Oameni Scriitorul Ștefan Hostiuc: „Războiul lovește nu doar orașele, ci și cultura și școala românească”
Scriitorul bucovinean Ștefan Hostiuc, de ceva timp, își trăiește viața între Cernăuți, capitala sufletului său, și București, capitala tuturor românilor. Am discutat într-o zi de vară, când temperaturile toride îi țineau în casă pe cei care sunt certați cu aerul fierbinte, greu de suportat. Ștefan Hostiuc spune că nimic nu-l poate ține diminețile în casă. Plimbările și sportul prin parcul din apropierea casei sale îi fac bine la citit și mai ales la scris.
Am pornit discuția de la Premiul Opera Omnia, care i-a fost acordat recent de Uniunea Scriitorilor din Moldova pentru întreaga activitate. În cadrul evenimentului de premiere a fost remarcat rolul scriitorului Ștefan Hostiuc în promovarea literaturii române în Bucovina, dar și în spațiile românești de pretutindeni. Cu modestia ce-l caracterizează, a recunoscut că a fost surprins și că s-a bucurat de această apreciere a colegilor săi de la Chișinău.
Mă gândesc nu cumva să izbucnească un război de susținere
Am ținut să vorbim despre cum se scrie pe timp de război, cum se scrie în condițiile în care consumatorii de poezie și-au spulberat interesele prin paginile rețelelor de socializare, dar și despre cine mai pășește astăzi pe urmele de la Cernăuți ale lui Mihai Eminescu.
„Degrabă ajungem la cinci ani de război. Toți ar trebui să înțeleagă că acesta nu mai poate continua. Mă gândesc nu cumva să izbucnească un război de susținere. Doamne… Sper totuși să se termine anul acesta. Noi, cei de la Cernăuți, trăim încă în afara dronelor, a exploziilor, dar cu neliniște pentru tot ce se întâmplă în Ucraina”, spune scriitorul. Îl întreb ce a fost mai stresant pentru el în această perioadă. Vorbește, resemnat, despre atmosfera tensionată, despre faptul că „întreaga dramă a războiului s-a răsfrânt și asupra existenței noastre, a tuturor, or, Rusia atacă și cartiere civile, și obiective energetice. Orice știre de pe front ne complică viața.”
S-a născut în comuna Mahala, regiunea Cernăuţi, Ucraina. A studiat la Universitatea de Stat din Cernăuţi, Facultatea de Filologie, secţia română. Debutul său editorial a avut loc în 1996, cu Clepsidra Reveriei. A publicat mai multe cărți: „Clepsidra Reveriei”, versuri; „Scriitori români din nordul Bucovinei”, studii şi eseuri de istorie şi critică literară; „Dialoguri septentrionale. Interviuri”. Deține mai multe premii acordate pentru creația sa: Premiul pentru poezie al Fundaţiei Culturale a Bucovinei – pentru volumul „Clepsidra Reveriei”; Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni din Suceava – pentru volumul „Scriitori români din nordul Bucovinei”; Premiul „Ethos românesc” al Salonului Internaţional de Carte din Iaşi – pentru volumul „Scriitori români din nordul Bucovinei”; Diploma Uniunii Scriitorilor din Moldova – pentru spiritul exegetic (de analiză aprofundată) în interpretarea poeziei române contemporane; Premiul Festivalului de Poezie „Ion Vatamanu sau Dimineața mărului”, ediția 2015 – pentru exegeză (analiză și interpretare aprofundată) literară, acordat de Uniunea Scriitorilor din Moldova; Premiul Opera Omnia, acordat de Uniunea Scriitorilor din Moldova.
Scriitorul afirmă că oricine are inspirație și trăiește prin poezie continuă să scrie și pe timp de război, așa cum, și pe timp de război, interesul pentru locurile eminesciene din Cernăuți nu s-a stins nici pentru o zi.
„Vin turiști din Ucraina, din România, din R. Moldova, din alte țări, vin să vadă Cernăuții și să pășească pe urmele lui Eminescu. Știți? Dacă nu ar fi fost Cernăuții, Eminescu ar fi fost altfel sau nici nu ar fi fost cel care a fost. Cernăuți era un spațiu formativ pentru Eminescu. Și în prezent constituie un spațiu inspirațional pentru toți cei pasionați de istorie și de literatură”, ne spune Ștefan Hostiuc, propunându-ne un tur virtual prin Cernăuții de pe timpul lui Eminescu.
