„Dacă vom avea un bașcan care promovează deschis interesele Federației Ruse, atunci mă tem că vom avea niște probleme”. Interviu cu jurnalistul de la Comrat, Mihail Sirkeli, despre alegerile din UTA Găgăuzia
Jurnalistul Mihail Sirkeli a vorbit în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă despre situația din regiunea autonomă găgăuză, aflată în plină campanie electorală pentru funcția de bașcan. El a constatat că majoritate candidaților au viziuni pro-rusești, iar mesajele lor rezonează cu opiniile alegătorilor, care sunt influențați în mare parte de propaganda rusească.
Ne aflăm pe finalul campaniei electorale pentru funcția de bașcan al regiunii autonome găgăuze. Alegerile se vor desfășura pe 30 aprilie, sunt înscriși 8 candidați în cursa electorală. Majoritatea candidează ca independenți, și doar un singur candidat este oficial din partea unei formațiuni politice. În ce măsură rezonează mesajele acestor candidați cu preocupările majore ale Republicii Moldova din prezent? De exemplu, integrarea europeană sau reformele instituționale,reformele în domeniul justiției. Aceste mesaje se regăsesc și în ceea ce le spun candidații alegătorilor din Găgăuzia?
Desigur că nu se regăsesc. Pentru că Găgăuzia mi se pare că puțin stagnează, a rămas în urmă, din punctul de vederea tendințelor la nivel național și din punctul de vedere al situației în care ne aflăm cu toții, situația care este legată cu agresiunea Federației Ruse în Ucraina. Această agresiune nu este doar împotriva Ucrainei, dar și împotriva Republicii Moldove, pentru că toți înțelegem că, dacă nu dă Doamne rușii reușeau în Ucraina, următoarea ar fi fost Republica Moldova. Și din acest punct de vedere, din condițiile pe care le avem, politice, geopolitice, această campanie electorală mi se pare că a rămas puțin în urmă. Pentru că candidații nu prea discută despre războiul din Ucraina.
Evită acest subiect?
Politicienii din Găgăuzia pretind că nimic nu s-a întâmplat și că acest război nu ne afectează. Când el ne afectează direct și din punct de vedere economic și din punct de vedere social, din toate punctele de vedere. Dar ei nu doar evită să discute acest lucru, dar vedem și comportamentul. Pe de o parte, ei spun că noi nu trebuie să ne implicăm, că noi suntem stat neutru, ceea ce din punctul meu de vedere este puțin exagerat. Da, noi suntem un stat neutru doar din punct de vedere militar, dar nu din punct de vedere diplomatic. Noi trebuie să luăm poziție și să protejăm statutul ONU și legislația internațională care prevede suveranitatea, integritatea și neatingerea granițelor statului suveran Ucraina. Iar pe de altă parte, vine președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov, care nu a fost lăsat să intre în țară. El a spus că a venit să-l susțină pe candidatul Victor Petrov.
Se simte în această campanie electorală faptul că Rusia vrea să influențeze aici o alegere, o decizie a alegătorilor?
Sigur că da, pentru că Rusia are cel puțin trei candidați aici. Candidatul numărul unu este Victor Petrov, candidatul numărul doi este Grigorii Uzun și a treia este candidata Partidului Șor, Evghenia Guțul. Partidul Sor este anunțat ca fiind partidul partener al Federației Ruse aici și împărtășește acest statut cu Partidul Socialiștilor, care îl susține pe Grigorii Uzun. Iar Victor Petrov este susținut de Rustam Minnihanov. Câteva săptămâni în urmă, până la începerea campaniei electorale, Victor Petrov a și fost la Tatarstan și s-a întâlnit cu Minnihanov acolo. E clar că el are susținerea Moscovei prin acel Minnihanov.
Aceste situații pot să influențeze decizia alegătorilor din regiunea găgăuză?
Această campanie electorală are o deosebire. În campaniile precedente a fost așa: era un lider, un favorit al campaniei și Rusia făcea sondaje și identifica acel favorit și îl susținea. În prezent, noi nu avem un favorit vizibil. Diferențele dintre candidați sunt undeva la limita erorii statistice.
Și nu știu în ce măsură susținerea Rusiei va influența alegerea. Dar va influența, sigur că va influența. Și toți candidații, dacă vă uitați, ei tot se țin cu retorică pro-rusă. Toți spun că Rusia este partenerul nostru strategic și noi trebuie să dezvoltăm relațiile cu Rusia.
Dar, în aceste condiții, după un an de război criminal organizat de Putin, nu poți să spui că Rusia poate fi partenerul nostru strategic. Păi, cum? Asta nu este posibil! Nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere economic.
