Statul la odihnă: milioane de lei cheltuiteți pentru bazele de vacanță ale instituțiilor publice. „O anomalie administrativă de neacceptat”
Unele au porțile încuiate, iar pentru altele statul continuă să plătească milioane de lei pentru întreținere, chiar dacă numărul vizitatorilor este în scădere.
Bazele de odihnă ale statului, multe moștenite din perioada sovietică, au rămas în gestiunea unor ministere, întreprinderi și instituții publice, deși chiar unele autorități recunosc că administrarea lor este o „anomalie de neacceptat” sau că alocarea banilor din buget pentru acestea este „nejustificată”. În total, instituțiile de la care ZdG a obținut date au cheltuit aproximativ 15 milioane de lei anual pentru întreținerea acestor obiective de agrement.
„Dacă mă întrebați pe mine, ca să fiu foarte direct, eu nu cred că statul trebuie să se ocupe cu administrarea bazelor de odihnă”, spune premierul Vasile Tofan, solicitat de ZdG la subiect. „Bazele pe care le avem la Vadul lui Vodă necesită o evaluare și o analiză strategică care ar fi continuitatea activității acestora”, consideră și Ion Ciumac, directorul adjunct al Agenției Proprietății Publice.
APP: autoritățile centrale au în gestiune 16 baze de odihnă
Conform Agenției Proprietății Publice (APP), autoritățile centrale au în gestiune 16 baze de odihnă. La fel, ZdG a identificat astfel de imobile și la bilanțul unor întreprinderi municipale din capitală, societăți pe acțiuni cu capital de stat precum „Franzeluța” sau chiar al companiei publice „Teleradio-Moldova”.
Din discuțiile cu unii administratori ai bazelor de odihnă și din răspunsurile la solicitările de informații transmise mai multor autorități publice, ZdG a constatat că instituțiile statului cheltuie anual cel puțin 15 milioane de lei pentru întreținerea și gestionarea bazelor de odihnă. Calculul nu include bazele pentru care instituțiile nu au furnizat informații.
Diferență de două milioane de lei între cheltuielile anuale declarate de administratoarea bazei și Cancelaria de Stat
Baza de odihnă „IT Relax” (Vîntuleț) din Vadul lui Vodă este gestionată de Cancelaria de Stat. Spre deosebire de marea majoritate a bazelor de odihnă ale statului, care au fost construite încă în perioada sovietică și moștenite de R. Moldova, acest imobil a fost dat în exploatare în 2006. Tatiana Osoianu, administratoarea bazei de odihnă, spune că de serviciile bazei pot beneficia atât angajații și instituțiile de stat, cât și persoanele fizice și juridice. Pe lângă serviciile de cazare și agrement, baza de odihnă dispune de săli de conferință, unde se organizează traininguri și seminare, inclusiv de către instituțiile de stat.
Anterior, baza de odihnă „IT Relax” activa pe tot parcursul anului. „Din 2022, de când s-a ridicat prețul la gazele naturale, noi nu activăm în sezonul rece. Costul la încălzire este foarte mare. Noi, ca să încălzim tot hotelul, că sunt trei aripi, necesită 500–550 de metri cubi de gaz pe zi. Vă dați seama. Și oricum, se ajunge la o temperatură de maxim 18–19 grade. Nu mai mult”, mărturisește Tatiana Osoianu.
Potrivit administratoarei, fluxul de oameni pe tot parcursul anului poate ajunge la circa 4000–4500. „Dacă în anii 2008–2009 era foarte solicitată zona de odihnă din Vadul lui Vodă, acum e mai puțin, cu părere de rău”, recunoaște administratoarea bazei de odihnă.
La fel, Tatiana Osoianu a menționat pentru ZdG că „venitul bazei este de un milion de lei. Cheltuielile sunt peste patru milioane jumătate. Aici intră servicii comunale, întreținere și salarii. Necătând la faptul că baza nu activează pe sezonul rece, oricum noi suntem. Paza, recepția, o persoană de bază, eu, camerista, pentru că sunt situații când noi oricum activăm dacă este necesar, dacă este un grup ceva urgent”, a precizat Osoianu.
Deși administratoarea bazei de odihnă a precizat repetat pentru ZdG că cheltuielile anuale sunt de peste patru milioane de lei, în răspunsul oferit de Cancelaria de Stat privind cheltuielile pentru întreținerea și administrarea imobilului figurează sume mai mici.
