„Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o, Doamne, nouă astăzi fără E 471, E 472, E 170, fără agent antiaglomerant, fără mix de conservanți și coloranți artificiali”
Acum câțiva ani, am ajutat un start-up în domeniul patiseriei și a produselor de panificație. Mare mi-a fost mirarea să aflu că făina din care se produc 99% din produsele de panificație ajunge în comerț amestecată cu un anumit tip de afinatori și că producătorii se și dau în vânt după ea, pentru că produsul finit, după anumite calități, și să nu credeți că din cele nutritive, ci cele de aspect – sunt preferate de consumatori.
Culoarea galbenă din chifle este dată de colorant, nicidecum de gălbenușul de ou. Poți obține o pâine pufoasă, care nu își pierde din „volum”, cu un alt tip de conservant, iar lista de „medicamente alimentare” este una extrem de lungă, nu mai zic de toate umpluturile de tip „gem” sau „ciocolată”, în care fructele sau praful de cacao nici măcar o urmă nu au lăsat. Da, și uleiul de palmier, cel care este interzis în foarte multe state, are liber în industria noastră alimentară.
Trăim în epoca goanei după profit, unde marii producători din industria alimentară parcă ar vrea să ne pună la dispoziție produse alimentare „ieftine” și accesibile tuturor, dar în același timp pâinea noastră cea de toate zilele își încarcă compoziția tot mai mult cu mixuri de conservanți și coloranți artificiali.
Ca să cunoască și alții cum are loc monitorizarea compoziției produselor alimentare de la noi, voi spune că, la începutul afacerii, în cel mai bun caz, vei duce o mostră de produse în laboratorul de Medicină Preventivă și vei obține un certificat de inofensivitate. După, din când în când, la solicitarea lor, vei mai duce câteva probe. Cam aici se va opri întreg controlul statului asupra calității produselor procesate.
Și dacă mă întrebați dacă poți duce una la laborator, iar alta pune în compoziție, vă pot pune că da, pentru că nu o să vedeți niciodată angajați ai Agenției Naționale a Siguranței Alimentare (ANSA) făcând controale inopinate sau colectând probe în mod aleatoriu de pe rafturile magazinelor, trimițând aceste probe la laboratoare și făcând publice analizele veridice ale compoziției produselor alimentare.
De foarte multe ori, ANSA este folosită pentru anihilarea concurenței, ca bâtă politică, și, rareori, doar în cazul intoxicațiilor în masă, se mai stresează un pic, atunci când acestea sunt extrem de mediatizate. În speranța că, într-o bună zi, ANSA va fi un organ funcțional, care să protejeze oamenii de goana după profit a producătorilor avari, visăm în continuare la ziua când în politica de la Chișinău se va produce o schimbare fundamentală, iar instituțiile statului vor funcționa la capacitate maximă. Până atunci, tot ce putem face e să fim sceptici, să verificăm cât mai mult și cât mai des informația de pe ambalajele produselor noastre și să cautăm alternative sănătoase la tot ce punem în farfurie. Și, oricât de banal ar părea, poate ar trebui ca și pâinea pe care o mâncăm zilnic să o facem noi.
Ala Boguleac, farmacista îndrăgostită de plante medicinale, cultivă împreună cu soțul său grâul speltă. Grâul speltă reunește în mod ideal avantajele unei hrăniri integrale, având în componența sa o combinație uluitoare de vitamine, minerale, carbohidrați, grăsimi, dar și având un conținut ridicat de fibre și albumină. Astfel, Triticum spelta este bogat în vitaminele A, E, B1, B2 și în niacină (vitamina PP), răspunzătoare de funcționarea nervilor, pentru un metabolism bine reglat și pentru piele.
Această familie tânără de agricultori a ales să nu emigreze din țară împreună cu cei patru copii ai lor, ci să muncească aici, acasă, pentru o viață mai bună, oferind la rândul lor posibilitatea ca noi toți să putem achiziționa făină din grâu bio, maia naturală. Făina din acest grâu integral este măcinată la o moară mică, din piatră, nu este odorizată și nici tratată cu afînatori.
Pentru un sac de 10 kg de făină integrală, Ala percepe doar 200 de lei. Nu este deocamdată prezentă în nicio mare rețea de distribuție, singura sa șansă fiind comercializarea făinii la târgurile locale sau vinderea acesteia clienților care au testat și au fost cuceriți iremediabil de gustul pâinii adevărate.
Peste noi se așterne frigul, iar eu tare mi-aș dori să știu măcar câteva zeci de familii din Chișinău, stând la bucătărie în după amiezile de sâmbătă, preparând pâine sau alte produse de patiserie din minunata făină integrală și maia naturală a familiei Boguleac. Toți am avea de câștigat. Ala și soțul său ar avea un motiv în plus să își muncească pământurile în continuare acasă, din care ar crește cei patru copii, iar noi am da pâinică sănătoasă copiilor noștri, nemaivorbind de timpul prețios petrecut cu ei la bucătărie. E o afacere socială, din care toți am avea de câștigat!
Diana Crudu
