Întrebările din chestionarul de aderare la UE și răspunsurile oferite de R. Moldova au fost publicate pe pagina web a Guvernului

Întrebările din chestionarul de aderare la UE și răspunsurile oferite de R. Moldova au fost publicate vineri, 24 iunie, pe pagina web a Guvernului.

Șefa Cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, a declarat că „aceste răspunsuri sunt, de fapt, o radiografie a situației actuale din țara noastră”.

„Totodată, puteți vedea ce muncă enormă au depus funcționarii publici, organizațiile nonguvernamentale și oamenii din diasporă care ne-au asistat la acest proces. Este important să facem publice cunoștințele care sunt centralizate în răspunsurile la chestionar și să le facem accesibile pentru toți”, a menționat Natalia Gavrilița.

Exemplu de întrebare și răspuns din informațiile furnizate de Guvernul R. Moldova la chestionarul Comisiei Europene:

Vă rugăm să furnizați informații privind legislația sau alte norme care reglementează politica de azil.

„Statutul juridic al solicitanților de azil, beneficiari de protecție internațională, protecție temporară și azil politic, precum și procedura de acordare, încetarea și revocarea protecției este stabilit prin Legea nr. 270/2008 privind azilul în R. Moldova. Scopul legii este de a stabili un cadru juridic și instituțional pentru funcționarea sistemului de azil în R. Moldova. Azilul este acordat în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale altor acte normative, cu principiile și cu normele unanim recunoscute ale dreptului internațional de internațional, cu respectarea prevederilor tratatelor internaționale la care R. Moldova este parte. Prezenta lege se aplică solicitanților de azil, beneficiarilor unei forme de protecție și autorităților competente în materie de azil. Prezenta lege nu se aplică persoanei recunoscute de către autoritatea R. Moldova ca având drepturi și obligații legate de deținerea cetățeniei R. Moldova”.

Pe 23 iunie, Consiliul European a acordat Ucrainei și R. Moldova statutul de țări candidate pentru aderarea la UE. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare pe pagina sa de Twitter.

„Am căzut de acord. Consiliul European tocmai a decis să acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova. Un moment istoric. Este un pas extrem de important pe drumul vostru către UE. Felicitări Volodimir Zelensky și Maia Sandu, precum și popoarelor Ucrainei și R. Moldova. Viitorul nostru este împreună”, a afirmat președintele Consiliului European într-o postare pe pagina sa de Twitter.

Obținerea acestui statut nu oferă calitatea de stat membru al UE, întrucât cea din urmă presupune parcurgerea unei proceduri complexe. Abia după ce îndeplinesc condițiile de aderare, țările candidate trebuie să aplice legislația europeană în toate domeniile. Astfel, obținerea statutului de stat candidat reprezintă o etapă importantă în procesul de aderare la UE și se acordă de toate cele 27 de state membre ale UE care decid unanim.

Beneficiile de care se poate bucura R. Moldova după ce a obținut statutul de țară candidat la UE

După ce a obținut statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, R. Moldova se poate bucura de o serie de beneficii, precum: o perspectivă exactă de aderare la Uniunea Europeană, justiție corectă, instituții publice reziliente, acces la o piață internațională extinsă pentru producătorii moldoveni, dezvoltare durabilă, independență economică și energetică, atractivitate pentru investitori străini, asistență și sprijin pentru realizarea reformelor în domeniile-cheie, acces direct la programe europene.

Lista de măsuri pe care trebuie să le întreprindă R. Moldova după ce a obținut statutul de țară candidată

În opiniile formulate prin care a recomandat ca R. Moldova să i se acorde statutul de țară candidată, Comisia Europeană a trimis Consiliului European și o lista de măsuri pe care trebuie să le întreprindă țara noastră după ce a obținut acest statut:

1. Să finalizeze pașii esențiali ai reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție lansată recent în toate instituțiile din lanțurile de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independență, integritate, eficiență, responsabilitate și transparență, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și supraveghere democratică eficientă. În special, pentru a suplini toate posturile rămase vacante în CSM.

2. În toate aceste domenii, să remedieze deficiențele identificate de OSCE/ODIHR și Consiliul Europei/Comisia de la Veneția.

3. Să îndeplinească angajamentul de a lupta împotriva corupției la toate nivelurile, luând măsuri decisive pentru investigații proactive și eficiente și un istoric credibil de urmăriri penale și condamnări.

4. Să implementeze angajamentul de „dezoligarhizare”, prin eliminarea influenței intereselor în viața economică, politică și publică.

5. Să consolideze lupta împotriva crimei organizate, pe baza evaluărilor detaliate ale amenințărilor, cooperarea sporită cu partenerii regionali, UE și internaționali și o mai bună coordonare a organelor de drept; în special, să pună în aplicare un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru lupta împotriva criminalității financiare și spălarea banilor. Să asigure că legislația împotriva spălării banilor este în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară.

6. Să crească capacitatea de a realiza reforme și de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementării reformei administrației publice; de a evalua și actualiza strategia de reformă a administrației publice.

7. Să finalizeze reforma managementului financiar public, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile guvernamentale.

8. Să sporească implicarea societății civile în procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile.

9. Să consolideze protecția drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile și să-și susțină angajamentele de a spori egalitatea de gen și de a lupta împotriva violenței împotriva femeilor.