Diplomație pe timp de război. Interviu cu Alexandr Roitman, ambasadorul R. Moldova în Israel
Peste 20 de mii de cetățeni ai R. Moldova se află în Israel, acolo unde, acum o lună, a început un adevărat război terorist. Circa 13 mii de cetățeni moldoveni sunt în Israel având contracte de muncă. Cum suportă ei starea de război din Israel? Am discutat despre asta cu mai mulți cetățeni ai R. Moldova care se află în această țară, dar și cu Alexandr Roitman, ambasadorul țării noastre în Israel.
— Peste câteva zile, avem o lună de război în Israel, țară în care muncesc mii de cetățeni ai R. Moldova. Cu ce probleme se confruntă în prezent acești cetățeni? Ce fel de solicitări ajung în aceste zile la Ambasadă?
— Sunt câteva categorii de probleme. În primele zile de la anunțarea stării de urgență și a stării de război, la Ambasadă am primit multe apeluri cu întrebări generale despre tot ce se întâmplă în Israel. Mai multe canale anonime anunțau că spațiul aerian a fost închis, că avioanele nu zboară și cetățenii voiau să cunoască adevărul despre situația cauzată de război. De altfel, aeroportul din Tel Aviv nu a fost închis nici pentru o oră. Alte întrebări erau despre cum pot fi obținute titlurile de călătorie în cazul celor care intenționau să plece din Israel. Contrar așteptărilor noastre și a pregătirii noastre de a avea suficiente titluri de călătorie pentru a ajuta cetățenii, nu au fost atât de multe persoane decise să plece. Nu au fost sistate și serviciile de perfectare a actelor obișnuite – pașapoarte, buletine, tot felul de declarații consulare. Le-am reușit pe toate.
Cei plecați pot completa un formular special pentru a-și primi banii și pentru a-și clarifica statutul intervizei
— Cât de posibilă e revenirea acasă a celor care doresc să revină?
– O parte dintre cetățeni au hotărât să plece și avem un număr de 2000 de persoane care se aflau la muncă în Israel și care au plecat de aici, fie pentru totdeauna, fie pentru o perioadă de timp. 2000 din cei peste 13 mii de cetățeni care sunt angajați aici cu contracte de muncă: 7500 de angajați, în special bărbați, în construcții și peste 5000 de îngrijitori la domiciliu – în mare parte, femei. Cei deciși să plece se confruntau cu două probleme: voiau să obțină intervize, care le-ar permite peste un timp să revină. Din păcate, Ministerul de Interne de aici, din cauza războiului, activa la capacitate redusă – doar circa 30% din structurile acestei instituții funcționau, fiind trecute la regim special. Cetățenii apelau companiile angajatoare, iar acestea manifestau două feluri de comportament: nu răspundeau deloc la adresările cetățenilor sau promiteau să elaboreze actele doar peste o lună de zile. Comportamentul companiilor a fost total greșit sau chiar neglijent. Din aceste motive, de la declanșarea stării de război, am avut mai mult de 20 de discuții cu directorul general de la Ministerul de Interne de aici. Aveam colectate datele tuturor cetățenilor care s-au ciocnit de probleme în relațiile cu companiile angajatoare și în baza acestor date exacte, aveau loc discuțiile cu responsabilii de la Interne. Astfel, am obținut o scrisoare pentru cetățeni în care Ministerul de Interne confirmă că toate companiile angajatoare sunt obligate să respecte cerințele angajaților în condiții de război. În temeiul acestei scrisori oficiale, cetățenii noștri au reușit și reușesc să-și obțină actele de care au nevoie la plecare.
— Ce întreprindeți atunci când soluționarea problemelor e peste puterile/ competența misiunii diplomatice?
