Nu știi cu cine să votezi? Informații importante despre TOȚI concurenții electorali. Trecut, controverse, acuzații, fapte și listele cu candidați
Nu știi cu cine să votezi? Ziarul de Gardă a realizat profilurile celor 22 de concurenți electorali înregistrați pentru alegerile din 28 septembrie. Cine sunt, ce vector extern susțin, ce ascunde trecutul lor, cine sunt candidații din listele lor electorale? Toate aceste informații, inclusiv în format video, le găsiți într-un singur loc, pe site-ul zdg.md și pe canalul nostru de youtube.
1. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune care a condus R. Moldova în ultimii patru ani, este primul partid înregistrat în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie și primul în buletinul de vot. Formațiunea de centru-dreapta susține aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, condamnă războiul Rusiei din Ucraina și militează pentru lupta împotriva corupției.
2. Partidul Politic „Democrația Acasă”, pe scurt PPDA, este o formațiune cu doctrină populară. În ultimii ani, formațiunea politică și liderul acesteia, Vasile Costiuc, s-au aliat cu partidul extremist AUR din România, condus de George Simion. PPDA este pe locul doi în buletinul de vot pentru parlamentarele din 28 septembrie. Ziarul de Gardă vă propune o radiografie a partidului și a listei sale electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.
3. Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, prescurtat CUB, va fi al treilea în buletinul de vot la alegerile parlamentare din 28 septembrie. CUB se declară a fi un partid „de inspirație liberală, de centru-dreapta, pro-european”. În scurta sa existență, CUB a fost implicat în mai multe controverse politice. Ziarul de Gardă vă propune o radiografie a Coaliției pentru Unitate și Bunăstare și a listei electorale a partidului pentru alegerile parlamentare.
4. Andrei Năstase a fost procuror, iar din 2002 deține licență de avocat. În politică începe să se evidențieze în 2015, odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Platformei DA. A devenit cunoscut prin declarații critice la adresa lui Plahotniuc și a fost unul dintre liderii protestelor desfășurate în PMAN după „Furtul miliardului”. În decembrie 2022, pe când Năstase era liderul fracțiunii Platformei DA din Consiliul Municipal Chișinău, Biroul Politic Național al partidului i-a retras sprijinul politic. Se întâmpla după ce consilierii Platformei DA au votat pentru șase Planuri Urbanistice Zonale controversate. În 2024, Andrei Năstase a candidat independent la funcția de președinte al Republicii Moldova, obținând sub 10 mii de voturi, echivalentul a 0,64 la sută. La alegerile parlamentare din 28 septembrie, Năstase va ocupa poziția a patra în buletinul de vot.
5. Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, pe scurt ALDE, este a cincea formațiune politică din buletinul de vot la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Partidul este condus de fosta deputată a Platformei DA Arina Spătaru, potrivit căreia partidul său susține integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană.
6. Candidata independentă Olesea Stamate este juristă de profesie. Înainte de a se implica în politică, a condus Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă. În 2019, a ocupat, pentru câteva luni, funcția de ministră a Justiției în guvernul condus de Maia Sandu. În 2021, a devenit deputată din partea PAS, deținând totodată și funcția de președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament. În aprilie 2025, Stamate a fost exclusă din PAS și i s-a cerut să-și depună mandatul de deputat, fiind acuzată că în 2022 a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei, care, într-un final, au contribuit la eliberarea din penitenciar a unor condamnați la detenție pe viață.
7. Partidul Social Democrat European, prescurtat PSDE, este succesorul fostului Partid Democrat al lui Vlad Plahotniuc. PSDE se declară un partid pro-european de centru-stânga. Liderul formațiunii este un fost ministru al Afacerilor Externe, Tudor Ulianovschi din perioada guvernării Plahotniuc, care a preluat conducerea, în decembrie 2024, de la un alt fost ministru – Ion Sula.
