în ianuarie 2025, după ce o altă firmă de-a sa încheiase un acord cu autoritățile separatiste de la Tiraspol pentru livrarea gazelor naturale în stânga Nistrului.
Autoritățile de mediu au inițiat un control însă numai după ce au fost sesizate de către un cetățean, iar datele preliminare arată că materialul depozitat prezintă pericol prin componența sa chimică și prin faptul că se macină și se dispersează ușor în aer și în apă.
Alexandru Rotaru, om de afaceri din domeniul metalurgiei, proprietarul companiei „Metary” SRL din România, a descoperit cele două grămezi depozitate în Chișinău, pe strada Industrială, pe un teren ce aparține unei companii, și pe strada Muncești, pe un teren public ce se află în gestiunea Căii Ferate a Moldovei. Având experiență în domeniul metalurgic, bănuiala lui a fost că are în față praf de oțelărie sau praf de desprăfuire.
Ca să se convingă de acest fapt, a colectat probe de la punctul de pe teritoriul Căilor Ferate. El a analizat inițial substanța colectată cu un spectrometru portabil, apoi a dus proba la un laborator. Rezultatul a arătat că proba testată este extrem de bogată în zinc, având o concentrație de peste 50 la sută, dar are și un conținut critic și alarmant de mare de plumb, care este un metal greu toxic.
A. Rotaru: Când am văzut analiza chimică, spectrometrică mai bine zis, a dispărut orice dubiu. Când vezi concentrațiile de zinc care sunt acolo, am înțeles că praful ăsta nu este un praf standard de desprăfuire, dar, cel mai probabil, este obținut prin recircularea lui pe cuptorul de la Rîbnița, adică se pune repetat acolo.
ZdG: Asta este dăunător pentru mediu?
A. Rotaru: Foarte! Și cel standard este clasificat atât de Uniunea Europeană, cât și de R. Moldova ca deșeu periculos.
Rotaru atenționează că modul de depozitare, în aer liber, l-a pus în gardă. Potrivit lui, sursa acestui deșeu este Uzina Metalurgică de la Rîbnița.
„E un praf care se dispersează. În mod normal, în România, acest praf se ține depozitat într-o clădire betonată, pus în big bag-uri (saci mari), de obicei, și tot timpul se controlează ca să nu fie praful ăsta în încăperea aceea, fiind de o dispersie foarte mică oricum se ridică în aer și sunt diferite mecanisme de a-l ține sub control. Acest praf se creează anume la desprăfuire, anume la cuptoarele electrice. Și în așa cantități încă. Când începi să spui de cuptoare electrice, de desprăfuire, toate te duc la Uzina Metalurgică. Eu cred că responsabilitatea numărul unu e a generatorului: Uzina Metalurgică. Da, de acolo se începe totul, acolo este „buba” aia mare.
Eu am citit zilele acestea legislația R. Moldova care clar spune că deșeurile periculoase se transportă împachetat, într-o oarecare împachetare, și etichetat. Aici s-a transportat în vrac, s-a depozitat în vrac. Dar, în primul rând, cel care a generat aceste deșeuri știe ce este acolo. Chiar și același praf de desprăfuire are diferită chimie, diferită concentrație de unele elemente. El trebuie să atenționeze tot downstreamul”, subliniază Alexandru Rotaru.
„Practici specifice” la Uzina de la Rîbnița
„Cei de la Rîbnița au niște practici specifice lor. Eu am dubii pentru că cineva din lucrătorii de la Rîbnița mi-a spus că ei mai recirculă acest praf, adică din vorbe, eu nu am văzut cu ochii mei, dar rezultatul chimic pe care l-am văzut: eu în viața mea n-am văzut praf cu concentrarea de zinc 50 la sută. Ei au un sistem de desprăfuire foarte vechi, pe electromagneți. Din câte cunosc, au făcut ceva tentative să îmbunătățească acest sistem, dar nu știm cât de profesionist este făcut, cum este făcut. Acest sistem de desprăfuire care este la Rîbnița, el foarte greu intră în parametri, ei trebuie să consume foarte multă energie electrică, ca să-l aducă în starea în care el o să lucreze optim”, potrivit lui Rotaru.
