Brățara electronică care NU protejează victimele de agresori. Cine este omul din spatele companiei monopoliste care furnizează statului acest echipament și cum el ar trebui să funcționeze

Inspectoratul Național de Probațiune procură brățări electronice menite să monitorizeze agresorii care au interdicție să se apropie de victime de la o singură companie, deși statul organizează constant licitații publice. În ciuda unor acuzații publice din 2023 că firma ar fi favorizată de cerințele incluse în caietele de sarcini, ea a câștigat și cea mai recentă licitație, din 2026, după ce trei licitații organizate pe parcursul anului 2025 au eșuat. 

Compania a câștigat licitația din 2026 după ce din caietul de sarcini au fost eliminate sau simplificate unele cerințe tehnice, iar Inspectoratul a schimbat chiar și tipul de tehnologie pe care intenționa să-l cumpere. Unul dintre participanții din ultimii ani la licitațiile desfășurate de INP a afirmat pentru ZdG că una dintre condițiile care ar fi favorizat selectarea aceleiași companii a fost cerința ca noile echipamente să fie compatibile cu un sistem care a fost dezvoltat chiar de compania câștigătoare. 

Compania care a ajuns să dețină monopolul în acest domeniu îl are în calitate de beneficiar final pe un bărbat în vârstă de 62 de ani, Ivan Țîpîșev, cu apariții discrete în spațiul public. Un reprezentant al companiei a precizat pentru ZdG că au fost înregistrate mai multe cazuri în care echipamentele de monitorizare electronică au fost deteriorate de către persoanele care le poartă. „Ei le strică, le sparg, le rup, le îneacă (…) Sunt tot felul de explicații. Unul a spus că un vultur a prins brățara și a aruncat-o de la înălțime”, ne-a relatat reprezentantul firmei, respingând acuzațiile de favoritism. 

După ce pe 31 august 2026 o mamă a trei copii a fost omorâtă de soțul său agresiv, care trebuia să fie monitorizat cu o brățară electronică care, de fapt, nu funcționa, în spațiul public au (re)apărut mai multe discuții despre utilitatea și eficiența brățărilor electronice în protejarea victimelor. În timp ce unii avocați au afirmat că statul nu dispunea de suficiente brățări pentru a fi montate agresorilor, alte persoane au amintit despre alte cazuri când brățările și-au arătat limitele. În 2023, de exemplu, după o ședință de judecată, Mihail Șaran, fondatorul „Bismobil Kitchen”, care se afla în arest, și-a rupt brățara de monitorizare electronică și a fugit chiar de sub ochii autorităților, un moment surprins ulterior și în imagini video publicate de poliție. Șaran avea să fie reținut de poliție după șapte zile de căutări. Cazul a stârnit atunci un scandal public privind eficiența sistemelor de monitorizare electronică din R.  Moldova. Lucrurile însă nu s-au schimbat. Și atunci, și acum, statul cumpără aceleași brățări de la același agent economic. 

Ce este brățara electronică și cum ea ar trebui să funcționeze

Monitorizarea electronică este un sistem prin care autoritățile pot urmări de la distanță dacă o persoană respectă restricțiile impuse de instanța de judecată. În cazurile de violență în familie, mecanismul, aplicat în R. Moldova din 2021, este folosit pentru a împiedica agresorul să se apropie de victimă. 

Atunci când judecătorul emite o ordonanță de protecție, instanța obligă agresorul să părăsească temporar locuința, să păstreze o anumită distanță față de victimă sau să nu se apropie de locuința, locul de muncă ori alte locuri unde își petrece victima frecvent timpul. 

Ulterior, agresorului îi este instalat un dispozitiv electronic de monitorizare – cunoscută drept „brățară electronică” –, care poate fi fixat la mână sau la picior. Dispozitivul permite stabilirea locului unde se află acesta, iar informațiile privind locația și deplasările sale sunt transmise (sau ar trebui să fie transmise) către sistemul de monitorizare electronică gestionat de Inspectoratul Național de Probațiune (INP). Astfel, sistemul poate urmări dacă agresorul se apropie de victimă și încalcă distanța pe care instanța i-a interzis să o depășească. INP gestionează sistemul „în timp real”.