Probabil, aceste mesaje sunt cele pe care doresc să le audă oamenii, dacă ei transmit aceste mesaje. De ce locuitorii din regiunea găgăuză în continuare preferă relații mai apropiate cu Rusia?
Eu înțeleg că există alegătorul care este influențat de propaganda rusească, și nu doar în ultimii trei sau patru ani, dar deja de 30 de ani și mai mult, chiar din perioada Uniunii Sovietice. Și după destrămarea Uniunii Sovietice, locuitorii din UTA Găgăuzia au rămas sub influența mass-mediei din Federația Rusă. Asta este clar.
Dar, pe de altă parte, există și așa ceva ca liderism politic. Deci, dacă ești lider și vrei să devii lider al acestei legiuni, trebuie să le explici oamenilor că nu este posibil mai departe să fim cu Federația Rusă. În primul rând, pentru că această țară este în izolare totală internațională și noi nu putem construi cu Federația Rusă nici relații politice, nici relații economice. Și prin faptul că unii candidați spun că, iată, noi vrem să dezvoltăm relații economice cu Rusia, ei prin asta confirmă că Găgăuzia nu are economie locală.
Pe de altă parte, vedem investiții, proiecte finanțate din banii Uniunii Europene. Șeful delegației Uniunii Europene în R. Moldova, atunci când a fost, în toamna anului trecut, la forumul investițional, a declarat că în ultimii patru ani Uniunea Europeană a făcut investiții de aproape 12 milioane de euro aici, în regiunea găgăuză. Asta nu poate cumva influența opiniile locuitorilor de aici, ca să fie mai deschiși spre Uniunea Europeană?
Așa este, dar locuitorii din regiunea găgăuză privesc canalele din Federația Rusă și acolo nu se spune nimic despre investițiile UE în Găgăuzia, în drumuri, în economie, în infrastructură. Acolo se spune altceva. Acolo se spune că Uniunea Europeană vine cu valorile sale LGBT. Acest narativ LGBT se repetă.
A fost transformat într-o sperietoare?
Absolut, da. Și până acum sperie cu unirea, cu jandarmii din România. Și eu știu că ei (candidații , n.r.) merg prin sate și sperie oamenii că, iată, vor veni românii, ne vor lua pământurile. Toate acele sperietori, lucrează din păcate încă. Pentru că în Găgăuzia nu au fost soluționate până la capăt problemele cu propagandă din Federația Rusă.
Cine trebuia să transmită un mesaj mai clar către locuitorii din regiune? De exemplu, vedem că partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate, nici măcar nu are un candidat la alegerile pentru funcția de bașcan. Ne gândim că poate ar fi fost rolul unui partid care se află la guvernare să transmită niște mesaje foarte clare legate de integrarea europeană, legate de beneficiile acestei integrări.
Deci, hai să împărțim întrebarea în două părți. Să înțelegem dacă PAS ar putea avea un candidat aici. Din punctul meu de vedere – imposibil. Și PAS știe asta. Asta ar fi fost risipire de bani și de timp. Imaginați-vă, vine un candidat PAS aici, sub sigla PAS, și organizează campanie electorală. Eu mă tem că acest candidat va fi bătut aici. Și pentru ce? Pentru 3-5 la sută?
Deci nu erau pregătiți de luptă și de asta nici nu au intrat în cursa electorală?
Probabil. Dar nu are rost să intri în lupta aceasta. Știți ce îi lipsește în Găgăuziei? Îi lipsește propunerea politică de dreapta. Dar acea propunere politică de dreapta pentru comunitatea găgăuză poate veni nu de la un partid național pro-european sau care are identitatea românească. Această propunere de dreapta poate veni de la un partid local care promovează identitatea găgăuză.
Pentru că dacă vii doar cu lozinca: „Noi suntem pro-europeni, votați pentru noi!”, asta nu va lucra. Trebuie să vii cu ceva ce atinge oamenii. Și oamenii pot fi atinși cu ceva care îi doare, deci identitatea în primul rând. Iar identitatea găgăuză a fost pierdută.
În Găgăuzia, această opțiune de identitate găgăuză a fost propusă de Partidul Gagauz Halkî. Dar acesta a dispărut și acest teren este gol acum, nimeni nu este acolo. Și această ofertă trebuie să vină, dar nu de la un partid național.
De ce avem mai mulți candidați independenți aici în campania electorală și doar un singur partid (Partidul Șor, n.r) și asumat să înainteze un candidat? Nici PSRM nu și-a asumat, doar susține pe unul dintre candidați.
