(Video) „Heroina” justiţiei: Acuzaţiile şi dezvăluirile singurului poliţist condamnat la închisoare

Curtea Supremă de Justiţie a pus punct în dosarul „Heroina” după ce justiția l-a cercetat timp de 10 ani. În toată această perioadă, dosarul a fost examinat în şapte instanţe, care au reuşit performanţa să pronunţe nu mai puţin de şase hotărâri diferite, prin care inculpaţii ba au fost achitaţi, ba condamnaţi. Într-un final, patru din cei şase au fost condamnaţi definitiv şi irevocabil, doar că niciunul dintre ei nu se află după gratii, părăsind anterior teritoriul R. Moldova. În timp ce un fost poliţist anchetat şi achitat în acest dosar a ajuns vicedirector al Căilor Ferate ale Moldovei, Corneliu Savca, fostul şef al Direcţiei Misiuni Speciale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care s-a ales cu cea mai dură pedeapsă, precizează într-o intervenţie pentru ZdG că „decizia este una criminală”. „Care-i logica? Eu, şeful DMS, am trimis subalternii mei ca să descopere o infracţiune la care eu sunt organizator şi membru activ al grupării? Nu este logică această decizie”, acuză Savca, pe când autorităţile au iniţiat procedurile pentru a-l anunţa în căutare.

Sacii cu 200 de kg de heroină depistați în 2008

La 20 martie 2008, pe str. Calea Moşilor din centrul Chişinăului, doi inspectori ai poliţiei rutiere, Ion Ceban şi Vasile Poiană, au depistat un automobil încărcat cu saci de fasole, fără acte de provenienţă. După verificări, aceştia au constatat că, în interior, erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame (199,55 kg). La volanul maşinii de model „Hyundai H 100” era cetăţeanul turc Karalar Murat, iar împreună cu el, un alt cetăţen turc, Boztepe Omer, cel care venise din Turcia la Chişinău pe 12 martie 2008, special pentru organizarea transportării „lotului” de heroină. După ce a fugit, Boztepe Omer a intrat în Turcia pe 21 martie 2008 şi nu a mai revenit niciodată la Chişinău. În dosar se mai menţiona că „afacerea” cu cele aproape 200 kg de heroină era patronată de un alt cetăţean turc, Kaya Salih Huseyin, care, la fel, nu a fost cercetat penal în R. Moldova. Drogurile urmau să ajungă într-un depozit din Vatra, mun. Chişinău, în scopul ambalării şi exportării lor ulterioare spre Olanda.

Punctul final, pus de CSJ după 10 ani

Au urmat arestări, anchete peste anchete şi versiuni peste versiuni, inclusiv despre implicarea în „afacere” a şefilor organelor de drept, Gheorghe Papuc, pe atunci ministru de Interne, sau Valeriu Gurbulea, care deţinea funcţia de procuror general. Într-un final, dosarul a fost trimis în judecată, iar printre acuzaţi s-au regăsit doar doi cetăţeni turci, care ar fi reprezentat o grupare criminală, Karalar Murat Hamza, şoferul maşinii, şi Cerkez Akbulut (tot el, Cernit Murat şi Altîg Murat), dar şi patru poliţişti din cadrul Direcţiei Misiuni Speciale (DMS) a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), acuzaţi de procurori că ar fi protejat „afacerea”: Corneliu Savca, pe atunci şef interimar al Direcţiei, Dumitru Moiseev, şeful Secţiei misiuni speciale, Ruslan Ţopa, inspector superior, şi Valeriu Ohladciuc, şef Secţie „Alfa” din cadrul DMS. Cei patru au ajuns la faţa locului pentru a ancheta cazul.

Corneliu Savca a fost condamnat la 14 ani de închisoare cu executare în dosarul „Heroina”

Dosarul „Heroina” a fost trimis în judecată în septembrie 2008. După aproape 10 ani, la 30 mai 2018, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a pus punctul final printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. CSJ a respins recursurile avocaţilor a patru dintre inculpaţi, condamnaţi de Curtea de Apel (CA) Chişinău în noiembrie 2017 la privaţiune de libertate. Astfel, Corneliu Savca s-a ales cu cea mai mare pedeapsă, definitivă şi irevocabilă, de 14 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate timp de 10 ani. Dumitru Moiseev a primit 3 ani de închisoare cu suspendare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere în MAI pe un termen de 5 ani, Karalar Murat – 13 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate timp de 5 ani, iar Cerkez Akbulut – 8 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate timp de 5 ani. Ceilalţi doi inculpaţi trimişi în judecată în acest dosar, Ruslan Ţopa şi Valeriu Ohladciuc, au fost achitaţi de CA Chişinău, iar hotărârea nu a fost contestată nici de cei doi, nici de procurori.