Astfel, conform Cancelariei de Stat, în perioada 2022–2025, Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului R. Moldova a suportat pentru întreținerea și administrarea bazei de odihnă cheltuieli anuale de circa două milioane de lei (8,12 milioane de lei în total).
Pensiunea din Holercani: circa 21 de milioane de lei alocați în ultimii cinci ani
Pe lângă baza de odihnă „IT Relax”, Cancelaria de Stat are în administrare și Pensiunea din Holercani, un complex de agrement pe teritoriul căruia există 18 vile, care inițial au fost destinate odihnei înalților demnitari, pe lângă blocuri hoteliere și alte căsuțe. În perioada 2022–2026, pentru activitatea Pensiunii din Holercani, din bugetul de stat s-au alocat aproape 21 de milioane de lei, bani direcționați atât pentru întreținerea imobilelor, cât și pentru reparații și procurarea utilajelor.
În această perioadă de timp, de serviciile Pensiunii din Holercani au beneficiat mai multe instituții de stat, care au încheiat contracte de locațiune cu pensiunea: Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Servicii Publice, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Serviciul Vamal, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Ministerul Culturii.
Conform răspunsului Cancelariei de Stat, 13 275 de persoane au beneficiat de serviciile prestate în cadrul Pensiunii din Holercani în perioada 2022–2025 și în primele șase luni din 2026.
BNM: „caracter de cazare la nivel mediu” și 5,5 milioane de lei alocați în 2025 și primul semestru din 2026
Baza de odihnă „La Nistru”, gestionată de Banca Națională a Moldovei (BNM), a ajuns în atenția opiniei publice în vara acestui an, când în spațiul public au apărut mai multe acuzații cu privire la cheltuielile suportate de instituție pentru întreținerea bazei de odihnă – lenjerie de pat în valoare de 28 de mii de lei, draperii de 40 de mii de lei sau perne de 10 mii de lei.
Aflată în satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari, baza și-a întrerupt activitatea în perioada 2020–2024, în contextul pandemiei și războiului din Ucraina. Acum, baza este funcțională, iar în anul 2025 pentru activitatea ei au fost alocați circa 4,13 milioane de lei, iar pentru primul semestru al anului 2026 – 1,37 milioane de lei.
Potrivit BNM, pentru a „preveni extinderea degradărilor și diminuarea valorii bunului public, Banca Națională a executat lucrări capitale de înlocuire a învelitorii acoperișului, împreună cu lucrări de reparație a pavajelor și de amenajare a teritoriului aferent”, se arată în răspuns.
În anul 2025, conform BNM, baza de odihnă „La Nistru” a avut 397 de beneficiari, iar până la 26 iulie 2026 – 136. BNM a precizat că baza de odihnă „și-a păstrat caracterul de cazare la nivel mediu: fără sistem de încălzire și cu grupuri sanitare comune, aspecte care limitează în continuare gradul de utilizare, dar care nu diminuează necesitatea conservării integrității clădirii ca bun public.” Potrivit instituției, imobilul este utilizat preponderent pentru organizarea atelierelor tehnice și a activităților de dezvoltare profesională destinate angajaților BNM.
„Având în vedere funcționalitatea sa actuală, baza de odihnă «La Nistru» se află în proces de redenumire în centru de instruire. Utilizarea spațiului în acest scop răspunde necesității de pregătire continuă a angajaților, determinată de complexitatea și diversitatea atribuțiilor exercitate de banca centrală”, a răspuns BNM la solicitarea de informații transmisă de ZdG.
Personalul bazei de odihnă a refuzat să ofere acces reporterului și cameramanului ZdG pe teritoriul bazei de odihnă pentru a filma clădirile și teritoriul acesteia. „Fără permisiunea băncii, accesul este interzis”, a spus o angajată a bazei.
De asemenea, în folosința BNM se află Oficiul de protocol nr. 9, amplasat la Pensiunea din Holercani. Potrivit Băncii Naționale, fiind un bun din domeniul public al statului, acesta este supus „obligației legale de întreținere, conservare și utilizare rațională, indiferent de intensitatea utilizării curente, fiind necesare pentru a menține clădirea într-o stare funcțională și adecvată scopului de protocol.”
