Ex-secretarul general al Aparatului Președintelui Timofti dezvăluie cum a fost depășită criza din 2016, când Plahotniuc a încercat să ajungă premier

Ion Păduraru, fostul secretar general al Aparatului președintelui Nicolae Timofti, dezvăluie cum fostul șef de stat a depășit criza politică de la sfârșitul anului 2015 – începutul anului 2016, când ex-liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, a încercat să ajungă premier. Potrivit lui Păduraru, în acea perioadă au fost pregătite cinci decrete, printre care două cu privire la demisia lui Timofti.

Ex-secretarul general al Administrației prezidențiale în perioada mandatului lui Nicolae Timofti spune că fostul președinte nicio clipă nu a admis că nu va respecta Constituția, însă, acesta nu admitea nicio clipă că îl va desemna pe Vladimir Plahotniuc pentru a forma Guvernul.

„Președintele Nicolae Timofti, fost judecător cu stagiu de 36 de ani, ne fiind venit din politică, nicio clipă nu a admis că nu va respecta Constituția, în contextul apariției la 13.01.2016 a “celebrei” majorității care îl înaintase pe Vladimir Plahotniuc candidat pentru funcția de prim-ministru. Cu atât mai mult, cu cât Hotărârea CC din 29.12.2015 era univoca. În egală măsură, președintele Timofti nu admitea nicio clipă că-l va desemna pe Vladimir Plahotniuc pentru a forma guvernul. Anticipând criticile d-voastră, declar că personal i-am spus domnului Timofti că poate ar fi mai bine chiar să-l desemneze pe Vladimir Plahotniuc”, susține Ion Păduraru.

Pentru a scoate presiunea de pe președintele Timofti, Păduraru spune că după coordonarea corespunzătoare cu acesta, a dat indicații să fie elaborate și imprimate 5 documente prezidențiale.

„Au fost imprimate decret privind desemnarea lui Vladimir Plahotniuc pentru funcția de prim ministru, Decret pentru desemnarea domnului ———- (fără a indica numele) pentru funcția de prim-ministru, Decret pentru desemnarea doamnei ————— ( fără indicarea numelui) pentru funcția de prim-ministru, Cererea președintelui Nicolae Timofti privind demisia, fără indicarea datei din care moment intervine și Cererea președintelui Nicolae Timofti privind demisia, din data semnării”, afirmă Păduraru.

Acesta mai spune că la 14 ianuarie 2016, până la începutul consultărilor planificate la ora 10:00 cu reprezentanții majorității anunțate, sub presiunea protestatarilor, unul după unul, deputați semnatari ai listei în susținerea lui Vladimir Plahotniuc, pe diferite căi, dar public, au început a-și nuanța pozițiile, precum că ar fi semnat nu pentru Vladimir Plahotniuc concret, dar pentru un candidat PDM.

„Astfel, numărul scăzuse sub 51. La întrevederea cu Marian Lupu, Andrian Candu și Dumitru Diacov, Nicolae Timofti a declarat tranșant că în niciun caz nu-l va desemna pe Vladimir Plahotniuc”, mai spune Păduraru.

Ex-secretarul general al Administrației prezidențiale susține că atunci președintele Timofti a spus că ar putea să-l desemneze pe Lupu sau Candu sau PDM să vină cu altă candidatură și că le-a acordat democraților termen până la ora 21:00 a aceleiași zile.

„Ca să fie clar, Pavel Filip a fost propus majorității pentru a fi desemnat pentru funcția de prim-ministru, nu de PDM, dar de domnul președinte, prin intermediul subsemnatului. PDM a accept. Decretul privind desemnarea mea în seara zilei de 14 ianuarie 2016 a fost completat de președintele Timofti personal de mâna, a scris numele, și așa a și rămas în arhivă”,mai spune Ion Păduraru, fostul secretar general al Aparatului Președintelui Nicolae Timofti.

Magistrații CC au declarat drept neconstituțional decretul președintei Maia Sandu privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de premier. Prin decizia de marți, 23 februarie, Înalta Curte obligă președinta să anunțe noi consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.

Decizia de marți, 23 februarie, a fost luată în baza sesizării depuse la 12 februarie curent de deputații socialiști Vasile Bolea, Grigore Novac și Alexandr Suhodolski. Aceștia au cerut să fie interpretat dacă președinta Sandu a admis o încălcare gravă atunci când a desemnat-o pe Gavrilița repetat la funcția de premier, însă această parte a sesizării nu a fost admisă de Înalta Curte.