Totodată, Rotaru spune că Uzina de la Rîbnița ar accepta să prelucreze deșeuri de metale cu un grad înalt de impurități.
„Eu am atenționat Agenția de Mediu că în lumea civilizată standardul nu presupune acceptarea fierului vechi cu impurități mai mari de 2 la sută. Spre exemplu, în Turcia chiar 0,8 la sută este practica de acceptare. Din câte cunosc, cei de la Rîbnița dau standard 5 la sută impurități. Dar știți cum lucrează chestia asta? Când uzina îți dă ție 5 la sută impurități, cel care livrează, el livrează 5 la sută murdărie, pentru că el nu vrea să fie penalizat pentru că nu a pus. Adică este o joacă care nu trebuie să fie admisă. Camioanele care au peste 2 la sută trebuiau să fie întoarse înapoi”.
Alexandru Rotaru consideră că Uzinei de la Rîbnița nu ar trebui să i se elibereze autorizație de mediu.
„Consider că nu trebuie să aibă. Cu așa management. Adică, era clar evident, din primul caz când au fost 20 de mii de tone de contrabandă din Serbia, era evident că oamenii ăștia au un gheșeft datorită prețului la gaz și ei pun orice pe cuptor ca să facă bani. Să presupunem că au un profit, ei vor să ardă orice numai să câștige ceea ce au de câștigat. Și dacă încalcă teoria metalurgică, știința, evident că o să ducă la o prostie. Aici nu există că dacă ai încălcat nu a fost prostie, sigur există. Și noi am văzut asta: praful ăla negru care se vedea, toatele satele din jur strigau, numai guvernul nostru nu a observat chestia asta”.
Inițierea controlului
Ziarul de Gardă a solicitat explicații din partea autorităților de mediu. La 24 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder a declarat că a fost informat despre sesizarea depusă de Alexandru Rotaru în legătură cu deșeurile respective și că a dat ordin către Inspectoratul de Mediu să facă un control.
În aceeași zi am discutat cu Vasile Melnic, șeful adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, care a declarat că a fost inițiat un control inopinat la fața locului cu o zi înainte, pe data de 23 septembrie. El a mai spus că s-a solicitat intervenția la fața locului laboratorului de referință, care se află în prezent în cadrul Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu.
„În mare parte, noi depindem de laborator, laboratorul de referință care este în gestiunea deja autorității reformate. Vine, prelevează probe, respectiv, noi depindem de rezultatul laboratorului care ne dă, pentru a calcula prejudiciul care este cauzat, dacă s-a adus un prejudiciu cauzat mediului. Deci, în mare măsură, noi suntem constrânși de rezultatul laboratorului, ceea ce noi am solicitat de a ieși la fața locului pentru laborator pentru a preleva probe de sol, de aer, de toate circumstanțele”.
În timp ce șeful adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului ne-a spus că a sesizat laboratorul pe 23 septembrie, comunicatoarea Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, Adriana Leohchi, a declarat că sesizarea Inspectoratului de Mediu a venit abia pe 28 septembrie, adică 5 zile mai târziu.
„Abia pe 28 septembrie a venit solicitarea de la Inspectoratul de Mediu ca noi să mergem să facem această prelevare, iar prelevarea se face cu un specialist de la AMN și cu un specialist de la Inspectoratul de Mediu. Respectiv, ei au zece zile la dispoziție ca să meargă să facă aceste prelevări și încă 10 zile ca să ducă la laborator și să identifice ce este acolo”.
Vasile Melnic ne-a cerut o solicitare de informații adresată în scris către Inspectoratul de Mediu, după ce l-am întrebat despre data exact când a fost solicitat laboratorul să preleveze probe: „Poate s-a făcut solicitarea, poate au adus mai târziu. Nu cunosc”.