„Necesarul considerabil de resurse financiare face nejustificată alocarea de mijloace din bugetul de stat”
Ministerul Finanțelor, pentru baza „Dumbrava de plopi” din Vadul lui Vodă, a alocat în perioada anilor 2022–2026 circa 2,07 milioane de lei. La fel, la Vadul lui Vodă, o bază de odihnă are și Societatea pe acțiuni „Franzeluța”, în care statul deține o cotă-parte de 52 %. Pentru „Satul de vacanță”, întreprinderea de stat a alocat în perioada 2022–2025 peste 10 milioane de lei, iar Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a avut cheltuieli de circa 5,3 milioane de lei pentru întreținerea Centrului de reabilitare și recreere al MAI din aceeași localitate.
MAI deține și baza de odihnă „Jemciujina”, amplasată în orașul Coblevo, Ucraina, care nu este funcțională. „Amplasarea obiectivului pe teritoriul altui stat, contextul de securitate generat de conflictul armat din regiune, precum și necesarul considerabil de resurse financiare pentru întreținerea și capitalizarea acestuia, fac nejustificată alocarea de mijloace din bugetul de stat”, a precizat instituția.
Ministerul a menționat că a propus APP examinarea posibilității includerii bazei de odihnă „Jemciujina” în lista bunurilor supuse privatizării, „în vederea eficientizării gestionării patrimoniului public și a identificării unei soluții optime de valorificare”.
CFM: patru baze de odihnă în gestiune
Conform unui răspuns la o solicitare de informații, Calea Ferată din Moldova (CFM) are în gestiune patru baze de odihnă: „Călătorul”, „Feroviarul”, „Locomotiv” și „Rămașca”.
Bazele de odihnă din gestiunea CFM sunt destinate „primordial angajaților întreprinderii și membrilor familiilor acestora. Cu toate acestea, în măsura disponibilității locurilor de cazare, de serviciile acestor obiecte pot beneficia și terțe persoane/persoane fizice din afara întreprinderii”, a precizat CFM.
În răspunsul la solicitare Calea Ferată a precizat că în perioada 2022–2026 cheltuielile totale suportate pentru întreținerea și gestionarea celor patru baze de odihnă ajunge la circa 5,8 milioane de lei
Suma defalcată pe ani: anul 2022: 1 342 610 lei, anul 2023: 1 566 622 lei, anul 2024: 1 413 977 lei, anul 2025: 1 056 900 lei, anul 2026 (până la 01.08.2026): 425 827 lei.
„Eu chiar dacă lucrez la buget, la o instituție publică, dar eu nu beneficiez de așa ceva”
Bazele de odihnă nefuncționale sau nerecunoscute din Ucraina
Statul deține, prin intermediul unor instituții, și baze de odihnă care nu sunt funcționale sau care se află pe teritoriul Ucrainei și nu le poate administra.
Serviciul de Informații și Securitate (SIS), de exemplu, deține baza de odihnă „Neptun” și tabăra pentru copii „Voinicel”, ambele situate în Ucraina. În 2008, baza de odihnă „Neptun”, inclusiv bunurile imobile ale acesteia, au fost transmise în locațiune unor cetățeni ai Ucrainei.
„Conform prevederilor contractuale, aceștia au achitat plățile pentru locațiune prevăzute în contract și au asigurat funcționalitatea bazei de odihnă și integritatea bunurilor”, scrie SIS, fără a indica sumele încasate.
În anul 2025, SIS afirmă că a preluat baza de odihnă „Neptun”. „Suplimentar, au fost re-perfectate contractele de locațiune cu cetățenii ucraineni și realizate toate procedurile juridice prevăzute de legislația ucraineană și națională pentru a asigura în continuare dreptul de proprietate al R. Moldova asupra bunului”, se precizează în răspunsul instituției.
La fel, SIS a precizat că în ultimii ani nu au fost alocate resurse financiare de la bugetul de stat pentru întreținerea bazei de odihnă „Neptun”, iar de serviciile de odihnă „oferite de această bază pe litoralul Mării Negre poate beneficia orice persoană, în condițiile stabilite de administrator și de cadrul normativ aplicabil”.
