Principală  —  IMPORTANTE   —   20 iunie - Ziua mondială…

20 iunie – Ziua mondială a refugiaților. Cu și despre refugiați – colecția ZdG de articole, materiale video

În fiecare an, la 20 iunie este comemorată Ziua Mondială a Refugiaților. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, R. Moldova a devenit țara care găzduiește cei mai mulți refugiați pe cap de locuitor. ZdG a realizat mai multe articole și materiale video cu și despre refugiați.

Vedeți mai jos o scurtă selecție de articole despre oamenii care au fost nevoiți să fugă din calea războiului:

În aceste zile, ucrainenii, forțați să-și părăsească țara, casele, neamul, sunt cuprinși de sentimente amestecate. Sunt îngroziți, speriați din clipa în care a năvălit urgia, dar și uluiți, încântați de deschiderea și dărnicia necondiționată oferită de către moldoveni, imediat cum au trecut frontiera. Acest război a scos în prima linie ceea ce se credea pierdut, uitat, sfârșit sau doar dosit – omenia.  

Mii de ucraineni, fugind din calea războiului, au format cozi kilometrice la frontiera moldo-ucraineană. Majoritatea dintre ei femei, copii sau vârstnici, traversează frontiera R. Moldova pe jos.

Unii au mers mai mult de 24 de ore și au răsuflat ușurați abia după ce au pășit pe pământul R. Moldova. Mulți și-au lăsat soții, tații și feciorii la vama ucraineană, acolo bărbaților li s-a interzis să părăsească țara în care se duc lupte pentru supraviețuire. Am întâlnit mame care și-au lăsat copiii la graniță, pentru a-i ști în siguranță și au plecat imediat înapoi în Ucraina, pentru a salva vieți, dar și independența țării lor: „Nu ne e frică de nimic. Suntem de neînvins!”, spun ele.

Speriați, cu lacrimi în ochi, refugiații strâng din umeri atunci când sunt întrebați încotro se îndreaptă. Alții spun însă că merg la rude, peste hotare, în Europa, R. Moldova fiind doar un punct de tranzit.

Din prima zi de război, în R. Moldova au început a veni mii de refugiați din Ucraina. Odată cu majorarea fluxului de oameni care fug de gloanțe, a fost nevoie de implicarea voluntarilor, care s-au oferit să-i ajute să-și găsească un loc de cazare, transport, sprijin moral și psihologic. 

Cel mai mult, Alina își dorește să aibă din nou de făcut teme pentru acasă. Veaceslav, fratele ei, își dorește să șteargă din memoria sa tot tabloul apocaliptic pe care l-a văzut pe teritoriul țării sale. Mama lor, Valeria, își dorește să aibă 1500 de mâini, să se întoarcă în Ucraina și să-i scoată pe toți din pârjolul războiului. Margarita speră să-și îmbrățișeze din nou tatăl și să nu se mai despartă niciodată. Mama ei, Olga, se tot roagă ca, atunci când va deschide din nou telefonul, acolo să se anunțe despre încetarea războiului. Alina, mama Alisei și a lui Artiom, își dorește să salveze fotografiile de familie și să-și ia asupra sa un păcat…

Nicolai Racovcean este medic chirurg – proctolog, endoscopist. După 22 de ani, timp în care a locuit și a muncit în Kiev, doctorul a revenit în R. Moldova. A lăsat în Ucraina totul – casă, propria clinică, rude, prieteni și amintiri. Și-a luat familia și a revenit la baștină.

Aplecată deasupra căruciorului, Ludmila îi cântă încet lui Ivan cântecelul de leagăn pe care îl știe de la mama sa. N-am înțeles nimic din cuvintele în ucraineană pe care le rostește, dar îmi e clar că sunt despre ceva frumos și liniștit. Este atâta pace în vocea ei – atâta cât să-l păzească pe micuț de toată urâțenia războiului. De aceea a fugit Ludmila din Ucraina în Moldova –  ca să poată să-i cânte în primele zile de viață acest cântec, neîntrerupt de țiuitul sirenelor sau de bubuitul rachetelor. 

Olena Priseajniuk este una din miile de refugiați ucraineni din R. Moldova. Înainte de a fugi de război, a lucrat la Departamentul de Finanțe și Investiții al Consiliului orășenesc de la Vinița. Acolo, timp de doi ani, a coordonat un program pentru refugiații din estul Ucrainei. 

„Erau 230 de mii de persoane, iar sarcina mea a fost să să îi integrez. Am dus la capăt peste 50 de proiecte, iar cazul nostru din orașul Vinița îl studiau toate țările din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova”, spune ea.

Devenită refugiat, la rândul său, Olena nu a vrut să stea deoparte și a început să caute un post de muncă în Chișinău. 

De această săptămână, este angajata unei companii internaționale care, de asemenea, va oferi suport refugiaților. 

De la 24 februarie, din ziua în care a început războiul în Ucraina, R. Moldova a devenit asemeni unei imense gări, în care sosesc și rămân oameni, alții o tranzitează, încercând să ajungă cât mai departe de războiul din țara lor.

Înainte de izbucnirea războiului, Elena Jukovkaya era conducătoarea unui ansamblu de dansuri din Odesa. Participa la diverse concursuri naționale și internaționale. De o lună însă s-a refugiat, împreună cu cei trei copii ai ei, în satul Bardar, raionul Ialoveni, unde localnicii au primit-o cu brațele deschise. Unul dintre copiii Elenei a început să meargă la grădinița din localitate, iar ea a fost angajată în calitate de coregrafă.

Elena Danilova și-a mutat întreaga viață din Harkiv la Chișinău. A venit aici pe opt martie, după aproape două săptămâni petrecute printre bombardamentele care au făcut practic una cu pământul orașul ei. A trăit zile la rând, împreună cu fiul ei de aproape 18 ani, fără să mănânce o coajă de pâine, a văzut cum ard casele vecine și cum o bombă s-a oprit în apartamentul de alături. Aici au ajuns cu cei trei câini și cinci pisici pe care le-au găsit rănite pe drumuri și le creșteau. Ea și-a găsit un loc de muncă în Moldova și a luat totul de la capăt.

Sana Shcherba este o fotografă din Odesa, refugiată în R. Moldova. Spune că Chișinăul a primit-o cu bunăvoință maximă și continuă să-și dezvolte pasiunea de a fotografia și în R. Moldova.

O parte dintre refugiați au ales să se angajeze în R. Moldova.

Conform datelor disponibile la 17.06.2022, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă informează despre  580 cetățeni din Ucraina, angajați în R. Moldova, dintre care 450 femei și 130 bărbați.
Cei mai mulți cetățeni ucraineni sunt angajați în: Chișinău (427), Bălți (21), Ungheni (18), Cahul (14).

Cetățenii din Ucraina au ocupat locuri de muncă în următoarele profesii: programator, inginer, cusător, vânzător, vânzător-consultant, bucătar, chelner, medic, educator, montator subasamblare, infirmieră, operator in sectorul de producere, agent servicii client, manager diverse domenii, operator introducere date, altele.

Sinteza Ministerului Afacerilor Interne pentru 20 iunie 2022 relatează despre 462 756 de cetățeni ucraineni, care au intrat în R. Moldova.  Dintre care, 73 211 cetățeni ucraineni au rămas pe teritoriul țării.