Dacă agresorul intră într-o zonă în care nu are voie să se afle sau încalcă restricțiile stabilite prin ordonanța de protecție, sistemul trebuie să transmită o alarmă. Potrivit Ministerului Justiției, încălcările sunt semnalate „imediat”, iar Poliția intervine atunci când este informată de către INP. 

De câte brățări dispune INP? Informația NU este publică

Pe pagina oficială a INP, secțiunea „echipamente disponibile pentru monitorizarea electronică”, este goală și nu afișează informații despre numărul total al brățărilor de care dispune instituția în septembrie 2026.

INP arată însă câte persoane sunt monitorizate. Potrivit tabelului statistic al INP privind monitorizarea electronică în 2026, în luna iunie se aflau în proces de monitorizare 357 de persoane. La 2 septembrie, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, declara că numărul acestora era de 354.

Avocat: „Se știe de câțiva ani că brățările electronice nu ne ajung”

Avocatul Andrei Domenco a declarat pentru ZdG că, în ultimii ani, s-a ciocnit de mai multe ori cu problema lipsei brățărilor de monitorizare electronică. Deși era emisă o ordonanță de protecție, dispozitivul de monitorizare nu era aplicat. În unele cazuri, chiar dacă INP dispunea de brățări, ele nu ar fi fost aplicate dacă agresorul nu se prezintă benevol. 

„Peste 190 de persoane monitorizate sunt agresori familiali. Probabil aceasta este problema critică, nu le ajung brățări electronice. Dar asta nu este o justificare. Se știe de câțiva ani că brățările electronice nu ne ajung și Ministerul Justiției demult urma să ia măsurile necesare (…) Deși ordonanța de protecție dispune aplicarea unei brățări pentru monitorizare electronică, agresorul familial, pe lângă faptul că trebuie să poarte brățară, el nu se prezintă la Inspectoratul de Probațiune, pentru că Poliția nu se aduce acasă ca să-l ia silit și să-l ducă la INP să-i aplice brățara. Adică cei de la INP te sună și tu, ca agresor, dacă ai timpul și ai plăcerea mergi ca să-ți aplice măsura, ceea ce rar se întâmplă, pentru că mulți din agresori ori nu răspund ori nu pot fi găsiți ori nu vin în ședințe ori în general nu cunosc despre hotărârea respectivă”, a precizat avocatul Andrei Domenco. 

INP cheltuie anual mai puține resurse decât preconizează pentru procurarea unor brățări noi

Deși nu am identificat numărul total de brățări deținute de INP în septembrie 2026, ZdG a constatat că, din 2021, când monitorizarea electronică a început să fie aplicată și agresorilor familiali odată cu emiterea ordonanțelor de protecție, INP a cheltuit mai puține resurse pentru procurarea unor brățări noi decât erau preconizate în planurile de achiziții. 

Toate contractele, din 2019 și până în prezent, au fost semnate cu o singură companie – „Infoexpres” SRL – iar ultima achiziție de brățări a avut loc în 2026.  Precedenta achiziție data tocmai din 2022.

Cronologia investițiilor INP în monitorizarea electronică în ultimii cinci ani 

În 2021, de exemplu, au fost cheltuiți 40 de mii de lei pentru „servicii de reparație și deservire tehnică a echipamentelor de monitorizare electronică”, dar și 870 de mii pe un „sistem de navigare și de poziționare globală”, „sistem de urmărire a agresorului dintr-o piesă (SUPM) Monobloc GPS/GSM „Inspector B04” și dispozitivului electronic de supraveghere a respectării a obligației de către agresor”.

În 2022, situația s-a schimbat. INP a cheltuit 744 de mii de lei pentru un „sistem de navigare și poziționare globală (GPS sau echivalent)”, descris drept un „sistem de urmărire a persoanelor din două piese”, precum și alți 92 de mii de lei pentru servicii de deservire tehnică.

În 2023, potrivit raportului anual privind achizițiile publice, INP a cheltuit 120 de mii de lei pentru „servicii de deservire a brățărilor”. Totuși, planul de achiziții a instituției prevedea 990 de mii de lei pentru echipamente destinate monitorizării electronice a condamnaților și alți 100 de mii de lei pentru deservirea tehnică.

