• Averea din declaraţii a membrilor CSM

    Averea din declaraţii a membrilor CSM
    vizualizări
    17 aprilie 2016 | 09:14

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei pe lună în 2015. Unii dintre aceștia, pe lângă salariile mult peste media bugetarilor, au primit și pensii care le depășesc pe cele ale majorităţii pensionarilor din R. Moldova.

    Declaraţiile cu privire la venituri și proprietate pentru 2015 a opt din cei nouă membri aleși în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sunt postate pe site-ul instituţiei. Singura declaraţie lipsă e cea a Violetei Cojocaru, aleasă membru al CSM din partea profesorilor de drept.

    Salarii de peste 20 de mii și pensii

    Victor Micu, președintele CSM, raportează, pentru 2015, un salariu de 273 mii de lei din salariul de funcţie (22,7 mii de lei lunar). Alţi 30 mii de lei, Micu i-a acumulat din activitatea didactică de la Universitatea Slavonă, Universitatea de Studii Europene și Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). În rest, în 2015, Micu nu a acumulat careva proprietăţi, declarând aceeași mașină, un Volvo S 80, fabricat în 2008 și cumpărat în 2011 și un apartament de 109 m.p., procurat în 2009. În iunie 2014, atunci când a fost ales în funcţie, ZdG scria că judecătorul locuia într-o căsuţă modestă a socrilor săi, din sect. Buiucani, iar șeful CSM spunea că va locui în acea casă până în momentul în care va finisa reparaţia în propriul apartament.

    Dumitru Visternicean, membrul CSM, fost președinte interimar, declară, pentru 2015, un salariu de 259 mii de lei (21,5 mii de lei lunar) din activitatea la CSM și 80 mii de lei din activitate didactică: INJ, Universitatea de Stat din Moldova (USM), Centrul de Resurse Juridice, unde a fost membru al grupului de lucru pentru elaborarea codurilor. Visternicean a raportat, pentru 2015, un venit din pensie în valoare de 194 mii de lei (16 mii de lei lunar). La fel ca și Micu, Visternicean nu a cumpărat anul trecut careva bunuri, el neavând mașină și locuind într-un apartament de 118 m.p., dobândit în 2007.

    Anatolie Ţurcan, un alt membru al CSM, a avut un salariu anual de 248 mii de lei (20,6 mii de lei lunar) în 2015, dar și o pensie de 162 mii de lei (13,5 mii de lei pe lună). La fel ca și colegii săi, nici Ţurcan nu a făcut achiziţii anul trecut, el indicând o casa cumpărată în 2004 în Stăuceni, mun. Chișinău, și două automobile, dintre care un Mercedes.

    Răducanu, credit de 100 de mii de lei în 2015

    Tatiana Răducan a ridicat un salariu similar cu cel al colegului Dumitru Visternicean, de 259 mii de lei pe an (21,5 mii de lei pe lună). Alţi 750 de lei magistrata i-a primit de la INJ, iar 160 mii de lei, din pensie. Soţul său, Victor Răducanu, angajat în cadrul Întreprinderii de Stat „Registru” a av ut un salariu de 137 mii de lei și o pensie de 20 de mii anul trecut. Nici familia Răducanu nu a făcut, în 2015, careva achiziţii, aceștia locuind într-o casă de lux în sect. Râșcani, despre care ZdG a scris anterior. Anul trecut, soţii Răducanu au contractat un credit de la Victoriabank în sumă de 100 de mii de lei, cu o dobândă de 15% anual. Banii umează să fie întorși băncii până în 2017.

    Vera Toma, membru al CSM din martie 2014 a avut anul trecut un venit anual de 242 mii de lei (20 mii de lei lunar) din salariul de funcţie. Alţi 5,3 mii de lei, judecătoarea i-a obţinut din activitatea de la INJ, iar 154 de mii de lei, din pensie. Nici Toma nu a făcut cumpărături importante în 2015, aceasta declarând doar o casă în Bălţi, cumpărată încă în 2005, dar și două automobile, Toyota Sequoia și Hyundai Atos.

