În port: monopol mascat, bani în offshore și multe interese
În Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, au debarcat monopolul mascat, o firmă offshore și interesele, inclusiv ale unui deputat din Parlamentul R. Moldova.
ZdG a constatat că în singurul port cu ieșire spre mare controlat de stat activează doar patru agenți economici, toți interconectați între ei. Aceștia stabilesc regulile de joc și domină o piață și așa aflată sub monopol. Orice încercări ale altor companii de a obține statutul de agent portuar, care le-ar permite să activeze în port, s-au ciocnit, în ultimii ani, de blocajul conducerii întreprinderii de stat. „Nu este loc”, argumentează administratorul interimar al întreprinderii care gestionează portul.
Între timp, în „luptele” din port s-a implicat și un deputat, care a venit cu un demers adresat Centrului Național Anticorupție, reclamând nereguli în activitatea întreprinderii de stat.
„Respectivul deputat, asemeni capilor de mafie din anii ‘90, și-a permis să dea indicații administratorului privind eventuale contracte pe care acesta ar fi trebuit să le semneze, precum și tarifele care vor fi aplicate”, acuză administratorul Portului Fluvial Ungheni, într-o scrisoare care a ajuns și pe masa premierului. „Sunt minciuni”, a replicat deputatul.
R. Moldova are o singură ieșire spre mare: cei circa 430 de metri de acces la Dunăre care, ulterior, permit intrarea în Marea Neagră. Acest punct de acces spre apele maritime internaționale este gestionat de Portul Internațional Liber Giurgiulești, administrat de compania privată „Danube Logistics”, în temeiul unui acord de investiții semnat încă în 2004 cu Guvernul de la Chișinău.
Alternativa statului: Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești
La câteva sute de metri distanță, pe apele râului Prut, statul are și el potențialul de a ieși la Dunăre, iar ulterior, în largul Mării Negre. Posibilitatea se numește Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești (PPMG), operat de Întreprinderea de Stat (ÎS) „Portul Fluvial Ungheni”. PPMG reprezintă singurul port controlat de stat cu acces, chiar dacă indirect, la mare.
În loc să-l dezvolte, pentru a obține, pe lângă beneficii financiare, mai multe oportunități pentru agenții economici din R. Moldova, statul a creat, iar ulterior a permis dezvoltarea unui business cu iz de monopol. Interesul pentru PPMG s-a intensificat în vara anului 2019, atunci când portul a obținut din nou, după o pauză de doi ani, dreptul de a încărca cereale. Astfel, mai multe companii din domeniul agricol au pretins dreptul de a-și exporta produsele prin intermediul PPMG.
Ca să poată intra în port pentru a încărca sau descărca mărfuri sau pasageri, armatorii (proprietarii navelor) au nevoie de serviciile de intermediere ale agenților portuari, care intervin pe lângă instituțiile statului, cum ar fi Agenția Navală sau Serviciul Vamal, obținând aprobările necesare.
ZdG a constatat că, de câțiva ani, în cadrul PPMG activează, în calitate de reprezentanți permanenți ai armatorului, patru agenți portuari: „Molincom Exim”, „Condaline”, „Vovicris-Com” și „Translogistic Sistem”. Conform administrației întreprinderii de stat, contractele cu aceștia au fost semnate pe parcursul anului 2015.
Cel puțin trei dintre ei au sau au avut același proprietar, iar a patra companie are și ea legături cu celelalte trei. Orice încercări ale altor agenți economici de a obține statut de agent portuar în portul controlat de stat au eșuat. În consecință, cei care doresc să transporte mărfuri prin intermediul PPMG trebuie să se adreseze celor patru companii, care stabilesc prețul, data și disponibilitatea pentru transportarea produselor.
„Peste un an o să avem loc pentru a încărca nava voastră”
În iunie (2019, n.r), noi am încercat să facem încărcătura pe Prut și am venit la dl Medvedev, căpitanul portului. Am cerut dreptul să încărcăm marfa în port. Ne-a spus că trebuie de depus o cerere. Am scris cerere, oficial, pe numele portului. El a primit-o, ne-a spus că a înregistrat-o. Peste vreo 5 zile, m-a sunat și mi-a spus că da, e posibil, o să încărcăm, avem loc peste o lună de zile. Dar peste câteva zile a scris scrisoare că nu are loc pentru a încărca nava”, relatează Daniil Șevcenco, director comercial al „Ivgre-Com-Met”.