Deșeurile, „utilizate în procesul tehnologic”
Într-un răspuns oferit pentru ZdG de Inspectoratul de Mediu, la data de 8 octombrie, se menționează că este examinată plângerea lui Alexandru Rotaru referitoare la activitatea companiei care a adus deșeurile, „Arvi Invest” SRL, și că s-a constatat că agentul economic a depozitat deșeurile pe strada Industrială „pentru a fi utilizate în procesul tehnologic de activitate”.
Potrivit IPM, „din informația preliminară deținută, aceste deșeuri se formează în procesul de activitate a uzinelor metalurgice. La moment investigăm trasabilitatea acestor deșeuri”.
Totodată, instituția a informat că s-a solicitat ca probele să fie prelevate și de Laboratorul din cadrul Serviciului Vamal.
Potrivit IPM, controlul fusese inițiat numai pe lotul din strada Industrială, nu și pe terenul aflat în gestiunea Căilor Ferate, de pe strada Muncești, pentru că „nu a deținut informații” și despre acesta. Alexandru Rotaru susține că sesizarea sa se referă la ambele puncte. În răspunsul pentru ZdG, instituția a dat asigurări că urmează să întreprindă acțiuni „conform legislației de mediu” și în a doua locație.
Rezultatele preliminare: „periculozitate prin complexitatea compoziției sale chimice”
La 15 octombrie, directorul IPM, Dorin Poverjuc, contactat de ZdG, a declarat că instituția a recepționat rezultatele testării de la Laboratorul Serviciului Vamal a probelor colectate de la locația de pe strada Industrială. Deși datele arată că substanța depozitată în aer liber prezintă pericol pentru aer și apele freatice, Poverjuc a spus că procedura de control nu s-a încheiat și că până a fi întreprinse oarecare măsuri se așteaptă rezultatele de la laboratorul Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu.
D. Poverjuc: Deci, din concluzii, „materialul nu prezintă pericol din punct de vedere radiologic, valorile indicându-se în limitele fondului natural ambiental, iar prin conținutul ridicat de zinc, acesta constituie o materie primă potrivită pentru reciclarea și recuperarea industrială a zincului. Totuși, materialul prezintă periculozitate prin complexitatea compoziției sale chimice și proprietățile sale de a se măcina ușor. În condițiile unei depozitări neconforme, granulele se pot descompune treptat în praf, fragmentele rezultate fiind ușor împrăștiate de curenții de aer, contaminând atmosfera, în timp ce acțiunile precipitațiilor pot antrena elementele poluante sub formă solubilă direct în sol și în pânza freatică”. Deci acestea sunt concluziile laboratorului Serviciului Vamal.
ZdG: Dar ce compoziție chimică prezintă pericol? Ce componente include această compoziție?
D. Poverjuc: Din analiza făcută, să spunem așa, materia primă, dacă să o numim conform concluziilor laboratorului, sunt prezente zinc, fier, plumb, clor, calciu, mangan, siliciu, cupru, crom, nichel, în concentrații diferite.
ZdG: Dar plumbul și clorul nu reprezintă un pericol?
D. Poverjuc: Reprezintă, desigur reprezintă. Deci sunt în concentrații mai mici.
Poverjuc a refuzat să precizeze ce în concentrații sunt cele două elemente, argumentând că nu a fost finalizat controlul. Datele obținute de ZdG arată că Laboratorul Serviciului Vamal a depistat că plumbul este în concentrație de 6,6%, iar clorul – de 5,2%.
„Se presupune că ar fi fost adus de la Uzina Metalurgică”
ZdG: Modul cum este depozitat acum acest deșeu sau cum se numește, este corect, în aer liber?