O situație similară se repetă în 2024. Raportul anual indică cheltuieli totale de 239 de mii de lei pentru servicii de deservire tehnică, împărțite în două contracte. În planul de achiziții figurau însă și 420 de mii de lei pentru echipamente, cheltuială care nu se mai regăsește ulterior în raportul anual.

În 2025, de asemenea, se regăsesc doar cheltuieli de aproape 250 de mii de lei pentru deservirea echipamentelor de monitorizare electronică, deși planul de achiziții prevedea 800 de mii de lei pentru echipamente noi, 208 mii de lei pentru deservirea acestora și 16 mii de lei pentru mentenanța aplicației de monitorizare electronică.

În 2026, în raportul privind achizițiile din primul semestru, apare, pentru prima dată din 2022, cheltuieli pentru echipamente de monitorizare electronică, în valoare de 1,6 milioane de lei, dar și cheltuieli pentru „repararea și întreținerea echipamentului” de 250 de mii de lei. 

Trei încercări eșuate de a cumpăra brățări noi în 2025

Potrivit Agenției Achiziții Publice (AAP), pe parcursul anului 2025, INP a încercat în repetate rânduri să-și înnoiască echipamentele de monitorizare.

Prima licitație prevedea procurarea a 100 de brățări electronice, dar și a unei noi platforme software pentru monitorizarea persoanelor. Valoarea totală era estimată la aproape 1 milion de lei: 800 de mii de lei pentru dispozitive și aproximativ 166 de mii de lei pentru platformă.

Procedura a fost însă anulată din „lipsa unor oferte calificate”. Câteva săptămâni mai târziu, INP a lansat o nouă licitație pentru aceeași achiziție, dar și aceasta a fost anulată din lipsă de oferte. O a treia încercare, în decembrie 2025, s-a încheiat în același mod.

Potrivit invitației de participare la licitație, INP intenționa să cumpere brățări de tip monobloc. După cele trei tentative eșuate, în 2026, INP a lansat o nouă licitație, de această dată pentru 200 de sisteme de monitorizare, cu o valoare estimată de aproximativ 1,6 milioane de lei. 

Condițiile și cerințele tehnice, schimbate în 2026

Pe pagina AAP apare contractul de achiziție semnat după ultima licitație, suma finală a contractului, din iulie 2026, fiind de aproape 2 milioane de lei. Contractul a fost semnat, din nou, cu compania „Infoexpres” SRL, care a fost și singurul participant la licitație.

Totuși, între licitațiile din 2025 și 2026 apare o diferență majoră, întrucât INP a schimbat tipul de tehnologie pe care intenționa să-l cumpere.

În 2025, instituția solicita 100 de dispozitive monobloc – brățări în care GPS-ul și sistemul de transmitere a datelor sunt integrate direct. Cu alte cuvinte, persoana monitorizată trebuia să poarte un singur dispozitiv.

În 2026, INP a optat pentru 200 de sisteme bi-block, alcătuite din două piese: o brățară fixată pe mână sau picior și un receptor portabil pe care persoana monitorizată trebuie să-l poarte asupra sa. Brățara comunică prin radiofrecvență cu receptorul, iar acesta utilizează GPS-ul pentru localizare și rețeaua GSM pentru transmiterea informației către platforma INP. Astfel, funcțiile care în sistemul monobloc erau concentrate într-un singur dispozitiv sunt împărțite, în varianta din 2026, între două aparate.

Totodată, multe alte cerințe tehnice pentru licitație din 2026 au fost eliminate sau simplificate. De exemplu, pentru rezistența la apă era destul doar certificare IP67, și nu IP68 cum era indicat în 2025, rezistența mecanică nu era specificată, iar durata de viață a bateriei a fost redusă la 12 luni, comparativ cu cerința de minim 24 de luni impusă în licitațiile precedente.

Cum „Infoexpres” a ajuns să fie favorizată?

Pe lângă cerințele simplificate, invitația de participare la licitația din 2026 cuprindea și „cerințe speciale”. Agentul economic câștigător trebuia să semneze un document care prevedea că „echipamentele de monitorizare electronică a persoanelor și piesele de schimb propuse în ofertă nu vor fi expuse, pe piața Republicii Moldova, spre vânzare altor persoane fizice și juridice”. Adică, compania nu putea vinde altor companii sau persoane fizice același dispozitiv pe care îl oferă INP. 