Acesta susține că firma pe care o reprezintă a apelat și la cei patru agenți portuari, doar că, și de această dată, fără succes. „În port sunt doar patru firme, toți știu care sunt acestea și cine vrea să se mai bage, nu poate face nimic. Am fost la una dintre aceste firme. Ne-au spus că, da, e posibil, dar acum nu avem loc. Eu întreb: – Când, că e imposibil să nu aveți loc toată viața? Iar el răspunde: – Peste un an o să avem loc pentru a încărca nava voastră. Eu zic: – Cum așa, un rând pe un an? Răspunde: – Iaca da, acum avem pietriș, oameni, cereale, nu știu ce. Adică tot așa…
În realitate a fost loc. Eu, dar și încă o persoană am întrebat în port dacă sunt locuri și am văzut că-i liber, se poate de încărcat”, precizează Șevcenco.
„Eu am fost în mai multe porturi ale lumii, în cele mai mari, și acolo nu-s probleme. Adică oamenii care vor să încarce au venit, au depus o cerere, au așteptat câteva zile și au încărcat. La noi așa e imposibil”, spune reprezentantul companiei „Ivgre-Com-Met”.
Un offshore din Dubai colectează o parte din plățile din port
Documentele obținute de ZdG arată că, pe lângă monopolul mascat de patru firme interconectate între ele, în afacerile din port apare și o companie offshore înregistrată în Dubai. Reprezentanții firmelor care exportă mărfuri prin intermediul PPMG susțin că agenții portuari, pe lângă facturile oficiale, eliberează și un cont de plată din numele firmei „Agro Factor” LTD. Contul bancar al acestei companii din Dubai, Emiratele Arabe Unite (EAU), este deschis în banca rusească Sberbank, la filiala din orașul elvețian Zurich. „Agro Factor” LTD este o firmă de tip offshore, iar informațiile despre proprietari nu sunt publice. Numele firmei nu apare nici în registrele companiilor înregistrate în EAU, fiind practic imposibil de a afla cine sunt beneficiarii ei.
Un invoice obținut de ZdG arată că o companie exportatoare urma să transfere aproximativ 3 mii de euro în conturile „Agro Factor” LTD pentru mai multe servicii care i-ar fi fost prestate de către compania din Dubai: taxa de navă, taxa administrativă, taxa de ancoră, înregistrarea sosirii și plecării, taxa pentru acostare, taxa pentru remorcarea navei, taxa pentru serviciul informațional sau taxa de agenție.
Compania care obține bani pentru serviciile pe care le-ar presta în R. Moldova are și site. Pe el însă nu găsim informații despre eventuale servicii sau activități pe care firma din Dubai le-ar avea în domeniul maritim, ci informații despre produse agricole. Deși este înregistrată în Dubai, pe site-ul companiei este trecut un număr de telefon din Marea Britanie, la care însă nu a răspuns nimeni mai multe zile la rând.
Contractele semnate de fostul administrator nu au intrat în vigoare
ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, cea care gestionează PPMG, este condusă, în ultimii ani, de Vladimir Medvedev, el fiind administrator interimar. În toamna anului 2019, după schimbarea guvernării de la Chișinău, Agenția Proprietății Publice (APP), care are în subordine întreprinderea de stat, a anunțat concurs pentru ocuparea funcției de administrator. La scurt timp însă, concursul a fost anulat. Totuși, la începutul lunii noiembrie 2019, conducerea APP a numit un nou administrator interimar – pe Gheorghe Țurcanu, care participase și la concursul anulat.
„Când am ajuns în calitate de administrator interimar la „Portul Fluvial Ungheni”, am constatat că activau în cadrul portului doar patru agenți economici. Mi se pare că nu este atât de corect să activeze doar patru agenți economici și atunci eu, ca administrator interimar, am încheiat contracte și cu alți trei agenți economici”, explică Gheorghe Țurcanu, cel care a fost director interimar pe parcursul lunii noiembrie 2019.
