VIDEO „Avem un nou Cod electoral, avem noi regulamente, dar comportamentul unor concurenți electorali, din păcate, nu diferă de alte scrutine anterioare”. Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale, la Podcast ZdCe

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, invitată la Podcast ZdCe, explică de ce instituția pe care o conduce a recomandat excluderea din cursa electorală a mai multor candidați ai Partidului „Șansă”, despre care afirmă că este apropiat fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional. Potrivit șefei CEC, Partidul „Șansă” continuă practicile de finanțare netransparentă și ilegală a campaniei electorale  pentru care a fost declarat neconstituțional Partidul „Șor”. Totodată, ea răspunde la întrebarea dacă în acest fel CEC face jocul guvernării PAS și cum au fost sancționați candidații Partidului Acțiune și Solidaritate pentru diverse abateri de la norma legală electorală. 

— Doamnă Caraman, suntem pe final de campanie electorală pentru alegerile locale generale care vor avea loc duminică, 5 noiembrie. Cum a fost această campanie, în câteva cuvinte?

— Această campanie, care continuă, cred că este una ca de obicei, ca și în celelalte scrutine, doar că s-au adăugat norme noi, care au fost o provocare atât pentru organele electorale, cât și pentru concurenții electorali. 

— Comisia Electorală Centrală, într-o ședință recentă, a obligat Consiliile Electorale de Circumscripție din mai multe localități să examineze până la 1 noiembrie, adică până în ziua când înregistrăm acest interviu, anularea înregistrării unor candidați la funcțiile de primar și de consilier ai Partidului „Șansă”. Motivul pentru care s-a luat această decizie a fost faptul că s-ar utiliza unele resurse pentru coruperea alegătorilor. Este vorba de acest așa-numit proiect „Satul moldovenesc” al Partidului „Șansă” și al ceea ce ei numesc  „echipa lui Ilan Șor”. Spuneți-ne mai multe detalii, în contextul în care CEC a fost criticată pentru această decizie, inclusiv de exponenții politici din această formațiune, care au spus că li se îngrădește dreptul de a candida.

— Mă întrebați la început cu ce se deosebește această campanie electorală și vă ziceam că avem un nou Cod electoral, avem noi regulamente, dar comportamentul unor concurenți electorali, din păcate, nu diferă de alte scrutine anterioare. Și mă refer aici la exponenții Partidului „Șansă”, dar toată lumea înțelege că sunt mulți din cei care au migrat de la Partidul „Șor”, declarat neconstituțional și, din păcate, constatăm că, de fapt, utilizează aceleași practici de finanțare netransparentă a campaniei electorale.

Noi am recepționat mai multe sesizări din partea organelor de drept, din partea concurenților electorali și chiar din partea cetățenilor, care ne-au atras atenția asupra modului în care concurenții electorali ai Partidului „Șansă” fac campanie prin metode nu tocmai corecte și legale. Deci, nu sunt declarate toate cheltuielile pe care le fac sau utilizează acțiuni prin care se corup alegătorii, ceea ce a fost constatat și în hotărârea Comisiei Electorale Centrale – prin acest proiect „Satul moldovenesc”, prin colectare de semnături, prin nedeclararea cheltuielilor pentru pliantele pe care le-au repartizat și le repartizează în continuare concurentul electoral. 

Toate acestea au dus la sancțiunea care este prevăzută de Codul electoral și mai toate încălcările care sunt prevăzute de articolul 102, alineatul 5, pentru care acțiuni un concurent electoral poate fi exclus din cursă, mai pe toate le-a acumulat deja Partidul „Șansă”.

Noi verificăm acele sesizări pe care le recepționăm și din materialele acumulate, am venit cu constatările și concluziile care au demonstrat că Partidul politic („Șansă”, n.r.), per general, depășește plafonul pentru cheltuielile admise sau nu a declarat cheltuielile pentru aceste pliante, camuflând prin faptul că aceste materiale electorale au fost printate la mijloace tehnice proprii. Ei au declarat că au un aparataj la care efectuează aceste pliante.

— Încă de la începutul acestei campanii, la nivelul Parlamentului și al Comisiei pentru Situații Excepționale s-a luat o decizie care se referea la faptul că cei care au fost exponenți importanți ai Partidului „Șor”, declarat neconstituțional, nu vor putea candida. Am mai văzut foarte recent decizia de a suspenda licențele de emisie pentru unele posturi de televiziune apropiate acestei formațiuni. Vi se par democratice aceste măsuri  împotriva unui partid care se află în opoziție, luate de un partid care se află, majoritar, la guvernare? În cazul acesta, CEC nu face jocul guvernării?

— Nu aș da calificarea aceasta că un partid aflat la guvernare apreciază activitatea unui partid aflat în opoziție. Haideți să privim lucrurile sub aspectul concursului electoral. Într-o competiție electorală, toți subiecții trebuie să fie egali, deci, toți concurenții trebuie să fie în condiții egale. Și atunci când sesizezi că un concurent electoral aplică practici neconforme sau nu declară finanțarea, sau utilizează transferul de imagine a partidului declarat neconstituțional și continuă  să vină cu aceleași activități prin care s-a constatat deja că se corup alegătorii, deci, la modul practic, se făceau concerte sau acțiuni culturale la care se repartizau bunuri…

— Au fost chiar și concerte? Pentru că știm că în această campanie concertele electorale sunt interzise.