— Sunt cazuri în care cetățenii nu au mai putut aștepta și au plecat, chiar și fără să-și ridice plățile legale de care pot beneficia la finalul termenului de muncă. Acești bani se acumulează într-un cont separat la o bancă care are filială și în aeroport. Astfel, în ziua plecării, cetățeanul, în temeiul actului eliberat de compania angajatoare, își poate ridica banii din filiala băncii care se află în sediul aeroportului. E ca un fond de pensii. Dar, au fost numeroase situații când companiile refuzau eliberarea acestui document. Au fost și numeroase cazuri în care cetățenii nu cunoșteau această procedură, pentru că nu se confruntaseră cu ea. Cu suportul Ministerului de Interne, am identificat două soluții: se insistă ca angajatorii să elibereze actele necesare sau cea de-a doua – cetățenii, revenind deja în R. Moldova, completează un formular special, postat și pe site-ul Ambasadei, indică toate datele cardului bancar și primesc banii acasă. De altfel, și pe această cale, vreau să-i anunț pe cei care au plecat fără interviză și fără a-și ridica sumele de bani din aeroport, că pot completa acest formular pentru a-și primi banii și pentru a-și clarifica statutul intervizei. Noi transferăm toate datele și toate solicitările la Ministerul de Interne și la Ministerul Muncii, care au datoria de a obliga companiile angajatoare să-și onoreze obligațiile.
— Cum zboară în prezent avioanele spre Chișinău? Se mai recurge la prețuri speculative pentru bilete?
— E stare de urgență, stare de război, dar, chiar și așa, aeroportul funcționează în regim obișnuit, nefiind închis nici pentru o zi. Însă, au fost companii care și-au anulat zborurile. În ultimele zile, unele companii aeriene își reiau deja zborurile sistate. Cererea în creștere de bilete, dar și suspendarea zborurilor unor companii, au influențat asupra prețurilor. Și noi am primit informații la Ambasadă că au existat costuri exorbitante pentru rutele Tel Aviv – Chișinău sau Tel Aviv – București. Unul dintre motivele acestor creșteri de prețuri a fost și majorarea de către companiile de asigurări a prețurilor pentru asigurarea zborurilor. În aceste condiții, am avut discuții cu două companii israeliene care vor efectua curse directe Chișinău – Tel Aviv – Chișinău. O companie va zbura de pe 1 noiembrie, alta – de pe 2 noiembrie. Acestea vor efectua zboruri de două ori pe săptămână. De altfel, ofertele de preț sunt destul de avantajoase în comparație cu prețurile exagerate care au fost la începutul războiului. Pentru noi e important să existe rute directe, ca cetățenii noștri să poată zbura fără probleme. De la începutul stării de război am colectat listele cetățenilor interesați să plece în R. Moldova. S-au înscris peste 650 de persoane. I-am contactat pe toți, de două ori. Mulți ne-au spus că s-au înscris în aceste liste pentru orice eventualitate, în speranța că ar putea fi efectuate zboruri gratis.
Un cetățean moldovean, de doar 35 de ani, a fost omorât de teroriști
— Sunt sau nu în siguranță misiunile străine acreditate în Israel? Misiunea R. Moldova?
— Spre regret, tirurile de rachete din Fâșia Gaza spre toate direcțiile, inclusiv spre Tel Aviv, continuă. Dar, aceste sirene pe care le auzim de mai multe ori zilnic au menirea de a preveni oamenii despre eventualele riscuri. Vă spun cum funcționează asta în Israel. Astfel de situații au un istoric trist. Hamas este în Fâșia Gaza din 2017. Israelul și-a dezvoltat un sistem de apărare – Cupola de fier – un sistem antirachetă care interceptează aceste rachete. În funcție de localitate, există diverse perioade de timp de reacție ca cetățenii să se poată adăposti. În Israel, în mare parte, sunt adăposturi publice subterane. În casele vechi – sunt pentru toți locatarii, iar în casele noi – adăposturile reprezintă camere bine dotate, cu uși blindate. La Ambasadă avem un adăpost comun, în subsolul clădirii. Ori de câte ori răsună sirenele – ultima dată a fost chiar ieri seara, tiruri de rachete destul de intense asupra orașului Tel Aviv, noi ne retragem în adăposturile special amenajate. De obicei, rămânem acolo timp de 10 minute după semnal. Armata comunică intens și exact ce anume trebuie de întreprins în astfel de situații. E important ca toți cetățenii, inclusiv cetățenii R. Moldova, să fie atenți la informațiile oficiale și să nu se lase manipulați de știri false. Din păcate, și aici se răspândește foarte multă informație falsă, în special pe rețelele de socializare. Să se orienteze ce comunicăm noi, ce comunică Ministerul nostru de Externe și să nu riște punându-și viața în pericol.