Astfel, la 15 noiembrie 2019, când la conducerea Portului Fluvial Ungheni se afla Gheorghe Țurcanu, au fost semnate contracte cu alte trei firme care urmau să primească statut de agent portuar: „ILM Logistic”, fondată de expertul economic Veaceslav Ioniță, fost deputat în Parlamentul R. Moldova, „Consideea”, fondată de Igor Macari și „Port Agency Service”, fondată de Denis Dobrioglo, Leonid Karagheaur și Serghei Raevski. Nici unul dintre contracte nu a intrat însă în vigoare, fapt confirmat și de reprezentanții celor trei companii, care însă au evitat să discute, oficial, cu ZdG la acest subiect.
„Este vorba de concurență neloială”
Vladimir Medvedev, fostul și actualul administrator interimar al ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, revenit în funcție la 21 noiembrie 2019 în urma unei decizii judecătorești, susține că cele trei contracte semnate de predecesorul său nu sunt valabile, pentru că nu aveau aplicată ștampila întreprinderii, iar Gheorghe Țurcanu, cel care le-a semnat, a fost înregistrat în Registrul Public în calitate de administrator interimar abia la data de 20 noiembrie 2019, după semnarea lor.
„Nu există impedimente legislative și mi se pare că nu este corect să existe anumite limitări, fiindcă este vorba de concurență neloială, ca să fie limitată posibilitatea de a încheia contracte și cu alți agenți economici. Faptul că și alți agenți economici doresc să încheie contracte mi se pare că ar fi în beneficiul portului. Astfel ar fi posibil de mărit încasările portului și de dezvoltat portul atât ca întreprindere de stat, cât și ca infrastructură”, susține Țurcanu.
Cât despre plățile care se fac pe conturile companiei din Dubai, Țurcanu afirmă că nu a cunoscut despre ele în perioada când a condus întreprinderea: „Nu am auzit de la angajați că lucrul ăsta se percepe, aceste taxe. M-au întrebat și alte persoane, din alte structuri de stat dacă există așa ceva. Chiar nu cunosc și atunci când nu cunosc, nu pot să confirm”.
Patru agenți portuari legați între ei. Trei au sau au avut același proprietar
Trei dintre cei patru agenți portuari din PPMG au sau au avut același proprietar: Marcelian Pîrlog. Și a patra companie care activează în port are legături cu cele trei firme.
„Molincom-Exim” este, în prezent, deținută și administrată de Ruslan Baciu. Compania a fost înregistrată în aprilie 2015 de către Iurie Cecan și Marcelian Pîrlog, ambii cu o cotă de 50%. Ruslan Baciu i-a reprezentat, încă de la fondare, prin procură, pe ambii fondatori, iar în iulie 2019 a cumpărat cotele-părți ale acestora.
„Condaline” este administrată de Anatolie Balan, iar fondator, cu o cotă de 100%, este același Marcelian Pîrlog. Compania are adresa juridică într-un apartament din sectorul Ciocana al Capitalei, care aparține familiei Gheceanu. ZdG a scris anterior că aceasta oferă, contra cost, adrese juridice pentru companii în imobilele pe care le deține.
„Translogist Sistem”, un alt agent portuar din PPMG, este administrat de Alexandru Maximov. 90% din capitalul social al companiei este deținut însă de același Marcelian Pîrlog, ex-proprietar la firma „Molincom-Exim” și actual proprietar al „Condaline”. Firma este înregistrată, la fel ca și „Condaline”, într-un imobil care aparține familiei Gheceanu.
„Vovicris-Com” este singura companie cu statut de agent portuar care, la prima vedere, nu are o legătură directă cu Marcelian Pîrlog. Totuși, ZdG a constatat că acest SRL este înregistrat, la fel, într-un imobil al familiei Gheceanu, cea care găzduiește și cele două companii care aparțin, oficial, lui Marcelian Pîrlog. Administratorul „Vovicris-Com”, Nicolae Dimitrachi, este administrator și fondator și la alte companii, una dintre ele, „DB Translogist”, având denumirea similară cu cea a agentului portuar „Translogist Sistem”, la care Marcelian Pîrlog deține o cotă de 90%.
