Raport alternativ la 100 de zile cu Guvernul Gavrilița: Vocea societății civile. Ce cred experții despre politicile sociale ale Executivului: creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile
Duminică, 14 noiembrie, se împlinesc 100 de zile de activitate a Guvernului R. Moldova condus de prim-ministra Natalia Gavrilița. La învestirea în funcție, cabinetul de miniștri anunța că, în primele luni de mandat, va prioritiza patru direcții de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție, creșterea veniturilor populației, protecția socială a grupurilor vulnerabile și restabilirea finanțării externe.
ZdG a discutat cu mai mulți experți despre promisiunile și acțiunile Guvernului în primele 100 de zile de activitate și vă prezintă un „raport alternativ” în acest sens. După ce am publicat opiniile experților despre reforma justiției și anticorupție, gestionarea pandemiei, politică externă, și despre domeniul „transparenței și comunicării”, vedeți cum apreciază experții activitatea Guvernului în domeniul „politicilor sociale: creșterea veniturilor populației, protecția socială a grupurilor vulnerabile”.
Mariana Iațco, expertă în politici sociale, IDIS ,,Viitorul”
Domeniul protecţiei sociale: În condiţiile unei economii afectate de pandemie, care a generat o reducere a comerţului şi a producţiei industriale, respectiv a încasărilor în bugetul de stat, Guvernul Gavriliţa a identificat resurse bugetare suficiente pentru a majora pensia minimă pentru limita de vârstă la 2000 lei şi indexarea pensiilor cu 3,86%. Astfel, pensionarii care primeau o pensie sub 2000 de lei, din luna octombrie curent urmează să încaseze o pensie minimă de 2000 de lei lunar. Pentru 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare şi cu o pensie sub 2000 lei, indexarea pensiei în valoare bănească va constitui în mediu plus 366 lei. Pentru cei 125 mii de pensionari cu un stagiu incomplet de cotizare, această indexare va îmbrăca valoarea bănească în mărime de cca. 398 lei. O altă categorie de beneficiari de alocaţii sociale (persoane cu dizabilităţi, inclusiv copiii, persoanele vârstnice, alocaţii pentru îngrijire şi supraveghere), numărul cărora se ridică la cca, 84 de mii de persoane, vor primi alocaţii majorate cu 450 lei. Pentru anul 2021 aceste creşteri de pensii va costa bugetul naţional 521 milioane lei, iar pentru anul 2022, costul estimat al acestei majorări va constitui 2,1 miliarde lei. Reiterez, majorarea de pensii este acoperită din contul bugetului național şi nicidecum din fondurile atrase din exterior, mă refer aici la donatorii externi, ceea ce este îmbucurător. Asta oferă semne clare că, economia ţării generează creşteri, poate nu chiar la cele prognozate (şi aici ne referim la PIB, balanţa de plăţi externe, exporturi, remitenţele din exterior), dar totuşi creşteri. Totuşi, o provocare pentru bugetul asigurărilor sociale rămâne a fi evoluţia anului 2022, deoarece în lumina ultimelor evenimente legate de livrările de gaze naturale şi stabilirea unui nou preţ de achiziţii, de pandemie şi pericolul declarării unei carantine totale (lockdown) etc, persistă riscul unei contractări a economiei naţionale, ceea ce inevitabil va avea impact asupra bunăstării populaţiei, iar aceste indexări şi majorări de pensii nu vor avea nici un efect pentru păturile sociale vulnerabile, pe deoparte, iar pe de altă parte va obliga Guvernul să găsească şi alte surse (chiar şi externe) pentru a asigura sistemul de securitate socială.
Ratificarea Acordurilor în domeniul securității sociale cu Republica Italiană și Grecia. Este salutabil faptul că Guvernul aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Italia, respectiv şi Grecia, care reprezintă un cadru de garanții de securitate socială pentru lucrătorii migranți din Republica Moldova, care desfășoară sau au desfășurat o activitate de muncă pe teritoriul Italiei sau a Greciei. Aceasta presupune că, fiecare stat contractant va achita partea de pensie calculată proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul propriu. Astfel, persoana va beneficia de prestațiile dobândite în statele în care și-a desfășurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu. Acest exemplu poate servi temei pentru a da startul negocierilor cu alte state, precum este Federaţia Rusă, unde se înregistrează un număr de peste 400 mii de migranţi moldoveni circulari de muncă.