În același răspuns, SIS a precizat că tabăra pentru copii „Voinicel” nu a fost recunoscută de autoritățile ucrainene ca proprietate a R. Moldova, „în pofida demersurilor întreprinse de Serviciul de Informații și Securitate”, se arată în răspunsul semnat de secretarul general al SIS, Ion Clima.
APP despre bazele de odihnă din Ucraina: „R. Moldova insistă pe recunoașterea dreptului de gestiune a acestor baze de odihnă, cu fermitate”
„S-a creat o comisie care stabilește istoricul acestor baze de odihnă și, respectiv, dreptul de gestiune a acestora. Având în vedere că, la moment, țara vecină se află într-o situație de război, lucrările acestei comisii au fost stopate, ca ulterior să fie reluate. R. Moldova insistă pe recunoașterea dreptului de gestiune a acestor baze de odihnă, cu fermitate. (…) Dacă aceste baze de odihnă se află în ruine și, respectiv, ele nu mai pot fi reabilitate, există chiar și o posibilitate de expunere a acestor terenuri, care sunt proprietate a R. Moldova, la privatizare”, a precizat pentru ZdG Ion Ciumac, directorul general adjunct al APP, cu referire la bazele de odihnă deținute de R. Moldova în Ucraina.
Oficialul a declarat că în septembrie 2026 nu există baze de odihnă care să fie privatizate sau incluse în cadrul unui parteneriat public privat. „Bazele care le avem la Vadul lui Vodă necesită o evaluare și o analiză strategică care ar fi continuitatea activității acestora”, a menționat acesta.
Vasile Tofan: „Eu nu cred că statul trebuie să se ocupe cu administrarea bazelor de odihnă”
Premierul Vasile Tofan, solicitat de ZdG la acest subiect, a precizat că nu crede că „statul trebuie să se ocupe cu administrarea bazelor de odihnă. Chiar vă mulțumesc pentru informație. Sunt în continuă căutare de optimizare de costuri și chiar nu cunoșteam cifra, o aflu de la dvs. Dacă sunt 15 milioane de lei cheltuiți pe baze de odihnă, cred că este potențial de a reduce aceste costuri acolo.”
ZdG: Trebuie să le privatizăm?
Vasile Tofan: Eu cred că de aceste baze de odihnă trebuie să se ocupe sectorul privat. Dacă mă întrebați pe mine, interesați-vă, în Franța, în Germania, statul se ocupă cu administrarea bazelor de odihnă? Eu vă asigur că nu se ocupă.
Administratoarea bazei RTEC – „Înainte veneau oamenii mult mai des pe aici”
Și mai multe instituții subordonate Primăriei mun. Chișinău dețin baze de odihnă. Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare din cadrul Consiliului municipal Chișinău are în gestiune baza de odihnă „Lavanda”, iar în perioada anilor 2022–2026 au fost utilizați circa 2,83 milioane de lei pentru activitatea ei, de servicii beneficiind, în total, 4555 de persoane, conform unui răspuns remis de Direcție.
Regia Transport Electric Chișinău (RTEC) dispune și ea de o bază de odihnă. Aceasta se află, de asemenea, la Vadul lui Vodă și a fost construită în perioada sovietică, având denumirea „Nistru”. Maria Alexei, administratoarea bazei de odihnă, spune că în perioada de vară, când activează baza, fluxul de oameni este între 500 și 1000 de oameni, iar cheltuielile salariale sunt de circa 90 de mii de lei pe lună. „Înainte veneau oamenii mult mai des pe aici. Anul acesta chiar mai puțin, în comparație cu anii trecuți, sunt mai puțini. Nu știu de ce, ori că se duc peste hotare la odihnă, nu vă pot spune”, ne-a spus Maria Alexei.
Baza de odihnă este destinată atât angajaților RTEC, cât și persoanelor din afara întreprinderii. Pentru angajații RTEC prețurile la cazare și mâncare sunt mai mici. Administratoarea bazei de odihnă spune că angajații RTEC sunt mai puțini în raport cu numărul total de beneficiari. „Nu știu de ce. Vezi, ei (angajații RTEC, n.r.) au un așa fel de lucru că puțin au zile libere”, a menționat aceasta.
Până la momentul publicării materialului, întreprinderea municipală nu a răspuns la solicitarea transmisă de ZdG privind cheltuielile suportate pentru întreținerea bazei de odihnă.