Judecătorii care au emis prima sentință în dosarul „Heroina”. Octombrie 2009

A fost decizia mea. După studierea deciziei CA, am constatat că probe nu sunt privind condamnarea acestora. E decizia mea personală. Am considerat că nu ar fi necesar de contestat în partea lor, pentru că am considerat decizia una legală. Cele două persoane, Ţopa şi Ohladciuc, au acţionat la indicaţia superiorilor, fără să cunoască. Când au aflat ce e acolo, s-au dat la o parte. Lucrul ăsta l-am constatat în instanţa de judecată”, precizează Artur Lupaşco, procurorul care a reprezentat acuzarea de stat la CA Chişinău în dosarul „Heroina”.

Hotărârile justiţiei, diferite, de la o instanţă la alta

Până la hotărârea definitivă şi irevocabilă a CSJ în dosarul „Heroina”, mai multe instanţe naţionale, dar şi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) s-au pronunţat. Astfel, dosarul a fost examinat de şapte instanţe naţionale, care au pronunţat hotărâri diferite în privinţa celor şase inculpaţi. Iniţial, în perioada 9 septembrie 2008 – 21 octombrie 2009, dosarul a fost examinat la Judecătoria Botanica. Atunci, Ruslan Ţopa şi Valeriu Ohladciuc au fost achitaţi, pe motiv că faptele lor nu întruneau elementele infracţiunii. Corneliu Savca a fost condamnat pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor aplicate, la 5 ani şi 9 luni de închisoare, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere în organele de Interne pe un termen de 5 ani. Dumitru Moiseev a primit o pedeapsă aproape similară, de 5 ani şi jumătate de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Tot atunci, Karalar Murat, şoferul maşinii care transporta heroina, a fost condamnat la 13 ani de închisoare, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar partenerul său, Cerkez Akbulut (tot el, Cernit Murat şi Altîg Murat), a fost condamnat la 2 ani şi 9 luni de închisoare, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cetățeanul turc Cerkez Akbulut a fost condamnat la opt ani de închisoare. Acesta însă nu se află pe teritoriul R. Moldova

Ulterior, dosarul a ajuns pentru prima dată la CA Chişinău, fiind examinat în perioada 15 noiembrie 2009—21 iunie 2010. Prin decizia CA Chişinău, Corneliu Savca, Dumitru Moiseev şi Cerkez Akbulut (tot el Cernit Murat şi Altîg Murat) au fost achitaţi, din lipsa elementelor infracţionale. În privinţa lui Cerkez Akbulut, instanţa constata că exista o altă sentinţă pentru aceleaşi fapte, intrată deja în vigoare. Sentinţa în privinţa inculpaţilor Ruslan Ţopa, Valeriu Ohladciuc şi Karalar Murat a fost menţinută fără modificări.

CSJ: „CA Chişinău s-a pronunţat superficial-arbitrar, fără argumentarea cuvenită”

Ulterior, dosarul a ajuns pentru prima dată şi la CSJ, care la 12 aprilie 2011 admite recursurile declarate de procurori şi de avocaţii persoanelor condamnate, casează şi dispune rejudecarea cauzei în instanţa de apel. CSJ a constatat că instanţa de apel „s-a pronunţat superficial-arbitrar, fără argumentarea cuvenită, ce echivalează cu erori judiciare”. Astfel, dosarul a fost restituit la CA Chişinău, care, prin decizia din 3 iunie 2013, a aplicat alte pedepse celor şase inculpaţi.