Domeniul sănătăţii publice: Din păcate nu se cunoaşte nimic despre rezultatele consultărilor pe marginea proiectului Strategiei Naționale de Sănătate 2030, propusă spre dezbateri de către ex-ministru al sănătăţii Viorica Dumbrăveanu din cabinetul Chicu. Acest document de politici are drept scop dezvoltarea pe termen lung a sistemului de sănătate, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2030. Sistemul de sănătate necesită modernizarea şi re-configurarea serviciilor pentru a oferi pacienţilor o asistenţă medicală adecvată. În prezent, sistemul sănătăţii din Republica Moldova duce lipsă de resurse şi reprezintă un tablou fragmentat de prestatori de servicii. În vederea stimulării personalului medical implicat nemijlocit în lupta cu COVID-19, a fost aprobată acordarea suplimentului legat de îndeplinirea indicatorului de performanță profesională „Acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19”, care prevede majorarea salariului cu 100% pentru lucrătorii din cadrul sectorului cu risc sporit și 50% pentru lucrătorii cu risc mediu de infectare. De asemenea, pentru personalul din sistemul medical infectat cu COVID-19 a fost stabilită alocarea indemnizației unice de 16.000 lei. Au apărut informaţii în spaţiul public, potrivit cărora mai mulţi lucrători medicali n-au primit această indemnizație. Cauza rămâne neclară. Este îmbucurător şi faptul că, personalul administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice vor beneficia de la 01 noiembrie curent de salarii majorate cu 57%. Iar pentru personalul de conducere non-medical, lefurile se vor majora cu 37%.
Desigur, rămâne alarmantă situaţia privind procesul de vaccinare a populaţiei, mai exact convingerea şi disciplinarea populaţiei în vederea necesităţii stringente de vaccinarea, care, la rândul ei, va genera formarea imunităţii colective. Pentru a obține imunitatea colectivă, OMS și Ministerul Sănătății din Moldova consideră că este necesară vaccinarea a cel puțin 70% din populație (persoanele care au fost bolnave nu sunt luate în calcul). În Moldova, ar fi vorba de circa 2,5 milioane de persoane, adică ar trebui să se imunizeze încă cel puțin 1,7 milioane de oameni. Actualmente, Republica Moldova se plasează pe locul 18 în Europa la capitolul de noi infectări şi pe locul 16 la capitolul mortalitate. În opinia mea, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, cu sprijinul Guvernului Gavriliţa trebuie să intervină cu măsuri mult mai drastice în ceea ce priveşte mobilitatea cetăţenilor, inclusiv reducerea programelor de funcţionare a magazinelor, precum şi înăsprirea măsurilor faţă de cei care încearcă să submineze măsurile anunţate pentru a combate pandemia. Totuşi, Guvernul Gavriliţa a găsit şi aici o soluţie pentru ridicarea responsabilităţii sociale a cetăţenilor vizavi de vaccinare. Astfel, salariații vor primi 2 zile libere plătite pentru fiecare doză de vaccinare anti-Covid 19. De asemenea, este salutabilă iniţiativa cabinetului de miniștri de a vota proiectul de hotărâre, care asigură cadrul normativ necesar pentru a permite compensarea din bugetul de stat a cheltuielilor angajatorilor privind achitarea indemnizațiilor pentru șomaj tehnic, a indemnizațiilor pentru zilele libere acordate pentru îngrijirea copiilor până la 12 ani și a copiilor cu dizabilități în cazul sistării procesului educațional în regim fizic”.
Viorel Chivriga, expert economic IDIS „Viitorul”
„Eu cred că activitatea Guvernului Gavrilița are un plan cu obiective ambițioase, dar trebuie să ținem cont că trei luni de zile cât a activat guvernul este o perioadă foarte scurtă pentru a putea contabiliza niște rezultate mari, mai mult ca atât majoritatea absolută totul inclus în plan prevede termen de realizare din luna noiembrie și mai departe. Ca realizări pe care eu le consider incontestabile sunt soluționarea problemelor din sectorul energetic care au apărut acuma, dar și unele activități care sunt realizate acum cu vecinii noștri – România și Ucraina pe domeniul Infrastructurii. Un număr destul de mare de Hotărâri de Guvern au fost aprobate, dar ce văd eu la moment care poate fi cuantificată este începerea negocierilor pentru construcția drumurilor și a podului de la Giurgiulești și Galați și podul de la Ungheni. Nu trebuie de ocolită și problema care influențează eficiența instituțiilor de stat, practic noi avem acum mai multe ministere care sunt reorganizate, cinci ministere care au deja regulamente în mâini și sunt focusate pe organizare și funcționare Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Mediului – aici este nevoie de timp pentru a face unele schimbări. (…).
Eu aș aprecia unele schimbări ce țin de instituții publice, de exemplu Agenția Servicii Publice – acolo se văd activități concrete, bun ele sunt incluse și în programul de guvernare, dar aici sunt schimbări și ce ține de reorganizare pe partea ce ține de resursele umane. Pe scurt – au fost proceduri simple, interacțiuni cu alte instituții, oameni noi. Un lucru care este foarte important este cooperarea dintre Guvern și Parlament, deși au fost adoptate în perioada dată doar 27 de legi. Unele legi adoptate sunt importante, de exemplu adoptarea Codului Vamal. Ce ține de activitatea instituțiilor, Ministerul Finanțelor a emis 12 ordine, Ministerul Afacerilor Externe – trei, Ministerul Justiției nu sunt date, Ministerul Economiei – 8, Ministerul Agriculturii – 4, Ministerul Apărării – 5, Ministerul Educației – 3 și Ministrul Sănătății – 6. La etapa inițială este foarte greu de a face o analiză care să arate unele rezultate datorită faptului că timpul e foarte scurt și al doilea fapt crizele de trecere de la un guvern la altul. În această scurtă perioadă, după părerea mea, R. Moldova a reușit nu doar să mențină bune relații cu unii parteneri de bază, dar și a îmbunătățit relațiile și cu alți actori foarte importanți care a menținut într-o linie care arată o viziune mai pragmatică a guvernanților. (…) Un mare avantaj este că acest Guvern, spre deosebire de alte Guverne pe care le-am avut noi, atrage atenția asupra revenirii când prevederile acordului de asociere o să fie nu numai analizat foarte atent, dar o să fie depus efort ca să fie realitate”.