    Dorel Musteaţă, al șaselea judecător din cadrul CSM a avut, în 2015, un venit din salariu 240 mii de lei (20 mii de lei pe lună). Alţi 25,8 mii de lei, Musteaţă i-a primit de la INJ, unde a fost membru al Comisiei de Admitere. Soţia sa, avocata Rodica Bevziuc, a avut anul trecut un venit de 127 mii de lei și alţi 3,8 mii din darea în arendă a unor terenuri agricole. Cei doi soţi deţin, în proprietate, câteva hectare de terenuri agricole, majoritatea în r. Ștefan Vodă. În 2015 și începutul anului 2016, magistratul Musteaţă și-a cumpărat două automobile, un UAZ 469 cu 10 mii de lei și o Honda CRV din anul 2000, procurată în 2016 cu 3,3 mii de euro. Cei doi soţi din justiţie deţin încă două mașini, o Mazda 3 și un Opel Cadett, două apartamente în Chișinău și o casă în s. Palanca, r. Ștefan Vodă.

    Contractele cu statul ale firmelor familiei Avornic în 2015

    Un an 2015 prosper a avut și Gheorghe Avornic, ajuns membru al CSM din rândul profesorilor de drept. Deși, de la CSM a ridicat un salariu de 105 mii de lei (8,7 mii lunar), acesta a mai avut un venit în valoare de 88 mii de lei de la USM, 27 de mii de la Universitatea Constantin Stere și alte câteva mii de lei de la „Cartea” SA „Pro-Noi” și „Moldpres Grup” pentru activitate știinţifică și didactică. În 2015, 700 mii de lei, familia Avornic i-a obţinut drept dividende, de la firma SRL „Berhord”, care are în calitate de fondator pe Ana Avornic, soţia membrului CSM. Firma se ocupă cu comercializarea diverselor tipur de tehnică. Soţia lui Gheorghe Avornic a avut și ea un venit cumulativ din salarii de la mai multe companii de peste 300 mii de lei. În 2015, familia Avornic și-a cumpărat, cu 30 de mii de USD, un automobil nou, fabricat chiar în 2015, Toyota Land Cruiser. Aceștia mai sunt proprietarii a două automobile, dar și deţinătorii a câtorva loturi de teren și construcţii în R. Moldova și România, toate achiziţionate în perioada 1996—2010.

    Familia Avornic gestionează și mai multe firme, dintre care nu mai puţin de opt sunt active și cu un capital social de milioane de lei. O parte din veniturile firmelor au venit de pe urma unor contracte cu statul. De exemplu, „Casa Tradiţiei” SRL, fondată de Liceul Litterarum, care aparţine familiei Avornic a vândut în 2014-2015 produse alimentare de aproape un milion de lei unor instituţii de stat, în special Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor si Pensionarilor „Speranţa” din Vadul lui Vodă. Liceul Literrarum a fondat și firma SRL „Primavia-Exim” care, la fel, în 2015 și 2016 a câșitigat aproape 20 de licitaţii publice organizate de instituţii ale statului pentru produse alimentare în sumă de peste 2 milioane de lei. Despre averea lui Gheorghe Avornic, ZdG a scris în ianuarie 2014, când menţionam că familia Avornic gestiona 30 de firme, inclusiv în România, unde actualul membru al CSM are și o vilă, donată fiicei sale.

    Soţia ministrului Justiţiei, proprietara unei companii aeriene

    Teo Cârnaţ, un alt membru al CSM din rândul profesorilor de drept a avut în 2015 un salariu de 105 mii de lei și 117 mii din salariu de la USM. 275 mii de lei, Cârnaţ i-a acumulat din darea în arendă a unui spaţiu locativ în Chișinău. Soţia sa a câștigat anul trecut peste 50 mii de lei din îndemnizaţii pentru îngrijirea copilului atât de la autorităţile din R. Moldova, cât și de la cele din România. În 2015, Cârnaţ și-a achiziţionat un Opel Vivaro. Acesta deţine mai multe clădiri și terenuri în mun. Chișinău, obţinute în perioada 2005-2013. Declaraţia de avere a membrei CSM, Violeta Cojocaru lipsește de pe site-ul CSM. În cea pe anul 2014, acesta raporta un salariu 138 mii de lei de la USM și de 98 de mii de la CSM, un apartament în Chișinău și o mașină, Hyundai Tucson.