D. Poverjuc: Deci, iarăși vă spun, cantitatea, modul de depozitare, volumul depozitat, noi vom vom veni cu detalii vizavi de acestea după finalizarea controlului și semnarea procesului-verbal de control de ambele părți, adică de agentul economic și de Inspectorat.
ZdG: Dar sursa acestui deșeu care este?
D. Poverjuc: Deci, se presupune că ar fi fost adus de la Uzina Metalurgică.
ZdG: Nu există temei ca să fie avertizată populația, până la finalizarea controlului legat de oarecare pericole?
D. Poverjuc: Nu, la moment temei de a avertiza populația sau careva influență vizavi de sănătatea populației noi nu am constatat. Totodată, am făcut sesizări și către alte autorități, cum ar fi Centrul de sănătate publică să se expună și ei asupra deșeului dat, ce impact ar avea asupra populației.
Poverjuc a mai precizat a precizat că în ambele locații, și pe strada Industrială, și pe Muncești, deșeurile depozitate îi aparțin aceluiași agent economic.
Compania care a adus deșeurile la Chișinău. Proprietarul, audiat de SIS
Compania care a adus și a depozitat la Chișinău deșeul de la Uzina Metalurgică de la Rîbnița, „Arvi Invest” SRL, îi aparține lui Arcadie Vicol, cel care a devenit cunoscut în spațiul public după ce o altă companie a lui, „Natural Gaz DC” a încheiat un acord controversat cu Tiraspoltransgaz de livrare a gazelor, în ianuarie 2025, în contextul în care Rusia oprise livrarea gazelor naturale spre regiunea transnistreană, și a fost audiat în acest context de Serviciul de Informații și Securitate, iar presa a scris că ar fi fost suspectat de trădare de patrie.
Într-o discuția la telefon cu ZdG, Vicol nu dorit să răspundă întrebărilor adresate.
A. Vicol: Eu nu văd pe telefon dacă sunteți jurnalistă sau nu. Poate sunteți din call centrele astea care vor să ia datele mele personale și să le folosească în scopuri mai puțin creștine.
ZdG: Nu, nu sunt din call centru, sunt jurnalistă la Ziarul de Gardă și am vrut să vă întreb despre niște substanțe depozitate de compania dumneavoastră pe strada Industrială și pe strada Muncești.
A. Vicol: Cu tot respectul, dar eu nu cunosc pe telefon cine sunteți dumneavoastră.
Arcadie Vicol a solicitat să-i expediem întrebările în scris, la adresa companiei. Ni s-a răspuns că vom primi explicațiile în termen de 10 zile. Am cerut un răspuns mai rapid, dat fiind subiectul de interes public major, dar nu l-am primit până la publicarea acestui material.
Nu ne-a răspuns nici Calea Ferată a Moldovei, solicitată să explice condițiile în care a ajuns să fie depozitat o parte a deșeului pe teritoriul aflat în gestiunea sa.
Arcadie Vicol a fost vicedirector al Căii Ferate din Moldova timp de aproape doi ani, începând din 2013. Anterior, fusese director comercial la SA „Metalferos”, în perioada când aceasta era controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc. De asemenea, a fost consilier al unui fost vicepreședinte al consiliului SA „Moldovagaz” și a fost și vicedirector la „Chișinău-Gaz”.
Compania sa, „Arvi Invest” SRL, deține o autorizație de mediu pentru gestionarea deșeurilor, precum deșeuri de la procesarea zgurii, zgură neprocesată și deșeuri solide rezultate din epurarea gazelor cu conținut de substanțe periculoase, cruste de țunder și zgură de la topirea primară și secundară, eliberată în 2024 și valabilă până în 2029.
Pe site-ul său, compania anunță că operează o unitate specializată de producție a oxidului de zinc, situată în Chișinău și dă asigurări că utilizează un sistem de filtrare foarte eficient, care respecte cerințele de mediu național.