„De altfel, Cernăuți este orașul în care Eminescu a crescut, și-a făcut studiile și a debutat în poezie. A fost elev la Gimnaziul «Ober-Gymnasium» (în prezent, Colegiul Pedagogic de pe str. Mihai Eminescu 22). În orașul nostru s-a păstrat și Casa lui Aron Pumnul (mentorul său), și Scuarul Eminescu de pe str. Universității 7, unde a fost înălțată o statuie a poetului. Deci, oricine ajunge la Cernăuți poate vizita cele mai importante obiective păstrate de pe timpul lui Eminescu: Școala Primară (str. Șkilna 6), unde în anii 1858–1860 a învățat Eminescu. Astăzi, aici funcționează o școală auto. Următorul popas poate fi făcut la Gimnaziul unde tânărul poet a urmat cursuri liceale (str. Mihai Eminescu 22). Casa Memorială Aron Pumnul, de pe str. Gorki 4, constituie alt obiectiv important. Profesorul de limba română Aron Pumnul, fiind mentorul lui Eminescu, l-a găzduit pe Mihai în casa sa, acolo unde tânărul a și scris primele versuri. Tot în centrul istoric al orașului, pe str. Universității 7, în spatele fostului Palat Cultural Român, se află bustul lui Eminescu, într-un scuar denumit oficial în cinstea poetului”, povestește Ștefan Hostiuc.
Nașterea mea la Cernăuți a fost gândită de Dumnezeu ca să fie anume acolo și nu în altă parte
Și cum i-a marcat viața faptul că s-a născut și locuiește la Cernăuți? Răspunsul la această întrebare este unul neașteptat de ferm. „Nici nu concep că putea fi altfel. Nașterea mea la Cernăuți a fost gândită de Dumnezeu ca să fie anume acolo și nu în altă parte. Comunitatea românească din Nordul Bucovinei avea și are nevoie de oameni care să scrie despre ea și care să fie în serviciul ei. Și eu, într-un fel, m-am pus în serviciu. Editez o revistă – «Mesager Bucovinean», am inițiat colecția de carte «Scriitori Români din Cernăuți», cu mai multe secții literare, critică, specialitate pentru copii, publicistică. Am scos în cadrul acestei colecții 13 titluri de carte”, spune Ștefan Hostiuc.
Colecția „Scriitori români din Cernăuți” este un proiect editorial dedicat recuperării și valorificării patrimoniului literar românesc din nordul Bucovinei. Seria este editată cu sprijinul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, fiind tipărită la Editura Druk Art, cu suportul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Printre cele mai reprezentative titluri lansate până în prezent sunt Opera poetică – Ilie Motrescu, o antologie complexă a regretatului poet; Pe creste de cuvinte – sonete de Nicolae Șapcă; Punctul Omega – prima carte postumă a scriitorului Mircea Lutic, antologie de poezie religioasă; Opera poetică – Vasile Levițchi.
Credința și educația din Ucraina pe timp de război
Scriitorul Ștefan Hostiuc mai spune că în condițiile de război din Ucraina suferă nu doar cultura și literatura, dar și credința, și educația.
„În Ucraina, ortodoxia este marcată de un conflict istoric și geopolitic. Pe de o parte, avem Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autocefală și recunoscută de Patriarhia Ecumenică. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Ucraineană, fostă subordonată Patriarhiei Moscovei, se confruntă cu mai multe interdicții din cauza legăturilor sale istorice cu Rusia”, explică Ștefan Hostiuc.
Scriitorul este îngrijorat și de soarta învățământului în limba română în școlile din Nordul Bucovinei, dar și în alte localități din Ucraina populate de etnici români. Ștefan Hostiuc constată că numărul școlilor cu studiere în limba română în regiunea Cernăuți s-a redus în jumătate. „Pentru că în Ucraina au fost adoptate mai multe legi permisive, din cele 90 de școli cu studiere în limba română, câte erau după destrămarea URSS, au rămas doar vreo 40. Poate, cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al UE, lucrurile ar putea reveni la normal. Legea Educației, promulgată de către fostul președinte Poroșenko, apoi Legea despre învățământul secundar, promovată de Zelenski, au un impact nefast asupra școlilor cu studiere în limba română”, explică scriitorul.
Da, am insistat să aflăm cine mai luptă astăzi pentru limba română în Ucraina, țară măcinată de alte lupte, pe timp de război. „Suntem o mână de români, intelectuali… Puțini, care rămânem și mai puțini. În această luptă, pe mulți dintre noi îi depășește sentimentul fricii, în special cei care au posturi de muncă, or, dacă se manifestă, sunt imediat înlocuiți. Mie nu-mi mai pot face nimic, eu nu am ce pierde”, spune Ștefan Hostiuc.
