Cu ocazia Zilei Independenței, președinta Maia Sandu invită copiii să-i scrie cum văd ei R. Moldova: „Cum vreți să arate viitorul țării?”

Cu ocazia marcării, pe 27 august, a Zilei Independenței, președinta R. Moldova, Maia Sandu, invită copiii să-i scrie cum văd ei R. Moldova. „Ce înseamnă, pentru voi, să trăiți în R. Moldova? Cum vreți să arate viitorul în R. Moldova?”.

„Luna august vine cu sărbători naționale valoroase pentru R. Moldova. În curând vom marca Ziua Independenței, când vom celebra împreună țara noastră. Cu această ocazie, îi invit pe copii să-mi scrie cum văd ei R. Moldova. Ce înseamnă, pentru voi, să trăiți în R. Moldova? Cum vreți să arate viitorul în R. Moldova? Desenați cum vedeți Moldova sau scrieți răspunsurile voastre la întrebările de mai jos:

• Ce înseamnă pentru tine acasă?
• De ce îți place R. Moldova?
• Ce înseamnă să fii om liber?
• Cum înțelegi tu democrația?

Aștept scrisorile și desenele voastre pe adresa: bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 154, Președinția Republicii Moldova, MD-2073 Chișinău, sau pe adresa electronică presa@prm.md, până pe data de 25 august 2022. Viața în R. Moldova este așa cum o facem împreună”, a spus Maia Sandu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Pe 27 august 2022, R. Moldova va marca 31 de ani de independență.

Ziua Independenței este ziua națională a R. Moldova, în care se sărbătorește adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în 1991.

Proclamarea independenţei R. Moldova, în 1991, a constituit urmarea unui proces complex. În iunie 1988, la Chişinău s-a reunit un grup de intelectuali moldoveni care a pus bazele unui grup de iniţiativă pentru susţinerea democratizării. Pee 27 august 1991, în urma puciului de la Moscova, R. Moldova şi-a declarat independenţa „având în vedere trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”, aşa cum se menţionează în Declaraţia de Independenţă.

Acest eveniment a fost precedat de adoptarea Declaraţiei de suveranitate, pe 23 iunie 1990, şi de neparticiparea, în ciuda presiunilor, la referendumul asupra menţinerii URSS, pe data de 17 martie 1991.

Cu toate acestea, drumul spre obţinerea independenţei faţă de URSS a fost unul complex, fiind marcat de manifestări civile, iar rezultatul final întârziind din cauza activiştilor proruşi din stânga Nistrului sau adepţilor Partidului Comunist. Deşi a existat o dorinţă enormă de menţinere a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în componenţa URSS, succesul mişcărilor naţionale de la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut a fost incontestabil.