Monopol? „Eu ofer servicii la toți, nu preferențial, dar la toți”
Marcelian Pîrlog a evitat să discute cu noi despre monopolul mascat din PPMG la care contribuie companiile pe care le gestionează. Fiind contactat la telefonul său mobil, Pîrlog ne-a zis inițial că nu discutăm cu el, iar ulterior nu a mai răspuns la telefon și mesaje.
Ruslan Baciu, cel care gestionează compania „Molincom Exim”, susține că activează legal, iar cei care împiedică dezvoltarea portului ar fi autoritățile. „Eu ofer servicii la toți, nu preferențial, dar la toți. Nu fac monopoluri. Eu activez de cinci ani acolo, de când nu era nimic și era o corupție totală. Am adus un număr mare de nave și marfă la o întreprindere de stat, iar acum cineva încearcă să ne pună piedici. Eu am apelat și la minister, și la CNA, și la procuratură. Să termine să-mi pună piedici prin Ministerul Economiei, prin Agenția Navală… Tot încercăm să dezvoltăm ceva și nu ni se dă voie. Tot încercăm să facem investiții locale, să facem dragarea (curățarea râului de nămol, n.r.) – nu ni se dă voie”, afirmă Baciu.
Întrebat despre compania offshore „Agro Factor” și banii care pleacă în conturile acestei firme din Elveția, Baciu afirmă că nu cunoaște cui aparține: „Eu totul dau corect. De la compania mea se duc, fie la armatori, fie la exportatori, invoice-urile mele sau așa-numitele proforme. Ce fac ei mai departe cu ele, nu știu, pentru că lanțul logistic la armatori e lung. Eu tot m-am indignat: ce faceți voi cu proformele mele? Eu îs rezident. Pe intern la mine toate-s plătite. Ce fac ei mai departe – le vând, le revând, eu nu știu – la aceia sau la alte companii. Nu știu cine-i compania asta”, susține Baciu, care însă a refuzat să accepte o întâlnire pentru a discuta în detalii despre activitatea sa din port.
„Îmi puneţi de acuma întrebări urâte”
Alexandru Maximov, administrator la „Translogist Sistem”, o altă companie care are statut de agent portuar în PPMG, afirmă că „Translogistul nu este implicat în așa-zisele monopoluri despre care spuneți. Eu, fiind administrator, nu particip la un monopol, dacă el este sau nu este, pentru că eu nu prea am activitate acolo. Ce monopol poate să fie? Nu este așa ceva. Eu nu-l cunosc. Activitatea în port nu este ocupația de bază a companiei Translogist. Eu, ca administrator, nu mă axez pe segmentul ăsta. Noi suntem o companie de logistică care, să spun așa, chiar și în țară are mai puțină activitate. Mai mult peste hotare, logistică internațională”.
Întrebat cum a ajuns firma pe care o conduce să aibă adresa juridică într-un apartament care aparține lui Sergiu Gheceanu, la fel ca și „Vovicris-Com” și „Condaline” SRL, Alexandru Maximov a evitat să răspundă: „Îmi puneți de acuma întrebări urâte. Ce are adresa juridică cu…? De ce trebuie eu să vă răspund la întrebarea cum a ajuns? Dacă vreți să aflați de la mine ceva ce știți că n-o să vă spun, formulați altfel ca să mă puteți prinde. Nu dau răspuns la așa întrebări: cum am găsit adresa juridică sau ce fac, ce activitate este în port”.
ZdG a încercat să discute și cu administratorii celorlalte două companii care activează în PPMG. Anatolie Balan, de la „Condaline” SRL, ne-a spus că se află peste hotare și nu poate, în aceste zile, discuta cu noi. Un răspuns similar am obținut și de la compania „Vovicris-Com”, administrată de Nicolae Dimitrachi.
Cum explică întreprinderea de stat monopolul mascat: „Eu unde să-i mai vâr și pe aceea?”