Expert: „Faptul că ele sunt depozitate sub cerul liber este o încălcare”
Vladimir Garaba, expert de mediu, spune că pentru a vedea impactul asupra mediului este necesară testarea zonei adiacente, nu doar a probelor luate din materialul depozitat. Totodată, el atrage atenția că deșeurile de pe urma prelucrării fierului vechi nu trebuie depozitate în aer liber:
„Mă pot exprima numai în cazul dacă probele pe zona aferentă, unde sunt plante, unde sunt oameni, unde este apă, de exemplu. Dacă în sol acolo sunt concentrații sporite, atunci pot spune de pericol. În rest, pot numai să fiu foarte îngrijorat de acest lucru că nu se păstrează respectiv. În opinia mea, aceste deșeuri ar fi trebuit aduse și puse în niște încăperi izolate, ca să nu aibă contact cu aerul, cu ploaia, și așa mai departe. Și faptul că ele sunt depozitate sub cerul liber iarăși este o încălcare, în opinia mea, și legea nu prevede că aceste substanțe, aceste deșeuri care sunt oxidabile să fie păstrate sub cerul liber”.
Răspunderea, doar pe agentul economic, nu și pe Uzina de la Rîbnița
Directorul Agenției de Mediu, Nicu Belitei, a declarat pentru Ziarul de Gardă că, din 20 octombrie, Uzina Metalurgică de la Rîbnița a rămas fără autorizație de mediu pentru gestionarea deșeurilor și că aceasta nu a i-a fost prelungită. Uzina trebuie să obțină un nou tip de autorizație: autorizație integrată de mediu, iar pentru asta trebuie să permită Inspectoratului pentru Protecția Mediului să facă un control fizic la fața locului. Totodată, decizia de a i se oferi autorizația integrată nu va depinde de rezultatul controlului efectuat de Inspectoratul de Mediu în cazul deșeurilor aduse de la uzină la Chișinău de compania „Arvi Invest” SRL, a mai spus Nicu Belitei.
N. Belitei: Controlul s-a inițiat asupra agentului care a importat, respectiv, el poartă răspundere. Dacă va fi găsit vinovat, el va fi sancționat
ZdG: Dar sursa nu va fi sancționată, dacă sursa este Uzina Metalurgică?
N. Belitei: Nu.
ZdG: Dar dacă aceste deșeuri provin de la Uzina Metalurgică și ele se dovedesc a depăși niște limite toxice, respectiv, nu reiese că uzina nu respectă niște norme de mediu? Și nu ar trebui examinat cumva și aspectul ăsta?
N. Belitei: Dar nu poți invoca că deșeurile nu respectă anumite norme. Agentul economic, „Arvi Invest”, care le-a importat, în momentul când le-a procurat și le-a importat în R. Moldova și-a asumat, respectiv, urmând să respecte legislația.
ZdG: Nu le-a importat, că e tot R. Moldova.
N. Belitei: Ok, sorry. Da, nu m-am exprimat corect. Când le-a procurat și a dorit sau să le recicleze, sau să le re-exporte mai departe din R. Moldova, respectiv, acesta și-a asumat toate consecințele.
Autorizație de mediu „fără limite” pentru Uzina Metalurgică de la Rîbnița
Într-un răspuns oferit lui Alexandru Rotaru la o solicitare ce vizează activitatea Uzinei Metalurgice de la Rîbnița, Agenția de Mediu confirmă că praful de oțelărie este un deșeu periculos bogat în metale grele. Totodată, precizează că, potrivit documentației tehnice depuse de Uzina de la Rîbnița, aceasta „utilizează instalații de desprăfuire de tip filtru cu manșon (filtru cu saci), tehnologie care corespunde celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru captarea pulberilor fine”, dar autorizația pe care a obținut-o de la autoritățile de mediu de la Chișinău nu stabilește limite ale concentrațiilor poluanților.
