Raport alternativ la 100 de zile cu Guvernul Gavrilița: Vocea societății civile. Ce spun experții despre (ne)realizările din domeniul politicii externe
Guvernul Gavrilița împlinește duminică, 14 noiembrie, 100 de zile de activitate. Prim-ministra Natalia Gavrilița a afirmat că în această perioadă Executivul a obținut mai multe realizări în domeniul politicii externe, printre care: avansarea pe implementarea Acordului de Asociere, relansarea relațiilor cu vecinii și urgentarea funcționalității gazoductului Iași-Ungheni.
Experții sunt de părere că în domeniul politicii externe Guvernul a avut o agendă intensivă, cu toate acestea, susțin că ar fi fost nevoie de o anticipare a situațiilor dificile care au existat pe dimensiunea bilaterală cu Federația Rusă.
La învestirea în funcție, noul Cabinet de miniștri anunța că, în primele luni de mandat, va prioritiza patru direcții de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție, creșterea veniturilor populației, protecția socială a grupurilor vulnerabile și restabilirea finanțării externe. ZdG a discutat cu mai mulți experți despre promisiunile și acțiunile Guvernului în primele 100 de zile de activitate și vă prezintă un „raport alternativ” în acest sens.
După ce am analizat felul cum a fost gestionată criza pandemică, vă propunem să citiți ce cred experții despre politica externă în primele 100 de zile ale Guvernului Gavrilița.
În cadrul unui briefing de presă, prim-ministra Natalia Gavrilița a prezentat joi, 11 noiembrie, raportul de activitate pentru 100 de zile de mandat, enumerând acțiunile pe care le-a întreprins Executivul, inclusiv în domeniul politicii externe.
„Am avut o diplomație energică care a permis obținerea suportului internațional masiv pentru situația în care ne-am pomenit. Am obținut volume de gaze prin conducta Iași-Chișinău. Am primit volume de balansare de la prietenii din Ucraina. Am avut suport din partea Poloniei, Germaniei, Uniunii Europene și am avut discuții constructive cu Turcia și Azerbaidjan. Aceste acțiuni ne-au permis să fim gata pentru planul B și să avem o poziție mai bună în negocieri. Am reușit să facilităm semnarea contractului între Moldovagaz și Gazprom la o formulă de preț pe care o considerăm avantajoasă. Actualmente, achiziționăm gaze naturale la un preț de 450 de dolari per mia de metri cubi, ceea ce e de două ori mai ieftin decât prețul de piață.
Am avansat pe implementarea Acordului de Asociere, inclusiv prin adoptarea noului cod vamal, noului cod feroviar și altor documente de bază care au deblocat finanțările europene pentru Moldova. Cu pași concreți, ne apropriem de Europa și aducem în ordine legile și instituțiile țării. Am obținut de la UE angajamentul de a susține R. Moldova cu 600 de milioane de euro pentru ieșirea din criză, iar acești bani vor merge acolo unde necesitățile sunt cele mai mari: în sistemul medical, în infrastructură, în crearea locurilor de muncă cu salarii bune.
Am accesat granturi de 36,4 de milioane de euro și am obținut adițional la ceea ce a fost planificat deja 60 de milioane de euro pentru a depăși criza energetică. Am negociat și relansat programul economic cu Fondul Monetar Internațional, care va asigura în următorii ani finanțări de 564 de milioane de dolari și va permite stabilitatea și dezvoltarea țării. Am relansat relațiile cu vecinii, am pornit procesele care vor duce la construcția de noi poduri peste Nistru și Prut – la Cosăuți, Ungheni și Giurgiulești, am urgentat conexiunea la rețeaua electrică europeană, am asigurat funcționalitatea în premieră a gazoductului Iași-Ungheni, am semnat cu finanțatorii externi contracte pentru reabilitarea a 500 km de drumuri (…). Vestea bună e că avem în față multe sute de zile pentru a lucra împreună pentru o Moldovă în care fiecare trăiește demn, în care fiecare își poate valorifica potențialul și în care toți au parte de dreptate și de instituții funcționale, pe care te poți baza”, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița.