Pentru a discuta cu administrația ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, am mers la sediul întreprinderii din Ungheni. Acolo ne-am întâlnit cu Marina Polasek, economista întreprinderii, care susține că în port sunt acceptate doar patru companii pentru că nu ar fi suficient spațiu pentru alți agenți economici. „Noi vorbim despre Portul de Mărfuri și Pasageri care are 128 de metri – o dană (loc special amenajat pentru acostarea navelor în vederea încărcării și descărcării lor, n.r.). Dacă vorbim de Galați sau Reni, acolo-s în jur de 60 de dane. Și atunci, dvs. dacă aveți un apartament, la câți oameni puteți să-l dați? Este exact aceeași. Avem niște volume contractate, avem 365 de zile într-un an. Nu este loc”, afirmă Polasek. Aceasta a evitat să răspundă la alte întrebări, recomandându-ne să vorbim cu Vladimir Medvedev.
În drum spre PPMG, am discutat, telefonic, cu administratorul interimar al ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, Vladimir Medvedev. Acesta a invocat aceleași argumente ca și subalterna sa la subiectul accesului altor agenți economici în port. „La noi dana are 128 de metri, la Danube Logistics numai în Prut îs 800 de metri, la Danube Logistics e numai un operator și habar de grijă n-are nimeni. Noi avem 4 operatori, eu unde să-i mai vâr și pe aceia? Cât n-au fost cerealele, nimeni nu s-a adresat, cum au apărut cerealele, pentru care noi ne-am zbătut trei ani de zile până am putut să începem, au venit toți. Și au venit cu „crâșă” (paravan – n.r.), nu pur și simplu așa. Dvs. ce credeți, că mie așa mi-i de simplu? Au venit cu deputatul Labuneț și cu de-a sila voiau să-i iau. Iată și acum „crâșele” astea mă sapă”, susține Medvedev, acuzând presiuni din partea deputatului socialist Anatolie Labuneț.
„Pe mine „crîșa” lor nu mă interesează”
Întrebat despre faptul că cei patru agenți economici din port sunt, de fapt, conectați între ei, iar trei dintre ei au sau au avut același proprietar, Medvedev a precizat că pe el nu-l interesează și nu verifică fondatorii și conexiunile dintre ei. „Dvs. ce credeți că eu îs CNA sau SIS? Eu lucrez cu persoanele astea și pe mine nu mă interesează. Am patru operatori. De unde vin ei și cu cine, nu mă interesează. Ei îmi aduc venit în port și gata, s-a terminat afacerea. Și eu lucrez cu dânșii. Care monopol? De unde aveți dvs. așa… eu nu am așa… și nu mă interesează. Dacă aveți ceva sau aceia au ceva și pot să dovedească, atunci să dați în judecată firmele celea, că eu nu umblu cu astea… Eu nu-s nici CNA, nici SIS. Eu, când vine firma, vine cu o propunere și pe mine dacă propunerea asta mă satisface – eu lucrez cu firma ceea, dacă nu mă satisface – nu lucrez”, își argumentează poziția Vladimir Medvedev.
„Oriunde trebuie să fie ordine și disciplină. Eu spre asta bat. Dar care vin să facă numai dezordine, cum fac și acum… Ei vor să arate că ei îs cineva, fiindcă ei au „crîșă”, dar pe mine „crîșa” lor nu mă interesează. Eu le-am spus că eu cu bandiții nu lucrez”, acuză administratorul întreprinderii.
O scrisoare cu acuzații și cu numele unui deputat, pe masa premierului
La începutul lunii februarie, Vladimir Medvedev a adresat o scrisoare premierului Ion Chicu, ministrului Economiei și Infrastructurii Anatol Usatîi, deputatei PDM Ludmila Guzun, aleasă în circumscripția Ungheni, dar și Agenției Proprietății Publice. Medvedev, în calitate de administrator al Portului Fluvial Ungheni, reclamă presiuni asupra sa. În acea scrisoare el vorbește despre „interesele și implicarea directă a deputatului Anatolie Labuneț”, reprezentant al Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), în activitatea portului.
