Raport alternativ la 100 de zile cu Guvernul Gavrilița: Vocea societății civile. A fost sau nu gestionată eficient criza sanitară cauzată de pandemia de COVID-19?

„Nu văd deosebiri radicale în gestionarea crizei pandemice între guvernarea veche și cea nouă”, susține conferențiarul universitar Mihail Pîsla, în timp ce Ala Tocarciuc, expertă internațională în sănătate publică a menționat pentru Ziarul de Gardă că guvernarea nu a reușit să gestioneze criza pandemică pe toate dimensiunile.

La învestirea în funcție, noul Cabinet de miniștri anunța că, în primele luni de mandat, va prioritiza patru direcții de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție, creșterea veniturilor populației, protecția socială a grupurilor vulnerabile și restabilirea finanțării externe. ZdG a discutat cu mai mulți experți despre promisiunile și acțiunile Guvernului în primele 100 de zile de activitate și vă prezintă  un „raport alternativ” în acest sens.

Începem analiza celor 100 de zile de mandat cu cel mai discutat subiect al acestei perioade – criza provocată de COVID-19.

„Gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19”

În plin val de criză pandemică, Guvernul a continuat și încurajat eforturile de vaccinare și a fortificat capacitatea sistemului de sănătate, iar restricțiile au fost atent croite pentru a nu afecta economia și educația țării, se arată în raportul Cabinetului de miniștri pe marginea acțiunilor întreprinse în primele 100 de zile de la învestirea în funcție. Experții au însă o altă părere.

Despre gestionarea crizei de COVID-19, ZdG cu experta internațională în sănătate publică, Ala Tocarciuc și conferențiarul universitar Mihail Pîsla

Mihail Pîsla, conferențiar universitar, Școala de Management în Sănătate Publică: „Nu văd deosebiri radicale în gestionarea crizei pandemice între guvernarea veche și cea nouă” 

„Cinstit vorbind nu văd careva deosebiri radicale în gestionarea crizei pandemice între guvernarea veche și cea nouă. Problemele au rămas aceleași: nerespectarea măsurilor de sănătate publică (masca, distanța fizică, igiena mîinilor, etc.); reticența la vaccinare și lacunele în comunicarea cu populația. Fără soluționarea acestor probleme este greu de așteptat succese în lupta cu pandemia. Este nevoie de eficientizarea măsurilor orientate spre soluționarea problemelor sus-menționate. Totul se face parcă corect, dar cu venirea noii guvernări așteptam, să zicem așa, un suflu nou, mai proactiv, mai creativ. La fel m-am așteptat la careva măsuri urgente de fortificare a capacităților Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, structura cheie predestinată pentru gestionarea pandemiei (monitorizarea situației, analiza, prognozarea, elaborarea măsurilor de răspuns, verificarea implementării acestora, etc). Până ce n-am văzut nimic. ANSP cum a fost în umbră așa și a rămas. M-am așteptat și la o înviorare a comunicării, la o comunicare mai eficientă, mai activă, mai diversificată și focusată pe grupe țintă”. 

Ala Tocarciuc, expertă internațională în sănătate publică: Pe componentele pandemice: prevenire, urmărire, tratament – se remarcă o ineficiență profundă constantă.

„După părerea mea Guvernarea nu prea a reușit să gestioneze criza pandemică pe toate dimensiunile. Și când zic dimensiuni, ma refer la dimensiunea timpului: termen scurt, mediu și lung. Și de asemenea mă refer la componentele crizei pandemice: prevenire, urmărire, tratament. Este important să diferențiem eforturile pentru adresarea problemelor pe termen scurt și adresarea problemelor pe termen mediu și lung. Pe termen scurt acțiunile urmau să fie adresate diminuării valului de îmbolnăviri și decese. Pe termen mediu și lung se includ acțiunile adresate stimulării vaccinării. După cum vedem din statistici se înregistrează un număr mare de cazuri noi și decese, iar numărul dozelor de vaccin administrate rămâne unul stabil. Pe componentele pandemice: prevenire, urmărire, tratament – se remarcă o ineficiență profundă constantă. E bine că au fost adaptați indicatorii pentru diferențierea zonelor, că a fost prelungită vacanța elevilor ca și instrument de prevenire, că a fost publicat protocolul de tratament în versiune nouă, că au fost organizate campanii de comunicare pentru stimularea vaccinării cu participarea partidelor parlamentare și extraparlamentare. Nu este însă bine că rămâne redusă capacitatea de testare, gestionarea cazurilor și faptul că accesul la tratament a tuturor celor infectați generează multiple întrebări. Numărul mare al deceselor comparativ cu numărul cazurilor depistate zilnic necesită o abordare mai pragmatică și o evaluare a cauzelor, cu scopul de a diminua pe viitor astfel de fenomene. Ar trebui să fie gestionată criza simultan pe mai multe dimensiuni: Prevenirea infectărilor noi – prin măsuri de protecție și control descrise clar în instrucțiuni. Depistarea timpurie a tuturor celor infectați prin creșterea capacităților de testare. Tratamentul corect din prima zi de simptome, cu algoritme de management a fluxului de pacienți. Stimularea vaccinării prin comunicare ajustată și țintită, exemple pozitive. Totodată, asigurarea funcționalității infrastructurii pentru toți pacienții indiferent de diagnoză. Și pacienții cu COVID, și pacienții cu alte boli au nevoie de acces la servicii medicale de calitate. Sistemul medical moldovenesc încă nu este funcțional pentru toate nevoile medicale la doi ani de la începutul pandemiei. Ajustarea mesajelor și a comunicării se cere la toate nivelele. În special a mesajelor de genul: 95% din cei de la terapie intensivă sunt nevaccinați. Este valid pentru această etapă a pandemiei doar. Pe termen lung o să avem 95% de pacienți la terapie intensivă – vaccinați. Pentru că populația va ajunge într-o zi vaccinată. Nu o să putem explica de ce stigmatizăm populația cu astfel de mesaje. Stimularea vaccinării este bine să fie făcută cu mesaje pozitive. O alternativă ar fi obligativitatea vaccinării impusă prin lege”.