— Exact. Noi am fost sesizați din teritoriu că s-au făcut anumite concerte prilejuite de hramul localității, dar la care participau foștii membri ai Partidului „Șor”, care știm noi bine că fac transfer de imagine pentru cei din Partidul „Șansă”. 

— Deci, nu direct candidații?

— Nu avem o constatare că este direct, dar din sesizări pe care noi încă le avem în examinare vom vedea, pentru că încă nu am reușit să examinăm toate acele sesizări care au venit de la organele de drept. Deci semnale sunt. 

— În condițiile astea, nu ne-am putea pomeni că partidul de guvernare, PAS, va avea  primari în majoritatea localităților, inclusiv datorită contribuției CEC? 

— Noi în aceste alegeri avem 35 de partide și un bloc electoral care și-au înregistrat candidați. Avem peste 4000 de candidați la funcția de primar, dintre care peste o mie și ceva sunt candidați independenți. În unele buletine de vot chiar avem un număr neașteptat de mare de concurenți electorali. Deci, nu putem să spunem că avem un anumit concurent electoral și că șansele acestuia vor domina peste celelalte. Noi avem o varietate de candidați și alegătorul este cel care își va spune cuvântul pe cine îl va alege din acești candidați.

— Șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că Partidul „Șansă” este finanțat din Federația Rusă și că membrii formațiunii ar fi camuflat banii sub forma unor donații obținute de la simpatizanți. A ajuns CEC la o concluzia că Partidul „Șansă” este finanțat din Federația Rusă?

— Nu aș vrea să anticipez concluziile pe care trebuie să le ia Comisia. Ori noi suntem un organ colegial și atunci când se va examina în ședință, atunci ar fi mai corect, deci până atunci nu ar fi corect să mă pronunț, dar sunt materiale care conțin diverse episoade de finanțare a acestui partid politic, inclusiv ceea ce ține de modul de efectuare a donațiilor, limita acestor donații, cine sunt donatorii, dacă se încadrează în cerințele prevăzute de lege. 

Ca un exemplu, cei care primesc alocații sociale sau burse pot dona în limita unui salariu mediu pe economie. Vedem acolo că nu tocmai se respectă această reglementare. Sau finanțare sub formă de reparații de drumuri, promisiuni despre zeci de milioane de lei că vor fi investite în infrastructura unei localități, tocmai în localitatea în care candidează persoana de la Partidul „Șansă”. Sau candidează cei care au colectat semnături în susținerea așa-zisului proiect „Satul moldovenesc”, care e foarte insistent promovat de către Ilan Șor, sau „Visul moldovenesc”. Adică, legătura este evidentă și nu știu dacă cineva nu a sesizat-o.

— În același timp, avocata a partidului susținea în fața CEC faptul că nu există nicio legătură între Ilan Șor și Partidul „Șansă”.

— Exact, asta susținea avocata și noi putem vedea în spații publice cum candidații din partea Partidului „Șansă” fac sesiuni online, se consultă cu prietenul lor, Ilan Șor. Sau se afirmă foarte tare că nu au nicio legătură candidații Partidului „Șansă” cu colectarea semnăturilor în susținerea proiectului „Satul moldovenesc”, dar noi avem documentate aceste lucru. Chiar candidații la funcția de primar în anumite localități sunt cei care au colectat aceste semnături.

— Vreau să vă întreb dacă CEC sau Consiliile electorale locale au aplicat sancțiuni candidaților Partidului Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, în contextul în care avem monitorizările făcute de asociația Promo-LEX care constată mai multe situații de utilizare a resurselor administrative de către PAS, de implicare în campanie a persoanelor care dețin funcții publice, de candidați electorali care își asumă meritele pentru unele lucrări făcute din bani publici și de publicitate electorală distribuită nu tocmai în conformitate cu legea. Și vedem că PAS este printre candidații cel mai des menționați la aceste capitole. 

— PAS, de altfel, a fost primul partid sancționat, când încă nu avea calitatea de concurent electoral. A fost primul care a fost sancționat pentru elemente de agitație electorală în pliantele care au început a fi repartizate înainte de campanie. Erau pliante de publicitate politică, dar CEC a constatat elemente de campanie, îndemn la vot, atât în pliante, cât și pe pagina oficială a persoanei care pe atunci încă nu era candidat. Și partidul s-a conformat, au retras acele pliante, au retras de pe pagină însemnul privind calitatea de candidat la funcția de primar.

S-a atras atenția asupra cerințelor privind neutilizarea resurselor administrative, deci, neparticiparea persoanelor în timpul orelor de serviciu la lansarea campaniei și aceste materiale au fost transmise pentru examinare către Ministerul de Interne, pentru că ei sunt cei care constată contravenția, dacă este sau nu este, privind utilizarea resurselor administrative.