Dar ce fel de partide ar mai putea să participe aici? Aici participă, dacă vedeți, doar două partide care au statut, așa, neoficial, statut de parteneri ai Federației Rusiei în Republica Moldova. Nu parteneri, ci chiar partide ale Federației Rusiei în Republica Moldova. Partidul Șor și Partidul Socialiștilor. Alte partide nu pot juca aici, pentru că nu au șanse aici.
Și politica din Găgăuzia a devenit așa o politică … Nu pot să numesc asta, decât politică de bordel, înțelegeți? Fiecare candidat și fiecare politician se vinde de la dreapta și la stânga. Și nu vor să fie asociați cu anumite partide politice, pentru ca să aibă acea libertate de manevră: astăzi cu Partidul Șor, mâine cu Partidul Socialiștilor. Și eu sunt sigur că ei vin și la PAS și spun că: „Noi vă rezolvăm toate problemele voastre, dar așa, fără ca să anunțăm că noi suntem cu voi. Dar dați-ne bani, dați-ne pârghii”.
Se simte regiunea găgăuză ca parte integrată a Republicii Moldova?
Eu am văzut niște sondaje, ele nu au fost făcute publice, unde respondenților din Găgăuzia li s-a pus așa o întrebare: Credeți că Găgăuzia va fi mai bine fără Republica Moldova? Da sau nu? Și mai mult de 70% au răspuns că nu, noi nu credem că Găgăuzia va fi mai bine fără Republica Moldova.
Și în general, trebuie să înțelegem că în Găgăuzia nu există așa ceva ca separatism. În Găgăuza există altceva. În Găgăuzia există loialitatea față de un alt stat. Și Găgăuzia nu vrea să devină de un singură parteneră strategică a acelui stat. Ea vrea ca Republica Moldova să devină parteneră strategică a Federației Rusă. Și Federația Rusă nu vrea doar Transnistria și Găgăuzia. Federația Rusă vrea întreaga Republica Moldova. Putem spune că folosește ca pe niște pârghii de influență atât regiunea transnistreană, cât și Găgăuzia.
Ce nu au făcut până acum guvernele de la Chișinău? Și ce trebuie să facă pentru a atrage de partea lor regiunea găgăuza, pentru ca să ne uităm că toți în aceeași direcție?
Autoritățile din Republica Moldova nu s-au ocupat de consolidarea statului Republica Moldova. Dacă statul Republica Moldova ar fi fost consolidat, atunci noi n-am fi avut acele probleme pe care le avem aici. Și nu doar aici, dar în general în Republica Moldova.
Este necesară consolidarea în domeniul securității, în implementarea legilor, în domeniul ordinii publice, în domeniul economiei și politicii informaționale, spațiul informațional trebuie să fie protejat. Noi iubim democrația și iubim libertatea, dar, în același timp, trebuie să înțelegem că democrația și libertatea trebuie să fie protejate. Pentru ca cei care vor să distrugă democrația și libertatea să nu aibă posibilitatea să utilizeze instrumentele democratice pentru a distruge democrația.
Este ceea ce avem noi astăzi în Republica Moldova: cei care vor să distrugă democrația și libertatea folosesc democrația și libertatea pentru a le distruge. Și acest lucru îl fac toți politicienii pro-ruși din Republica Moldova, inclusiv în Gagauzia.
Ce urmează după aceste alegeri?
Nu știu. Depinde cine va câștiga aceste alegeri.
Va fi turul doi, credeți?
Eu cred că da, va fi turul doi. Dar eu sper că Găgăuzia nu va fi guvernată mai departe de cineva care va crea probleme sau va face ceva împotriva Chișinăului. Și eu cred că dacă vom avea un bașcan care va respecta independența, integritatea și suveranitatea Republicii Moldova și nu va lucra împotriva intereselor Republicii Moldova, care sunt totalmente în integrarea europeană și care este interesul major și sarcina majoră a Republicii Moldova, dacă vom avea astfel de bașcan, atunci suntem în siguranță. Dar dacă vom avea un bașcan care promovează deschis interesele Federației Ruse, atunci mă tem că vom avea niște probleme.
Ar putea fi utilizată regiunea găgăuză pentru a destabiliza întreaga Republică Moldovă?
Eu nu știu în măsură ei o pot utiliza pentru asta, dar sigur pentru declarații, sigur pentru niște acțiuni politice care duc împotriva Republicii Moldova. Dar nu știu dacă vor avea posibilitate să facă ceva mai mult. Dar declarații și demersuri vom avea.
Vă mulțumim!