„Autorizația de emisie stabilește limite anuale de masă totală a poluanților, dar nu include limite de concentrație exprimate în mg/Nm3, fapt ce îngreunează compararea directă cu valorile de referință BAT-AEL ale UE. Agenția intenționează să modifice, pe viitor, formatul autorizațiilor pentru a include astfel de limite de concentrație, în scopul unei mai bune armonizări tehnice”, se mai arată în răspunsul Agenției de Mediu.
Totodată, Agenția precizează că autorizația de gestionare a deșeurilor emisă pentru Uzina de la Rîbnița, care îi permite să prelucreze deșeuri de metale, nu conține limite cantitative privind impuritățile nemetalice dar că „Agenția de Mediu va analiza posibilitatea introducerii unor parametri calitativi obligatorii privind materia primă, în cadrul viitoarelor revizuiri ale autorizațiilor, pentru a le alinia la standardele europene”.
De asemenea, autorizația pentru emisia poluanților în atmosferă primită de Uzina de la Rîbnița stabilește o limită anuală de 24 de tone pentru carbon suspensii (funingine), dar nu prevede limite specifice pentru dioxine și furani, niște compuși chimici toxici, pentru că în prezent legislația Republicii Moldova nu prevede asemenea limite în sectorul siderurgic.
NOTĂ: Ziarul de Gardă i-a adresat companiei „Arvi Invest” SRL mai multe întrebări, expediate prin poșta electronică la data de 15 octombrie 2026, la care ni s-a răspuns că are nevoie de 10 zile lucrătoare pentru a formula răspunsuri. Am solicitat să ni se răspundă într-un termen mai restrâns, dar firma a insistat că are nevoie de încă 5 zile lucrătoare, într-un răspuns trimis pe 22 octombrie. Dat fiind subiectul de interes public major și potențialul pericol pe care îl pot avea deșeurile depozitate în Chișinău, ZdG a decis publicarea articolului. Vom publica reacția „Arvi Invest” atunci când compania va reveni cu răspunsuri la întrebările adresate de ZdG.
Textul integral al solicitării adresate „Arvi Invest” SRL de către ZdG:
„Inspectoratul pentru Protecția Mediului a inițiat un control privind activitatea „Arvi Invest” SRL în domeniul gestionării deșeurilor periculoase, la o locație de pe strada Industrială 24 din Municipiul Chișinău. Acolo este depozitat în aer liber un morman de ceea ce pare să fie deșeuri după prelucrarea deșeurilor de metale.
Vă rugăm să ne informați ce este depozitat acolo, în contextul în care Ziarul de Gardă a aflat că testele de laborator efectuate au arătat că materialul respectiv prezintă pericol prin complexitatea compoziției sale chimice și proprietățile sale de a se măcina ușor și că în condițiile unei depozitări neconforme, granulele se pot descompune treptat în praf, fragmentele rezultate fiind ușor împrăștiate de curenții de aer, contaminând atmosfera, în timp ce acțiunile precipitațiilor pot antrena elementele poluante sub formă solubilă direct în sol și în pânza freatică.
Care este sursa acelei substanțe?
Este praf de oțelărie (de desprăfuire) de la Uzina Metalurgică Moldovenească de la Rîbnița?
Este un deșeu periculos?
Cum a fost transportat la Chișinău?
De ce este depozitat în aer liber?
Care este componența chimică?
Conține substanțe periculoase precum plumb și clor în concentrații dăunătoare pentru mediu și pentru sănătatea publică?
Cum vă asigurați că nu poluează aerul și apele și nu aduce daune sănătății publice?
Cu ce scop ați depozitat acea substanță acolo?
Ce cantitate este acolo?De asemenea, vă rugăm să ne informați în ce condiții ați ajuns să depozitați un morman similar și pe o altă adresă, pe strada Muncești, 627/2, teren aflat în gestiunea Căii Ferate a Moldovei. Aveți un acord, contract cu CFM în această privință? Și vă rugăm să ne oferiți răspunsuri la întrebările de mai sus și în legătură cu materialul depozitat la acea adresă”.