Apă-Canal Chișinău – „Râulețul” închis
O altă întreprindere municipală a capitalei, Apă-Canal Chișinău (ACC), gestionează, tot la Vadul lui Vodă, baza de odihnă „Râuleț”. La fața locului am găsit un lacăt la poarta de intrare, deși în 2021 ACC emitea un comunicat de presă în care anunța că „baza «Râuleț» aşteaptă cu drag vizitatorii”.
Apă-Canal Chișinău, în răspunsul la solicitarea de informații transmisă de ZdG, a confirmat că activitatea bazei de odihnă „Râuleț” din Vadul lui Vodă a fost sistată. Instituția a menționat că baza de odihnă „a fost destinată, în principal, angajaților SA «Apă-Canal Chișinău»”.
Deși în solicitare ZdG a cerut informații cu privire la „resursele financiare care au fost alocate pentru întreținerea și gestionarea bazei de odihnă în perioada anilor 2022–2026”, ACC a răspuns că „baza de odihnă nu a înregistrat careva venituri”, fără a răspunde exact la întrebarea ZdG despre cheltuielile suportate.
Doar la Vadul lui Vodă, ZdG a vizitat opt baze de odihnă gestionate de stat. O parte dintre acestea sunt nefuncționale. Mai mulți contribuabili, atât bugetari, cât și angajați din sectorul privat, pe care i-am întâlnit la Vadul lui Vodă la odihnă, consideră că autoritățile nu ar trebui să mai investească bani în activitatea bazelor de odihnă.
„Ar fi normal ca să fie privatizate și statul să nu investească. Eu cred că angajații de stat sunt destul de bine plătiți și ei ar trebui să plătească ca fiecare om de rând. Asta ar fi ceva normal”, consideră un bărbat.
„E clar lucru, cred că la sectorul privat e mai bine. Poate vor aduce și alte investiții ca să crească turismul pe plajă. Într-adevăr, scade în ultimii ani. Baze de odihnă sunt multe, dar turiști sunt puțini. Cred că această variantă ar fi mai oportună pentru țara noastră”, ne-a zis un alt bărbat.
„Eu, chiar dacă lucrez la buget, la o instituție publică, dar eu nu beneficiez de așa ceva. Eu știu că noi avem o bază de odihnă, dar ea este într-o stare foarte urâtă și nu plecăm acolo. Nu sunt condiții favorabile. (…) Ar fi bine de privatizat”, ne-a spus o femeie angajată la stat.
Conflict instituțional între APP și MIDR: „Invocarea publică de către APP a lipsei de personal nu ar fi trebuit nici măcar să fie adusă în discuție”
Pe lângă cheltuielile necesare pentru întreținerea bazelor de odihnă, acestea necesită și un efort administrativ din partea instituțiilor de stat, în mai multe cazuri – autorități publice care nu au tangență cu gestionarea imobilelor, în special de agrement. Recent, la ședința Guvernului din 29 iulie 2026 a fost adoptată hotărârea de Guvern prin care unele active patrimoniale ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au fost transmise către APP, și anume o cotă-parte la firma rusească „Kamaz”, dar și două baze de odihnă aflate în Ucraina, „Pasus” și Blocul nr. 1 al Pensionatului „Lazurnîi Bereg”.
În nota de fundamentare a proiectului s-a făcut referire la un raport de audit întocmit de Curtea de Conturi în 2022, în care „a fost stipulat clar că disiparea patrimoniului din Ucraina între ministere sectoriale a facilitat schemele de acaparare ilegală și managementul defectuos.”
La fel, MIDR a scris că „este absolut necesar de evidențiat faptul că anterior reorganizării Instituției Publice Oficiul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcții și Locuințe, APP a dat dovadă de o pasivitate instituțională prelungită în exercitarea funcției de fondator. Astfel, din momentul preluării calității de fondator în anul 2017, autoritatea nu a întreprins acțiuni de bună gestionare, documentare sau asigurare a integralității acestui patrimoniu de stat”, a acuzat Ministerul Infrastructurii.