    Calitatea de membru al CSM din oficiu o mai au procurorul general, funcţie îndeplinită azi de Eduard Harunjen, președintele CSJ, Mihai Poalelungi (astăzi, Petru Ursache deţine interimatul funcţiei, până la aprobarea candidaturii lui Mihai Poalelungi) și ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari. Până astăzi, doar acesta și-a făcut publică declaraţia cu privire la venituri și proprietate pe anul 2015. Din ea aflăm că anul trecut, ministru și membrul CSM a avut un salariu de 82 mii de lei din funcţia de ministru, pe care o deţine din iulie 2015. Anul trecut, ministrul și-a cumpărat un teren pentru construcţii, și și-a deschis o nouă firmă, „Fly One” SRL, cea care, din mai 2016, va opera mai multe zboruri, fiind, așa cum s-a anunţat, „o nouă companie aeriană în R. Moldova”. Soţia ministrului are 40% din afacere, investind 200 mii de lei. Familia ministrului Justiţiei deţine alte trei SRL-uri, deschise între 2005 și 2014.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Diacov susține că mai multe persoane, inclusiv membri ai PDM, au deținut un telefon special de pe care discutau exclusiv cu Plahotniuc: „Am înțeles că nu era un telefon simplu”

    Mai multe persoane, printre care și membri ai PDM au primit și deținut anterior un telefon special pentru a discuta exclusiv cu fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc. Declarațiile au fost făcute de către pre…
    Diacov susține că mai multe persoane, inclusiv membri ai PDM, au deținut un telefon special de pe care discutau exclusiv cu Plahotniuc: „Am înțeles că nu era un telefon simplu”

    Deputat PPDA, despre Gațcan: „ Anumite metode identificate de doi membri din gașca lui Dodon l-au convins pe colegul Gațcan că totul e bine”

    Deputatul fracțiunii parlamentare ACUM, Platforma DA, Iurie Reniță, susține că „două persoane din anturajul președintelui R. Moldova, Igor Dodon, sunt cei care l-au convins pe doctorul-deputat, Ștefan Gațcan, s…
    Deputat PPDA, despre Gațcan: „ Anumite metode identificate de doi membri din gașca lui Dodon l-au convins pe colegul Gațcan că totul e bine”

    PAS a anunțat când va lua o decizie cu privire la susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu

    Reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate susțin că sâmbătă, 18 iulie, vor lua o decizie finală în legătură cu semnarea și votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ion Chicu. Solicitat…
    PAS a anunțat când va lua o decizie cu privire la susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Chicu

    Germania: 50.000 de operaţii de cancer au fost amânate din cauza pandemiei

    În jur de 50.000 de operaţii pentru tratarea cancerului nu au putut fi efectuate în Germania în timpul pandemiei de coronavirus până la jumătatea lui iunie, a declarat luni şeful Organizaţiei germane de ajutora…
    Germania: 50.000 de operaţii de cancer au fost amânate din cauza pandemiei

    Încălcările depistate de Fisc în legătură cu stabilirea prețurilor la produsele sociale

    Responabilii Serviciul Fiscal de Stat au anunțat luni, 13 iulie, că în vederea prevenirii încălcării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.774 din 20 iunie 2016 cu privire la prețurile de comercializare a produs…
    Încălcările depistate de Fisc în legătură cu stabilirea prețurilor la produsele sociale

    Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO

    Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au examinat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la crearea Comisiei pentru selectarea candidaților la po…
    Modificările propuse de CRJM și IPRE la procedura elaborată de Ministerul Justiției pentru selectarea viitorului judecător din partea R. Moldova la CtEDO