Suspiciunile privind existența unor condiții care ar favoriza firma „Infoexpres” nu sunt noi. În 2023, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) a semnalat probleme similare într-un raport privind achizițiile desfășurate de INP în perioada 2019-2021. Potrivit raportului, toate cele cinci contracte analizate au fost atribuite companiei „Infoexpres”.

AGER a identificat mai mulți indicatori de risc privind o posibilă favorizare a companiei. Potrivit raportului, înaintea licitațiilor, INP ar fi eliminat din specificațiile tehnice mai multe cerințe recomandate de experți contractați în cadrul unui program al Consiliului Europei, inclusiv cele referitoare la standardele ISO/IEC, certificarea CE, securitatea și criptarea datelor. Aceste cerințe au fost indicate la licitațiile anulate din 2025, nu și la cea din 2026. 

Totodată, după prima achiziție de la „Infoexpres”, din anul 2019, INP a introdus în procedurile ulterioare cerința ca noile echipamente să fie compatibile cu sistemul „Inspector B02”, care este furnizat de aceeași companie. Raportul a fost realizat după ce, în 2023, doi experți internaționali au evaluat sistemul de monitorizare electronică din R. Moldova.

Ce s-a întâmplat atunci când a apărut concurență?

Datele publice arată că, dacă la licitația din 2026 pentru un „sistem de navigare și poziționare globală (GPS sau echivalent)”, descris drept un „sistem de urmărire a persoanelor din două piese” a participat doar o singură companie, la cea din 2022, pe lângă „Infoexpres”, a depus ofertă și o altă companie – „Dalu Mol”.

Aceasta a propus, de fapt, un preț cu aproape 100 de mii de lei mai avantajos – 543 de mii de lei. Cu toate acestea, „Infoexpres” a fost anunțată câștigătoare după ce oferta celeilalte companii a fost respinsă. 

Dumitru Boaghe, fondatorul și administratorul companiei „Dalu Mol”, a declarat pentru ZdG că, în total, a depus patru ori oferte către INP, însă toate au fost respinse, iar câștigătorul final a fost „Infoexpres”. Potrivit lui, una dintre condițiile care ar fi favorizat selectarea aceleiași companii a fost cerința ca noile echipamente să fie compatibile cu sistemul „Inspector B02”, care a fost dezvoltat chiar de către cei de la „Infoexpres”. Acesta a menționat că, în 2023, a fost audiat de către Centrul Național Anticorupție (CNA) într-un dosar ce viza licitațiile lansate de INP și o posibilă favorizare a unei companii, însă, până în prezent, nu a fost informat despre o finalitate în acest dosar. 

La licitațiile din 2020 și 2021, adjudecate tot de „Infoexpres” SRL a participat doar companie câștigătoare. Doar în 2019, la prima licitație pentru astfel de produse au participat, în total, trei firme. Deși „Upstreem” SRL a oferit cel mai mic preț, oferta a fost refuzată, câștigătoare fiind desemnată firma „Infoexpres” SRL. 

ZdG l-a contactat pe șeful Direcției monitorizare electronică din cadrul INP, Gheorghe Aghenie, pentru a solicita informații despre licitațiile organizate și numărul echipamentelor de care dispune instituția, însă acesta nu a răspuns la telefon. Directorul adjunct, Maxim Filiminschi, ne-a comunicat că nu poate oferi aceste informații și ne-a trimis către serviciul de presă al INP. La rândul său, Cătălina Caraniuc, specialistă principală în Secția comunicare a INP, ne-a spus că informațiile pot fi obținute de la Direcția monitorizare electronică sau prin transmiterea unei solicitări oficiale. Miercuri, 2 septembrie, Viorel Sochirca, șeful INP, și-a dat demisia în contextul cazului din raionul Criuleni. 

Firma care vinde statului brățările are venituri constante de circa 2 milioane de lei anual

Compania „Infoexpres” SRL a fost fondată în 2006 și se prezintă drept „unicul elaborator și producător licențiat a sistemelor GPS pe piața R. Moldova”. Firma anunță pe site-ul său că „oferă clienților săi un serviciu GPS de protecţie, care include monitorizarea şi controlul vehiculelor, precum şi a celor dragi folosind un sistem de navigaţie prin satelit GPS – sistem de poziţionare globală. Noi dispunem de toate facilităţile necesare şi specialiști calificați pentru crearea de sisteme Hi-Tech pe o scară largă. Compania este gata de a oferi o gamă largă de dispozitive aplicabile în diverse domenii”.