8. Partidul Național Moldovenesc (PNM) a fost lansat în anul 2023, declarându-se un continuator al vechiului Partid Național Moldovenesc, fondat în 1917. PNM se declară un partid politic conservator de dreapta, care militează pentru reunificarea R. Moldova cu România. Președintele partidului este Dragoș Galbur, de profesie medic stomatolog și fost șef al Direcției Relații Internaționale și Asistență Externă la Ministerul Sănătății din Chișinău. Anterior, Galbur a activat și și-a făcut studiile în România și Irlanda.
9. După ce au discutat la aceeași masă în țara lui Putin, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev au revenit la originile lor politice – adică alături de comuniștii lui Vladimir Voronin, cel care i-a propulsat în scena politică pe fiecare dintre ei. Au format împreună Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, așa cum se numește noua structură creată în contextul alegerilor parlamentare.
10. În frunte cu politicieni care au un trecut pro-rus, Blocul Politic „Alternativa” se poziționează drept o alternativă pro-europeană. Din blocul înregistrat cu numărul 10 în buletinul de vot fac parte Mișcarea Alternativă Națională, condusă de primarul Chișinăului Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în frunte cu fostul premier Ion Chicu, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, condus de fostul deputat și ideolog comunist Mark Tkaciuk, precum și o echipă în frunte cu Alexandru Stoianoglo, fost deputat, fost procuror general și fost candidat susținut de Partidul Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 2024.
11. Partidul Politic Mișcarea Respect Moldova (PPMRM), al 11-lea candidat în buletinul de vot la alegerile parlamentare, a fost fondat de către un fost deputat democrat și apropiat al lui Plahotniuc – Eugeniu Nichiforciuc. În anul electoral 2025, conducerea partidului a fost preluată de Marian Lupu, fost deputat democrat și comunist.
12. În decembrie 2023, Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și Partidul Schimbării au anunțat despre formarea unei coaliții de dreapta în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare. Trei luni mai târziu, în februarie 2024, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), condus de fostul deputat al Platformei DA Igor Munteanu, s-a alăturat celor 3 partide. Totuși, înainte de alegerile parlamentare, sub umbrela blocului „Împreună” au rămas doar două partide – Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist, care a aderat la bloc în martie 2025.
13. Liga Orașelor și Comunelor, pe scurt LOC, a fost fondat în 2023 „din inițiativa unui grup de primari care au constatat necesitatea unei mișcări social-politice a comunităților locale”, potrivit site-ului lor oficial. LOC se declară un partid proeuropean și condamnă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
14. Alianța pentru Unirea Românilor, pe scurt, AUR, s-a lansat în R. Moldova în 2021, la doi ani după ce un partid cu denumire similară a fost înregistrat și în România. Deși ambele partide anunță că militează pentru unirea R. Moldova cu România, în ultimii ani, formațiunea de la București a fost acuzată că, de fapt, ar face jocurile Rusiei. Sloganul partidului AUR Moldova este „Unirea face puterea”.
15. Victoria Sanduța este candidată independentă. A activat ca avocată și lector universitar. În martie 2017, a fost numită magistrată la Judecătoria Chișinău, iar doi ani mai târziu a fondat, împreună cu alți doi judecători, Asociația „Vocea Justiției”. În această perioadă, s-a remarcat prin critici la adresa sistemului judecătoresc. De exemplu, în iulie 2019, Sanduța a susținut un discurs în fața Consiliului Superior al Magistraturii de la acea vreme, acuzând că în sistem existau abuzuri cunoscute de Consiliu, însă acesta nu întreprinde nicio măsură. În anul 2022, președinta Maia Sandu a refuzat să o numească pe Victoria Sanduța în funcția de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă, de rând cu alți 12 magistrați. Șefa statului a declarat într-o emisiune televizată că existau semne de întrebare privind veniturile și cheltuielile raportate de unii judecători incluși pe listă, fără a menționa însă nume concrete.