Medvedev susține că, în vara anului 2019, directorul Agenției Navale, Igor Zaharia, ar fi insistat ca el să aibă o întâlnire cu „prietenul acestuia”, deputatul Labuneț. „La întrevedere, respectivul deputat, în prezența lui Igor Zaharia, asemeni capilor de mafie din anii ‘90, și-a permis să dea indicații administratorului privind eventuale contracte pe care acesta ar fi trebuit să le semneze, precum și tarifele care vor fi aplicate, tot Labuneț le va decide. Medvedev l-a anunțat pe deputat că nu va fi complice la traficul de influență al înaltului demnitar și că nu va semna acte care ar prejudicia întreprinderea și bugetul de stat. În consecință de cauză, deputatul Labuneț atât de mare interes a dezvoltat față de transportul naval al R. Moldova și în special față de „Portul Fluvial Ungheni”, încât a ajuns să expedieze interpelări parlamentare către această instituție chiar și la defecțiuni elementare ale unei curele la motorul unei unități plutitoare”, se spune în documentul remis de „Portul Fluvial Ungheni”.
Interesele familiei Labuneț și nava cu datorii de 240 de mii de lei
În același document se precizează că deputatul Anatolie Labuneț ar deține o navă de tip remorcher, cu numele „Moneron”. Aceasta se află, „de circa doi ani de zile”, în rada Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, perioadă în care ar fi acumulat o datorie de peste 240 de mii de lei sub formă de taxe și servicii portuare. În documentul remis de „Portul Fluvial Ungheni” către instituțiile statului, Vladimir Medvedev a reclamat mai multe „acțiuni abuzive manifestate de factorii de decizie ai Agenției Navale, care prejudiciază bugetul de stat”. În acel document însă nu se vorbește și despre monopolul mascat și acceptat ani la rândul în cadrul Portului.
Documentele consultate de ZdG, dar și CV-ul deputatului Anatolie Labuneț, confirmă faptul că acesta are interese în domeniu.
Până în 2014, când a devenit deputat, Labuneț, inginer-mecanic de meserie, a lucrat peste 20 de ani pe nave comerciale maritime. De asemenea, potrivit declarației de avere, Labuneț deține acțiuni la Firma de Navigație „Neptun-M” SA, administrată de Carolina Lipskaia, fiica deputatului Oleg Lipskii, coleg de partid cu Labuneț. „Compania activează din 1991-1992. Aproape-i moartă, dar are o navă pe Dunăre, de pasageri, micuță”, precizează deputatul Labuneț.
Documentele oferite, într-un răspuns oficial la solicitarea ZdG, de către Portul Fluvial Ungheni arată că nava „Moneron”, despre care se menționa în scrisoare, îl are ca beneficiar final pe Evghenii Labuneț, fratele deputatului Anatolie Labuneț, stabilit de mai mulți ani în Canada.
În noiembrie 2019, acesta a eliberat o procură pe numele companiei „Marine Engineering” pentru a-i reprezenta interesele în raport cu această navă de tip remorcher. „Marine Engineering” este fondată și administrată de Veaceslav Macaidenco, fost candidat, în 2011 și 2014, la funcția de deputat pe listele PSRM.
„Lupta” scrisorilor dintre port și firma care gestionează nava familiei deputatului
Nava staționează în rada portului PPMG din iunie 2018. „În perioada august – septembrie 2018, în rada Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești au fost efectuate lucrări de reparație și vopsire a remorcherului „Moneron”.
În decembrie 2019, Vladimir Medvedev anunța compania care gestiona nava „Moneron” să-și „onoreze cât mai urgent obligațiunile de plată”, compania înregistrând în acel moment datorii de aproximativ 221 mii de lei. Portul anunța compania că firma nu va fi taxată privilegiat, așa cum, anterior, în noiembrie 2019, compania „Marine Engineering” cerea într-o solicitare adresată Portului Fluvial Ungheni.
„Rugăm să luați în considerație faptul că remorcherul „Moneron” este o navă care arborează Pavilionul R. Moldova și a intrat în râul Prut prin efectuarea unui voiaj de cabotaj, cu efectuarea formalităților de frontieră și vamale pentru astfel de voiaje și, conform practicii internaționale, ar trebui să fie supus unui regim privilegiat de tarifare”, cerea firma care gestionează nava „Moneron”.
Deputatul s-a adresat și la CNA: Se verifică activitatea atât a Portului Fluvial Ungheni, cât şi a Agenției Navale
Interesele și afacerile din PPMG au ajuns, recent, și în atenția Centrului Național Anticorupție (CNA), care a confirmat că are în gestiune materiale ce vizează activitatea portului. „Investigațiile au fost pornite în urma demersului adresat CNA de către un deputat, dar şi în urma unei petiții din partea unui agent portuar. În prezent, se verifică activitatea atât a Portului Fluvial Ungheni, cât şi a Agenţiei Navale a R. Moldova, sub aspectul comiterii unor nereguli în administrare”, se precizează într-un răspuns al instituției.