— Sunt sau nu cetățeni ai R. Moldova pierduți în acest război?
— Noi am comunicat despre un cetățean al R. Moldova care muncise într-o localitate adiacentă Fâșiei Gaza, era îngrijitor la domiciliu. Când a avut loc această infiltrare a teroriștilor Hamas pe data de 7 octombrie, dimineața, atât cetățeanul R. Moldova, cât și persoana pe care o îngrijea, au fost omorâți cu sânge rece de către teroriști. Paradoxul acestei situații este că persoana vârstnică era victimă a lagărelor de concentrare din Transnistria pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acolo a supraviețuit, dar aici… Ambasada s-a ocupat de repatrierea acestei victime – un bărbat de doar 35 de ani. Da, în presă s-a vehiculat că ar mai exista un cetățean al R. Moldova pierdut în acest război, dar era vorba despre un originar din R. Moldova care nu avea cetățenia țării noastre.
— Persoane cu cetățenie dublă, moldo-israeliană, înrolate în armată?
— Nu deținem date exacte, dar din numărul celor care au cetățenie dublă, moldo- israeliană, s-ar putea să fie mobilizați. De altfel, a crescut numărul solicitanților de cetățenie a R. Moldova. În special după COVID, după declanșarea războiului ruso-ucrainean… Chiar și descendenții persoanelor care au emigrat din R. Moldova în a treia generație cer restabilirea cetățeniei.
— Mai mulțicetățeni de la noi s-au implicat în activități de caritate și de voluntariat pe timp de război în Israel. Vă rog să ne vorbiți și despre astfel de activități.
— Constatăm în aceste zile o consolidare foarte puternică a societății israeliene. Mergi pe stradă și descoperi peste tot arborat drapelul țării și mesajul „împreună vom învinge”, „împreună suntem mai puternici”. Cetățenii noștri sunt și ei parte a acestei societăți și participă la acest efort de ajutorare. Bunăoară, mai multe locații de alimentație publică s-au închis, dar am văzut informații că unele restaurante funcționează doar ca să livreze hrană soldaților înrolați. În toată țara sunt centre unde se colectează ajutoare pentru militari. Apropo, în armata israeliană sunt înrolate 300 de mii de persoane. Ei au nevoie de hrană, de haine. Mai este un moment legat de cetățenii care au fost evacuați din zonele fierbinți. E caz similar cu cel care s-a întâmplat în R. Moldova atunci când a început războiul în Ucraina. Refugiații ucraineni au fost primiți în casele moldovenilor. La fel și aici, efortul de ajutorare și de solidaritate este foarte mare.
Un astfel de masacru nu s-a mai întâlnit
— Sunteți de mai mult timp în Israel, acolo unde, de fapt, războiul nu a încetat definitiv vreodată. De ce acum pare mai periculos ca oricând?
— Sunt ambasador din august 2022 și de atunci am avut trei episoade cu lansări de rachete din Gaza pe teritoriul Israelului. De ce acum? În 1973, pe 6 octombrie, a început războiul din Kipur, iar pe 6 octombrie 2023 – am avut trista aniversare de 50 de ani de la începutul acelui război. Poate că acesta e un element care e mai mult decât o coincidență. E greu să explici anvergura acestui masacru și atrocitățile care au avut loc. Pornind de la asta, e greu să descoperi motivele: de ce acum, de ce acum se întâmplă? Da, este adevărat, actuala invazie e total diferită de tot ce a fost până acum. Tirurile de rachete sunt o situație, dar infiltrarea teroriștilor pe teritoriul Israelului și masacrul a 1400 de oameni civili – așa ceva nu s-a mai întâmplat. De altfel, identificarea cadavrelor continuă. Aceste identificări au loc cu ajutorul ADN-ului. E devreme să facem calcule, pentru că războiul este în continuă desfășurare.
— Care ar fi lecțiile acestui război pentru omenire? Când vorbim despre Hamas, putem vorbi despre tratative de pace?