Stas Madan, economist superior al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”
„Din start trebuie să spunem că Guvernul nu și-a asumat anumite activități anume pentru primele 100 de zile de activitate. În general, în plan social și economic ministerele de resort au pornit în această perioadă cu un oarecare dezavantaj întrucât au trebuit să consume mai mult timp și efort pe separarea și reorganizarea ministerelor date și formarea echipelor, care le-a lăsat mai puțin timp să-și îndeplinească rolul de bază și anume acela de a promova politici. Probabil din asemenea gen de constrângeri și există cutuma de a nu critica prea mult o guvernare în primele 100 de zile, acest timp fiind considerat rezonabil de a face toate aranjamentele necesare pentru ca Guvernul să lucreze după dorința și ideile celor care îl conduc. În general, reieșind din acțiunile cu impact imediat luate, activitatea de până acum a Guvernului a fost orientată mai mult pe dimensiunea socială decât pe cea economică. Astfel, a fost majorată pensia minimă până la 2000 lei, una din promisiunile cheie din campania electorală.
Este adevărat că măsura dată a lăsat și umbre de nemulțumire, întrucât pensia minimă dată este aplicată doar celor cu stagiul de muncă complet, reieșind din rațiuni de lipsă a resurselor necesare pe termen lung, dar și pentru a asigura principiul de echitate socială. În domeniul social poate la fel de importante sunt modificările la Codul Muncii prin care sunt prevăzute mecanisme clare de subvenționare a șomajului tehnic și a regimului de activitate redusă, măsuri pe care noi la Expert-Grup le-am recomandat încă de la începutul pandemiei, respectiv implementarea efectivă a acestora este salutabilă și necesară. Un plus în setul de măsuri pentru îmbunătățirea posibilității de susținere a pieței muncii este și inițierea procesului de digitalizare a sistemului de evidență a persoanelor înregistrate cu statut de șomer. În plan economic cea mai mare parte a timpului Guvernului a fost consumat pentru asigurarea țării cu gaze naturale în condiții rezonabile. Deși într-un final criza a fost depistată, iar noul contract cu Gazprom este unul avantajos pentru țară reieșind din opțiunile curente și condițiile pieței, există percepția că la preluarea mandatului Guvernul a subapreciat amploarea problemei date.
Dincolo de criza energetică, cele mai importante acțiuni ale guvernării pentru economie au fost avansarea cu adoptarea Pachetului de digitalizare a economiei, ce urmează a fi votat curând în lectură finală și care permite extinderea instrumentelor digitale și reducerea birocrației în relația statului cu mediul de afaceri. De asemenea, au fost întreprinse mai multe acțiuni care vor contribui la revitalizarea uneia dintre întreprinderile strategice ale statului – Calea Ferată a Moldovei, precum adoptarea Codului feroviar și asigurarea unor finanțări externe pentru modernizarea acesteia. Totodată, adaptarea în curs a legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului este una din prioritățile bifate. Pe de altă parte, trezește îngrijorări adoptarea recentă de către Parlament a modificării legislative care va permite cooptarea suplimentară a unor persoane cu funcții cu demnitate publică în consiliile companiilor de stat, care poate duce la politizarea acestora, deși Executivul și-a asumat în programul de guvernare profesionalizarea consiliilor întreprinderilor date, un obiectiv absolut necesar pentru gestionarea corespunzătoare a activelor statului.
Un alt reper important al primelor 100 de zile de guvernare ține de faptul că Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind un program de reforme economice pe o durată de 40 luni, în valoare de circa 564 milioane de dolari SUA. Aceasta va permite atragerea de resurse externe și de la alți parteneri de dezvoltare, iar după publicarea Memorandumului societatea va avea și un calendar de angajamente de reforme cu termene clare asumate de Guvern și necesare de implementat. Așa ori altfel, perioada de 100 de zile încă nu permite o apreciere univocă privind activitatea Guvernului. Urmează de observat și monitorizat în continuare cum / dacă intențiile bune și multiplele inițiative lansate în această perioadă vor fi transpuse în realitate. De aceasta va depinde cât de bune vor fi vremurile din anii următori și nivelul de realizare a promisiunilor electorale”.