Datele publice arată că firma este fondată și administrată de Ivan Țîpîșev și nu are restanțe față de bugetul de stat În perioada 2022-2024, compania a avut venituri din vânzări constante de 2-3 milioane de lei. 

Ivan Țîpîșev are 62 de ani și este originar din Ucraina, dar deține cetățenia R. Moldova. Pe lângă activitatea de afaceri, Ivan Țîpîșev este pasionat de radiocomunicații, fiind înregistrat oficial în baza de date a radioamatorilor din R. Moldova. 

Datele analizate de ZdG arată că acesta este indicat în registrele Agenției Servicii Publice drept unic fondator, administrator și beneficiar al companiei „Infoexpres” SRL. Compania are adresa fizică și juridică într-un apartament din centrul capitalei, acolo unde are viza de reședință și Ivan Țîpîșev. 

„Ei le strică, le sparg, le rup, le îneacă (…) Sunt tot felul de explicații. Unul a spus că un vultur a prins brățara și a aruncat-o de la înălțime”

La fața locului, ZdG a găsit un oficiu mic și cinci angajați, printre care Igor Iaschevici, directorul adjunct al companiei „Infoexpres” SRL. Acesta a menționat că beneficiarul companiei, Ivan Țîpîșev, nu se afla la acel moment în oficiu, dar și că acesta nu se implică direct în activitatea companiei. 

Iaschevici a negat că firma pe care o reprezintă ar fi fost favorizată prin cerințele stabilite în cadrul licitațiilor din ultimii ani. „Ei au publicat cerințele pentru licitație. Noi am pregătit documentele, am analizat și am văzut că putem participa. Am transmis că putem îndeplini parametrii solicitați. Alții nu au depus oferte. Ce să facem?”, a declarat Iaschevici. 

Totuși, întrebat de ce, de-a lungul anilor, „Infoexpres” a câștigat în mod repetat contractele pentru echipamentele de monitorizare electronică, acesta a susținut că au existat și alți participanți, însă aceștia fie nu corespundeau cerințelor, fie propuneau prețuri prea mari. 

„Toată informația este la ei. Întrebați-i de ce am câștigat și cum am câștigat. Cel mai important este de ce am câștigat”, a spus directorul adjunct.

Iaschevici a refuzat însă să ofere informații despre caracteristicile tehnice ale dispozitivelor, numărul acestora sau livrările efectuate către INP, invocând confidențialitatea informațiilor. 

„Noi suntem producători. Ni s-a spus ce trebuie să facem, noi am făcut în conformitate cu ceea ce ni s-a cerut și atât”, a afirmat acesta. 

Întrebat câte dintre cele 200 de sisteme contractate în 2026 au ajuns deja la INP, Iaschevici a spus că „le transmitem treptat. Mai avem timp”, după care a precizat că „toate întrebările” privind cantitățile trebuie adresate INP. 

„Când începem lucrul, semnăm că toată informația este confidențială. Cum credeți că pot divulga informația pe care ei au declarat-o confidențială? Nu pot”, a explicat acesta.

Referitor la licitația din 2026, unde era indicată „cerința specială” potrivit căreia echipamentele oferite INP nu pot fi puse în vânzare altor persoane fizice sau juridice pe piața din R. Moldova, Iaschevici a menționat că este o condiție firească.

„Bineînțeles că este normal. Să presupunem că furnizez poliției anumite dispozitive și apoi furnizez aceleași dispozitive infractorilor. E un nonsens, nu? Acestea sunt cerințele lor”, a afirmat directorul adjunct al „Infoexpres”. 

Iaschevici a precizat că au fost înregistrate mai multe cazuri în care echipamentele de monitorizare electronică sunt deteriorate de către persoanele care le poartă. 

„Ei le strică, le sparg, le rup, le îneacă (…) Sunt tot felul de explicații. Unul a spus că un vultur a prins brățara și a aruncat-o de la înălțime”, a relatat Iaschevici.