ZdG a constatat că deputatul care a depus demersul la CNA este același Anatolie Labuneț, ales pe listele PSRM în 2014, iar ulterior reales, în 2019. Solicitat, deputatul a menționat că acuzațiile care-i sunt aduse de către Vladimir Medvedev ar fi false. Labuneț afirmă că nava „Moneron”, la care face referire administratorul portului, aparține fratelui său, iar el nu are nicio atribuție.
„Eu am depus demersul la CNA, după ce la mine s-au adresat companii care nu pot activa în port. Statutul deputatului prevede că el dacă vede ceva încălcări, trebuie să reacționeze urgent”, precizează deputatul. „Eu știu despre acel monopol (din port, n.r.). Nu știu cine se află în spatele acestor persoane. Am auzit că Plahotniuc, dar nu am documente”, precizează Labuneț.
Labuneț: „Ce, la noi e ca la bolșevici? Fratele trebuie să răspundă de alt frate sau tata trebuie să răspundă de fecior?”
„Eu nu sunt proprietar de navă. Nava e a fratelui, iar eu nu am nimic cu fratele meu. Ce, nu se poate ca fratele meu să aibă navă? Ce, la noi e ca la bolșevici? Fratele trebuie să răspundă de alt frate sau tata trebuie să răspundă de fecior? Fratele meu e cetățean străin și nici nu trăiește aici. Fratele meu gestionează nava. I-am scris cerere prealabilă lui Medvedev. Avocatul fratelui meu va merge în judecată. Să rezolve instanța de judecată”, a precizat alesul poporului. Acesta a negat că s-ar fi întâlnit cu Vladimir Medvedev în vara anului 2019 și că ar fi făcut presiuni asupra acestuia: „Sunt minciuni”.
Cât despre relația de prietenie pe care ar avea-o cu Igor Zaharia, directorul Agenției Navale, deputatul Anatolie Labuneț a precizat că aceasta nu influențează activitatea celor doi. „Eu nu-s prieten cu dânsul. El este directorul Agenției Navale. Când sunt doi oameni, unul deputat, altul director, nu pot fi prieteni. Prieteni pot fi la o masă, dar nu la lucru. Noi suntem buni cunoscuți. El a lucrat la mine, în 2003-2004, dar el este foarte, foarte bun specialist. Și unic în R. Moldova. Mai bun ca el nu-i în Moldova. Doar el are acum putere să lupte cu mafia asta”, îl laudă Labuneț pe actualul director al Agenției Navale.
Directorul Agenției Navale: „Acolo sunt atâtea neregularități”
La rândul său, Igor Zaharia, directorul Agenției Navale a R. Moldova, afirmă că deputatul Labuneț se implică în domeniul navigației fluviale pentru că „este marinar de specialitate” și are studii și experiență în domeniu. Cât despre întâlnirea în timpul căreia, în prezența sa, Labuneț i-ar fi dat indicații lui Medvedev, Zaharia spune că „astea sunt niște aberații”. „Ei se cunosc demult și puteau să se întâlnească de câte ori doresc. Adică au fost întâlniri când eram și eu… Nu știu dacă a precizat dl Medvedev, dar el permanent avea diferite probleme și s-a adresat inclusiv dlui Labuneț. La o ședință la Ungheni a participat și dl Labuneț ca să apere interesele întreprinderii dlui Medvedev. Dar așa discuții, cum spune dl Medvedev, nu au fost”, menționează directorul Agenției Navale cu referire la scrisoarea lui Medvedev către premierul Chicu.
„Dl Medvedev se plânge permanent, evocă niște argumente stranii. Acolo sunt atâtea neregularități. Cum a început Agenția Navală să solicite conformarea la simplele rigori de siguranță a navigației și efectuarea unei ordini de intrare-ieșire în port, deodată s-a început procesul ăsta de ponegrire și așa mai departe”, ripostează Igor Zaharia.