Cum a văzut Guvernul combaterea pandemiei în cele 100 de zile? „Avem vaccinuri suficiente, tot ce trebuie să facem este să ne vaccinăm pentru a depăși împreună pandemia”

„În cele 100 de zile, au fost procurate 400 de mii de teste antigen rapide și au fost dotate cu acestea serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească (ambulanțele). A fost scăzut tariful pentru testele PCR, de la 750 la 300 lei. A fost creat grupul de monitori ai Ministerului Sănătății în cadrul Serviciului 112, care monitorizează centralizat persoanele infectate cu COVID-19, în special cele care se tratează la domiciliu și cele plasate în regim de autoizolare. A fost completă componența Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP) cu membri specialiști, medici de nu mai puțin de 50% din comisie. A fost aprobat pachetul de măsuri pentru susținerea salariaților și angajatorilor pe perioada pandemiei COVID-19. Au fost actualizate protocoalele clinice naționale privind infecția și managementul complicațiilor COVID-19. A fost asigurat accesul la vaccin. Au fost coordonate mai multe campanii de promovare a vaccinării.

A fost asigurat o finanțare suplimentară anti-COVID de 24,8 milioane de euro prin ratificarea Acordului de finanțare dintre RM și AID / Proiectul „Răspuns de Urgență la COVID-19” pentru asigurarea necesităților în vaccin pentru anul 2022 și altor consumabile aferente vaccinării.

Am implementat un nou sistem de monitorizare regulată a stocurilor de medicamente și echipamente de protecție în cadrul IMSP- instituţie medico-sanitară publică.

Guvernul Ungariei și NATO au oferit RM, cu titlu de donație, un lot de 20 de ventilatoare cu o valoare totală de 1,4 milioane de euro, pentru a ajuta R. Moldova în contextul pandemiei COVID-19.

În septembrie 2021, Guvernul SUA a oferit RM o donație în valoare de peste 600 de mii de dolari SUA (lot de echipamente medicale pentru a înfrunta mai eficient pandemia de COVID-19.

Au fost desfășurate 138 520 de verificări ale persoanelor aflate sub incidența regimului de autoizolare și 50 354 de verificări ale agenților economici privind conformarea la regulile epidemiologice.

În urma dialogului eficient cu angajații MAI, referitor la pericolul infectării cu COVID-19, ponderea imunizării în rândul angajaților a crescut semnificativ de la 20,8% în august, la 67,1% în noiembrie.

Am creat un sistem electronic ce permite, începând cu 15 octombrie 2021, descărcarea online a Certificatului COVID-19, care include: certificatul de vaccinare, certificatul de testare și certificatul de recuperare, de pe pagina www.certificate-covid.gov.md.

Am creat un sistem ce permite completarea online a fișei epidemiologice, începînd cu 5 octombrie 2021. Pasagerii și călătorii care traversează frontiera de stat a Republicii Moldova pe sensul de intrare pot completa fișa epidemiologică în format electronic la https://fisa-covid.gov.md

Situația la 11 noiembrie: Țara a ieșit din cod roșu – suntem în Cod portocaliu cu 220 cazuri la 100 mii la media europeană (227). Zone roșii au rămas Chișinăul (281 cazuri), Bălți(322), Glodeni și Vulcanesti cu câte 250 cazuri și Transnistria cu 541, regiunea cu ceamai gravă situație, în special la decese. Rata de transmitere a infecției/contagiozitate rămâne a fi mai jos de 1.0 = 0,91, ceea ce confirmă prognozele de descreștere a valului pandemic”.