Ce spun experții despre activitatea Guvernului Gavrilița în domeniul politicii externe
Ziarul de Gardă a vorbit cu doi experți despre (ne) realizările Guvernului, în cele 100 de zile de activitate, în domeniul politicii externe.
Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, afirmă că pe dimensiunea politicii externe Guvernul a avut o agendă intensivă.
„Dacă e să ne uităm pe dimensiunea politicii externe, atunci, evident, cele 100 de zile într-adevăr au oferit mai multe rezultate. Astăzi, cu siguranță R. Moldova a ieșit din cadrul de izolare în care ne-am pomenit cel puțin până în vara anului curent. Lucrul ăsta evident că se manifestă prin restabilirea și consolidarea relațiilor bilaterale cu partenerii strategici, în primul rând, cu România și Ucraina. De asemenea, acest lucru nu se manifestă doar prin vizitele efectuate la nivel înalt, la nivelul președinților, la nivelul miniștrilor de externe, care au avut loc în această perioadă pe dimensiunea Guvernului, dar și la nivel de gestionare de situații de criză în care R. Moldova s-a pomenit în ultimele luni. Evident că am văzut și o dinamizare pentru relansarea dialogului R. Moldova cu Uniunea Europeană”, spune Iulian Groza.
Expertul susține că în această perioadă au avut loc mai multe întrevederi la nivelul prim-ministrului și ministrului de externe, iar „calitatea și contextul discuțiilor care au avut loc au arătat că, chiar dacă există un partener dificil de cealaltă parte, R. Moldova își setează agenda de discuții foarte bine structurată pe interesele naționale pe care le avem și pe obiectivul de soluționare a problemelor bilaterale care există pe agenda moldo-rusă”.
„Recent s-a întrunit și Consiliul de Asociere, care a confirmat o agendă de sprijin a tot ce înseamnă reforma sectorului justiției, relansarea economică și susținerea parcursului european al R. Moldova. Totodată, am observat și o intensitate în relațiile cu alte țări, inclusiv cu Turcia, cu Rusia, chiar dacă Federația Rusă este un partener dificil al R. Moldova. Știm foarte bine că a fost anunțată și o vizită a ministrului de externe la Moscova în luna noiembrie. Cu această ocazie se va relansa probabil și ședințele comune de guverne. Vorbind de cadrul regional, pot spune că avem practic un cadru care relansează aceste parteneriate strategice bilaterale pe care le are R. Moldova cu vecinii imediați: România și Ucraina, dar acest cadru de cooperare evident că se extinde pe agenda europeană atât cu UE, cât și cu Ucraina, Georgia, Turcia. Evident că nu putem să nu vorbim despre formatul Trio Asociat, care a fost confirmat inclusiv prin întâlnirea comună a președinților: Georgiei, Ucrainei și al R. Moldova, la Batumi. Per ansamblu, dacă e să ne uităm pe politica externă, într-adevăr putem să vorbim mai mult despre o intensitate a vizitelor reciproce. Cel puțin pe dimensiunea Ministerului de Externe începând cu luna august și până acum am observat mai multe vizite ale miniștrilor de externe în R. Moldova. Fiecare din ei a reconfirmat sprijinul pentru agenda de reformă, agenda pentru europenizarea R. Moldova, așa precum și-a asumat programul de guvernare actualul Guvern”, spune Iulian Groza.
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene afirmă că sunt greu de menționat acțiunile care nu au fost întreprinse în domeniul politicii externe, cu toate acestea, expertul spune că ar fi fost nevoie de o anticipare a situațiilor dificile care care au existat pe dimensiunea bilaterală cu Federația Rusă.
„Poate că ar fi fost nevoie de o agendă mai activă pe dimensiunea dată – chiar din vara anului curent și, probabil, aceste contacte mai intense din vară ar fi putut cel puțin preveni anumite complicații care au apărut pe agenda bilaterală cu Federația Rusă privind livrarea de gaze naturale. Per ansamblu, după cum am mai spus, dacă e să ne uităm pe dimensiunea politicii externe, Guvernul s-a prezentat cu o agendă destul de intensă”, afirmă Groza.