De asemenea, un material care a fost publicat sub formă de mesaj de interes public, au fost obligați să-l retragă din spațiul public, pentru că era un mesaj despre realizări.

— Până la scoaterea din cursa electorală nu s-a ajuns? 

— Sunt anumite încălcări pentru care poate fi un concurent scos din cursă: depășirea plafonului de cheltuieli, finanțarea nedeclarată, coruperea alegătorilor, finanțarea din afară.

— Constatările Promo-LEX mai arată că aceste programe lansate la nivel de Guvern, de exemplu, „Satul European Expres” sau „Spor pentru Moldova”, în care foarte aproape de campania electorală sau chiar în campania electorală, sunt finanțate din bani publici sau din bani ai partenerilor externi proiecte la nivel local ori sunt date sume unice pentru pedagogi, pentru carabinieri, pot fi văzute ca utilizare a resurselor administrative de către guvernare. 

— Acestea sunt constatările observatorilor și cred că ar fi mai corect ei să se pronunțe vizavi de aceste constatări. Noi nu am avut asemenea sesizări în examinare ca să mă pronunț asupra acestor constatări.

Ce vreau să subliniez, este că ne bucură faptul că vom avea în aceste alegeri un număr destul de mare de observatori: 1 100 de observatori naționali și peste 400 de observatori internaționali și ne dorim să vedem care va fi aprecierea acestora vizavi de organizarea și desfășurarea acestui scrutin, pentru că spuneam că sunt mai multe elemente noi, Cod electoral nou, sunt mai multe reglementări vizavi de plafonarea donațiilor sau ceea ce ține de finanțare, că tot discutăm acest subiect la ordinea zilei, și pentru noi este important să se dea această apreciere cât de bine, cât de corect au fost implementate aceste noutăți din Codul electoral. Și mai cu seamă, care a fost impactul acestora pentru corectitudinea scrutinului. 

Din primele aprecieri care au fost date din partea partenerilor noștri, din partea Comisiei de la Veneția, când s-au expus asupra modificărilor din Codul electoral, au apreciat ca pozitive aceste modificări, pentru că după alegeri constant se atrăgea atenția asupra unor aspecte care trebuie fie ajustate, fie îmbunătățite, fie cu mai multă deschidere pentru concurenții electorali. Și aceste modificări din Codul electoral au fost apreciate ca fiind pozitive și de asta ziceam că pentru noi este important să vedem și la implementare care este impactul acestora. 

Iată, am menționat faptul că sunt mai mulți candidați. Bunăoară la Chișinău, chiar vom tipări buletinul de vot sub formă de broșură pentru Consiliul Municipal Chișinău, ceea ce nu a mai fost, pentru că avem peste 30 de concurenți electorali. Acest număr de concurenți se datorează și faptului că sunt simplificate procedurile pentru candidații independenți.

În total, avem 1174 de candidați independenți, cu circa 200 mai mulți decât în 2019. Pentru că este mult mai ușor deja să colectezi semnături, e mai puțin formalizat acest aspect. O altă modificare despre care nu pot să nu zic este reducerea vârstei pentru candidații la funcțiile de primari. Începând cu 23 de ani poate să candideze o persoană. Până acum era 25. Și noi avem 14 candidați în aceste alegeri cu vârsta de 23 de ani. Și încă un lucru, ne bucură că fiecare al cincilea candidat este tânăr. Deci este de vârsta între 18 și 35 de ani. Iarăși este un indicator bun pentru alegerile locale generale.

— La capitolul finanțare, în ce măsură sunt disciplinați candidații și cum raportează cheltuielile veniturile? Avem candidați care nu raportează cheltuieli deloc?

— Am ieșit cu prima hotărâre privind supravegherea rapoartelor finanțare ale concurenților electorali și mă refer aici la partidele politice pentru că acestea depun declarații la Comisia Electorală Centrală. Și în acea primă hotărâre noi am atras atenția că șapte candidați nu au depus rapoartele, mai bine spus nu și-au înregistrat trezorierii și din acest motiv nici nu pot să depună rapoartele, pentru că există un sistem, control financiar, și în acest sistem se depun rapoartele. Deja renunțăm la rapoartele pe hârtie și pentru ca să poți să depui raportul, trebuie să ai desemnat, confirmat, un trezorier.

— Și șapte partide încă nu au trezorier? Înseamnă că nu declară venituri și cheltuieli?

— Sunt unii din ei care depun raportul pe hârtie, dar cert este că șapte încă nu și-au înregistrat trezorierii și nu puteau să depun aceste rapoarte în sistem, ori acesta este indicatorul.

Cerința spune că trebuie să depui raportul în sistem. Au mai fost constatate două cazuri de depășire a plafonului de donații și  rapoarte incomplete pe anumite articole de cheltuieli și au fost somați concurenții ca să corecteze aceste rapoarte și acum suntem la etapa când examinăm. Unii dintre ei au venit cu aceste corectări de rapoarte și urmează să venim cu următoarea hotărâre pentru următoarele perioade în care au fost depuse rapoartele financiare și de acolo deja vedem ce constatări vor fi.