Potrivit argumentelor aduse de MIDR în sinteza proiectului, cele două baze de odihnă au o destinație „strict recreativă” și aceasta „nu are absolut nicio tangență cu misiunea, competențele și responsabilitățile de bază ale IP OATUCL, care este o instituție profilată pe domeniul construcțiilor, urbanismului și amenajării teritoriului. Menținerea unor active de agrement în gestiunea unei entități tehnice de urbanism este o anomalie administrativă structurală de neacceptat”, a invocat ministerul.
De cealaltă parte, APP a menționat că „nu dispune în prezent de resursele financiare și de personalul necesar pentru administrarea și gestionarea eficientă a acestor active, considerăm inoportună, la această etapă, transmiterea acestora în administrarea APP.”
Ca răspuns, MIDR a precizat că „invocarea publică de către APP a lipsei de personal și a resurselor financiare ca scuză pentru nepreluarea acestor active este complet inacceptabilă și nu ar fi trebuit nici măcar să fie adusă în discuție. Un asemenea argument nu poate fi invocat de instituția abilitată prin lege cu gestionarea patrimoniului public, or, acest lucru ar semnifica o justificare a nepreluării competențelor funcționale prin propria incapacitate administrativă de operare”, a argumentat MIDR.
Directorul general adjunct al Agenției Proprietății Publice, Ion Ciumac, întrebat de ZdG dacă bazele de odihnă ar trebui să fie transmise în gestiunea APP, a declarat că „ministerele fac politici. Ele nu gestionează, nu administrează, nu au această atribuție potrivit cadrului normativ. Agenția Proprietății Publice este entitatea în atribuțiile căreia intră administrarea întreprinderilor cu capital de stat. (…) Statul nu este un gestionar hotelier și nu este un bun gestionar în sensul dat. Statul urmează să valorifice aceste bunuri.”
Expert: „patrimoniul continuă să se piardă, indiferent de instrumentul ales”
Expertul economic Viorel Chivriga consideră că statul trebuie să renunțe la administrarea directă a activelor pur recreative și să găsească soluții diferite în funcție de valoarea economică și socială a fiecărei baze de odihnă. Potrivit acestuia, ministerele și instituțiile care au în gestiune astfel de active nu au competențe pentru administrarea unor obiective recreative. „Un minister de infrastructură, unul al justiției sau serviciul de informații nu au nicio competență în operarea unor active recreative”, afirmă Chivriga.
Expertul atrage atenția și asupra costurilor suportate de stat. Cele peste 15 milioane de lei cheltuite anual pentru întreținerea acestor active reprezintă, în opinia sa, un „cost de oportunitate”, întrucât banii nu sunt direcționați către domenii precum sănătatea, educația sau infrastructura. Drept exemplu, Chivriga invocă baza „Neptun”, gestionată de SIS, care, prin intermediul Î.S. „Litoral”, ar fi transferat la buget doar 23831 de lei în perioada 2017–2020.
Totuși, expertul consideră că unele active trebuie păstrate în proprietatea statului. Este vorba în special despre obiectivele cu o funcție socială sau medicală clară, precum centrele pentru copii, pensionari și persoane cu dizabilități de la Sergheevca. Privatizarea acestora, avertizează Chivriga, le-ar putea face inaccesibile persoanelor vulnerabile.
În cazul activelor cu potențial economic, dar care necesită investiții, expertul vede o soluție în parteneriate public-private sau concesiuni. El dă drept exemple baza „Sveazist” a Poștei Moldovei și baza „Aviator” a Aeroportului, care funcționează prin transmiterea în locațiune către operatori și generează venituri.
Chivriga avertizează însă că nici privatizarea, nici parteneriatele publice private nu reprezintă soluții în sine. „Orice tranzacție trebuie să fie transparentă, bazată pe o evaluare independentă și o licitație deschisă, cu publicarea contractelor. În caz contrar, există riscul ca problema risipei să fie înlocuită cu transfer de avere publică către privați conectați politic”.
„Falsa dilemă este «privatizare DA / privatizare NU». Adevărata întrebare este dublă: (1) statul are un motiv public să dețină acest activ anume? Dacă nu — iese din el. (2) dacă iese, o face transparent, la valoare corectă, printr-un singur administrator competent? Cazul din iulie 2026 arată că, deocamdată, statul nu răspunde clar la niciuna dintre ele — și tocmai de aceea patrimoniul continuă să se piardă, indiferent de instrumentul ales”, a conchis Viorel Chivriga.