16. Partidul Alianța „Moldovenii”, al 16-lea concurent înscris în cursa pentru parlamentare, a fost înregistrată în martie 2021. Formațiunea avea atunci o altă denumire – Partidul Puterea Oamenilor, și un alt președinte – Ruslan Codreanu, fost viceprimar și primar interimar al municipiului Chișinău în perioada 2017 – 2019. În iunie 2025, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare, partidul și-a schimbat denumirea și conducerea, devenind Alianța „Moldovenii”.
17. Partidul politic „Moldova Mare”, condus de fosta procuroră Victoria Furtună, afiliată condamnatului Ilan Șor și sancționată de Uniunea Europeană, a intrat în lupta electorală cu sloganul – Pentru Dumnezeu! Pentru pământ! Pentru moldoveni! Două investigații jurnalistice publicate în campania electorală demonstrează că Partidul este susținut în această campanie electorală de rețeaua lui Șor și a Federației Ruse. La alegerile parlamentare din 28 septembrie, formațiunea politică figurează pe poziția a 17-a în buletinul de vot.
18. RETRAS. Blocul Unirea Națiunii, pe scurt BUN, a fost fondat în 2025 și s-a înscris în cursa pentru alegerile parlamentare având pe listă 79 de candidați la funcția de deputat. În buletinul de vot, urma să se regăsească sub numărul 18 însă, cu câteva zile înainte de scrutin, BUN a anunțat că se retrage din cursă în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate.
19. Partidul politic Noua Opțiune Istorică, al 19-lea în buletinul de vot, are pe lista de candidați un fost condamnat penal și un avocat care promitea, alături de Evghenia Guțul, gaz ieftin pentru locuitorii din autonomia găgăuză.
20. Partidul Liberal, a 20-a formațiune în buletinul de vot, promovează integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană, aderarea la NATO și unirea cu România. În perioada 2009 – 2017, PL s-a aflat la guvernare, făcând parte din diverse coaliții. Ziarul de Gardă vă prezintă o radiografie a formațiunii politice și a liderilor acesteia.
21. Partidul Uniunea Creștin-Socială din Moldova, pe scurt UCSM, se regăsește pe locul 21 în buletinul de vot pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. În fruntea listei se află Gabriel Călin și Vitalie Florea, ambii creatori de conținut pe rețelele de socializare și promotori ai narațiunilor rusești.
22. Tatiana Crețu, care va figura pe poziția a 22-a în buletinul de vot, este juristă de profesie. Potrivit informațiilor publicate pe pagina sa de Facebook, aceasta a studiat dreptul în Spania, unde a emigrat în 2010. În decembrie 2024, Tatiana Crețu s-a întors în R. Moldova, iar în prezent, conform informațiilor publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, nu este angajată. Una dintre prioritățile din programul său politic este „informarea publică privind integrarea europeană”.
23. Formațiunea „Partidul Nostru” este al 22-lea și ultimul concurent electoral înregistrat de Comisia Electorală Centrală. Cap de listă este președintele partidului, Renato Usatîi, figura principală a formațiunii, ceilalți membri având o vizibilitate publică redusă. Partidul nu a acces niciodată în Parlament, însă a obținut mai multe funcții de primari, majoritatea în nordul R. Moldova. Inclusiv Renato Usatîi a fost primar în municipiul Bălți, dar nu și-a dus niciun mandat până la capăt.
Duminică, 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova votează pentru alegerea celor 101 deputați ai Parlamentului (legislatura a XII-a), unicul organ legislativ și reprezentantul suprem al poporului.
Ținând cont de războiul din Ucraina și de situația geopolitică din regiune, alegerile parlamentare din 28 septembrie vor defini, mai mult ca oricând, vectorul extern al țării pentru următorii patru ani. Cetățenii Republicii Moldova urmează să decidă dacă țara va continua apropierea de Uniunea Europeană sau dacă își doresc relații mai strânse cu Federația Rusă.
Pentru ca alegerile să fie valabile, prezența la vot trebuie să depășească o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Pentru a accede în Parlament, pragurile electorale sunt următoarele: minimum 5 % pentru partide, 7 % pentru blocuri electorale și 2 % pentru candidați independenți.