Victoria Roșa, membră a consiliului de administrație a Asociației pentru Politica Externă din Moldova, cercetătoare în domeniul de politică externă și securitate, opinează că „Guvernul Gavriliță a reușit în 100 de zile ce nu s-a reușit în decurs de 30 de ani – s-a declanșat lupta cu corupția, revizuirea funcționalității instituționale și relansarea dialogului cu vecinii, partenerii externi de dezvoltare și statele de o importanță majoră bilaterală pentru R. Moldova”.
„Prim-ministra Gavrilița și echipa sa au început un proces dificil și de lungă durată, un proces care necesită solidaritate instituțională și coeziune socială, răbdare și îndurare – procesul de transformare instituțională și decriminalizare a structurilor statale. Această cale însă R. Moldova și autoritățile sale nu o pot parcurge singuri, din acest considerent suportul acordat de UE și partenerii de dezvoltare este incontestabil un element de bază, fortificând nu doar securitatea și stabilitatea R. Moldova din punct de vedere economic și social, dar și plasând R. Moldova în rândul statelor credibile, a statelor partenere, a statelor ce pot contribui la bunăstarea comunitară prin propria transformare democratică. Atât prim-ministra Natalia Gavriliță, cât și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu au lucrat intens pentru a transmite în exterior imaginea unei Moldove pregătite să facă față unei lupte intense cu provocările la adresa bunei guvernări, a supremației legii și drepturilor omului. Mai mult decât atât, colaborarea între instituțiile statului – Președinție, Guvern, Parlament a contribuit major la asigurarea unui cadru pentru ținerea sub control a crizei pandemice, obținând asistență considerabilă din partea partenerilor externi”, spune Victoria Roșa.
Pentru prima dată, în mulți ani, se observă un dialog R. Moldova-UE nu doar formal, ci cu un conținut profund, R. Moldova fiind prima țară din afara UE care a primit oferta unui plan de redresare economică de 600 milioane de euro pentru o perioadă de 2,5 ani, susține membra consiliului de administrație a Asociației pentru Politica Externă din Moldova.
„Mai mult decât atât, prezența înalților oficiali din statele vecine România și Ucraina denotă relansarea dialogului politic și dezghețarea relațiilor pe multe subiecte de interes comun. Criza gazelor a fost un test major pe care actualul Guvern l-a depășit cu succes, demonstrând că, în pofida conjuncturii geopolitice, R. Moldova, demonstrând corectitudine, poate discuta cu partenerii dificili. Criza gazelor a atras atenție asupra mai multor aspecte precum: necesitatea de a realiza un audit holistic al sectorului energetic în Moldova și a demasca schemele din domeniul energetic, importanța modernizării sistemului energetic și asigurării cu energie alternativă, potențialul dezvoltării relațiilor cu alte state în acest domeniu, precum și importanța dezvoltării unui dialog cu Federația Rusă bazat pe un parteneriat echitabil și respectuos din ambele părți. Aceste o sută de zile, adițional realizărilor Guvernului Gavrilița, au scos în evidență un element major al succesului echipei de guvernare și anume coeziunea și susținerea populației, a societății R. Moldova. Reformele ce urmează a fi implementare necesită timp, efort, încredere și susținere. Vremurile bune încep atunci când fiecare dintre noi va pune câte o cărămidă la edificarea unui stat unde buna guvernare și supremația legii stau în capul mesei”, spune experta.
Pe 6 august 2021, Guvernul Gavrilița a primit votul de încredere din partea Parlamentului. Atunci, 61 de deputați au votat „pentru”. Partidul ȘOR și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) nu au votat. În cadrul ședinței plenare a Legislativului, Gavrilița a declarat că „prima sarcină a viitorului Executiv este de a curăța instituțiile statului de corupți”.