— Un clasic zicea că Istoria ne învață că nimic nu ne învață, adică omenirea nu-și învață lecțiile, nu învață din propriile greșeli. Noi am văzut pe parcursul istoriei mai multe etape de modificare a balanței puterilor, am văzut etape istorice în care lumea a devenit unipolară, bipolară, multipolară. Ordinea mondială fie s-a modificat, fie, datorită eforturilor comunității internaționale, a fost stabilit un status quo care a fost urmat de toți jucătorii internaționali de pe arena politică. Astfel de puncte de tensiune în lume apar tot mai multe. Probabil că omenirea trebuie să ajungă la un nou contract social, acceptat de toți, dar să fie unul just, fără a fi impus de puteri. Noi cunoaștem evoluțiile după Primul Război Mondial, am cunoscut al Doilea Război Mondial, care a izbucnit din cauza faptului că soluțiile găsite după primul război poate că nu au fost atât de bune pentru a menține pacea pentru mai mult timp. Acum vedem anumite elemente care tind să modifice ordinea mondială și nu tocmai recurgând la metodele dreptului internațional.
— Vă referiți la un posibil al treilea război mondial?
— Eu nu aș vrea să fac asemenea prognoze, pot doar să spun că marii și micii jucători de pe arena politică internațională trebuie să-și găsească priceperea și forțele necesare pentru a ajunge la o stabilitate și pentru a găsi cele mai bune soluții ca pacea în lume să fie menținută. Acest lucru este în interesul tuturor, iar mințile luminate din țările lumii trebuie să identifice aceste soluții.
— Cum vedeți sfârșitul acestui război?
— Pentru orice diplomat nu există condiții mai bune de activitate decât cele pașnice. Pe timp de pace pot fi dezvoltate relații de cooperare eficiente, de încredere. Pe timp de război, nu avem nimic bun. Avem doar suferință, moarte, frici. Cu cât mai repede se va instala pacea, cu atât mai bine pentru omenire.
— Vă mulțumim.
Ostatici de bună voie
Serghei Fussa, originar din Fălești
Ce pot să vă spun? E groaznic, dar răbdăm. Suntem îngrijorați și înspăimântați – iată cea mai mare problemă. La revenirea acasă e complicat să ne gândim… Ne este frică, dar nu avem ce face. Am o fetiță acasă. Aici muncesc la construcții, am contract de muncă pe 5 ani, până la 30 august 2024. Trebuie să rezist.
Petru Armăsari, originar din Nisporeni
Situațiile sunt diferite. Nimeni nu știe ce va fi mâine. S-au dat indicații să nu părăsim locul de trai, să ne facem rezerve de produse alimentare. E greu emoțional și psihic. Am acasă doi copii, de 6 și de 8 ani. Mă cheamă ori de câte ori vorbim, dar nu pot reveni acum. Ce aș face acasă? Aici muncesc în cadrul unei firme. Acum, pe timp de război, am evacuat cetățeni de-ai noștri din zonele mai riscante – Ashkelon, Beer Sheva. Acasă ce aș face, din ce am trăi?
Lilia Ursu, R. Moldova
E război și foarte mulți cetățeni rămân fără de lucru, sunt foarte stresați și trăiesc cu frică de acest război. Eu locuiesc de câțiva ani în Israel și sunt singură cu un copil. Suntem mereu în stres și în prezent ne este foarte greu și suntem mereu în stres, nimeni nu poate ști ce urmează în zilele următoare. Dacă am reveni acasă, ne-am confrunta cu alte pericole, riscuri.
Mariana Bîzdîga, originară din Edineț
Sunt în Israel din 2020. Locuiesc și muncesc în Zona centru, Bat Yam. Războiul ce a izbucnit pe 7 octombrie ne-a afectat pe toți cei aflați aici, pe careva – fizic, pe careva – moral, ba chiar şi financiar. Cei din zona de risc, cum este sudul țării, au plecat acasă cu prețuri foarte înalte la bilete, cei ce mai rămân, evoluțiile economice de aici ne bat la buzunar – a urcat cu 10% cursul valutar. Știu, se vor găsi mulți să ne critice, de ce nu vă întoarceți, dar cum să plecăm dacă avem responsabilități, credite și multe altele care ne mai țin aici. Ne străduim să ne calmăm singuri pe noi, să calmăm persoanele dragi ce se află acasă și se îngrijorează. Linişte și pace le doresc tuturor.