Karalar Murat, șoferul mașinii care transporta cele 200 kg de heroină, a fost condamnat la 13 ani de închisoare, dar nici el nu se află în R. Moldova

Karalar Murat Hamza a fost recunoscut vinovat, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 10 ani de închisoare cu ispăşirea pedepsei într-un penitenciar de tip închis. Totodată, s-a dispus încetarea procesului penal pe numele lui Cerkez Akbulut (tot el Cernit Murat şi Altîg Murat) pentru expirarea termenului prescripţiei tragerii la răspundere penală. Pentru unele infracţiuni, şi în cazurile lui Corneliu Savca şi Dumitru Moiseev, instanţa constata expirarea termenului de prescripţie. Totuşi, şi Savca, şi Moiseev au fost recunoscuţi vinovaţi şi condamnaţi la doi ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere în MAI pe un termen de 2 ani. Pedeapsa s-a considerat însă ispăşită, şi Savca, şi Moiseev fiind mai mult timp ţinuţi în arest preventiv. Inculpaţii Ruslan Ţopa şi Valeriu Ohladciuc au fost achitaţi pe unele capete de acuzare, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, iar pe un alt capăt de acuzare, procesul penal a fost clasat pentru expirarea termenului de prescripţie.

Decizia CA Chişinău este considerată „secretă” şi nu a fost publicată

În septembrie 2014, CSJ restituie, repetat, dosarul „Heroina” spre examinare la CA Chişinău, după ce „casează total” decizia Colegiului penal al CA Chişinău din 3 iunie 2013. La CA Chişinău, dosarul este examinat în 43 de şedinţe, programate în perioada decembrie 2014-noiembrie 2017. Astfel, pe 28 noiembrie 2017, un complet de judecători ai CA Chişinău „au admis apelul procurorului cu respingerea apelurilor avocaţilor, a fost casată sentinţa primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri”, prin care patru inculpaţi au fost condamnaţi, iar doi – achitaţi.

Hotărârea CA Chişinău, menţinută, la 30 mai 2018, de judecătorii de la CSJ: Nadejda Toma, Luiza Gafton şi Victor Burduh, nu a fost însă publicată niciodată pe portalul instanţelor de judecată, pentru ca opinia publică să afle motivele pentru care inculpaţii Savca, Moiseev, Karalar Murat şi Cerkez Akbulut au fost condamnaţi, iar Ţopa şi Ohladciuc, achitaţi în dosarul „Heroina”. Decizia CA Chişinău a fost pronunţată de către judecătorii Oxana Robu, Silvia Vrabii şi Liuba Brânză.

Decizia CSJ din 2014, prin care dosarul „Heroina” a fost întors la rejudecare

Solicitată de ZdG, Octeabrina Popa, purtătoarea de cuvânt a CA Chişinău, ne-a anunţat că decizia CA Chişinău nu a fost publicată după consultări între judecători şi preşedintele instanţei. „S-a discutat cu judecătorul raportor şi cu preşedintele, Ion Pleşca, şi s-a decis ca decizia să nu fie publicată pentru că aceasta conţine şi declaraţiile unor martori care figurau ca agenţi sub acoperire, pentru protejarea datelor cu caracter personal. Au fost cercetate ca probe note şi documente care erau secretizate de MAI. Din aceste considerente, decizia nu este publicată. Aşa a decis completul de judecată împreună cu preşedintele Curţii. A fost de comun acord, Aşteptăm şi ce va spune CSJ”. Întrebată dacă există o încheiere prin care s-a aprobat decizia de a nu publica soluţia adoptată de CA Chişinău, Popa ne-a zis, după verificări, că un asemenea document nu există. „Nu mă pot expune dacă e corect sau incorect. Nu pot comenta acţiunile completului de judecată”, a precizat reprezentanta CA Chişinău.

În 2016, statul i-a plătit lui Savca 13,2 mii de euro

Cei şase inculpaţi din dosarul „Heroina” au avut trasee personale şi profesionale diferite, inclusiv pe perioada examinării cauzei penale. Singurul poliţist care a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate a fost Corneliu Savca, fostul şef al DMS, chiar dacă, la 15 martie 2016, CtEDO a pronunţat o hotărâre prin care a condamnat autorităţile R. Moldova pentru acţiunile întreprinse în raport cu acesta în dosarul „Heroina”. CtEDO a decis atunci ca statul să-i achite fostului poliţist 13,2 mii de euro pentru condiţiile degradante de detenţie, dar şi pentru că a fost ţinut în arest mai mult de 12 luni, fără a fi condamnat.

Citiți și:Telenovela „Heroina”. Episodul CtEDO

Corneliu Savca a părăsit R. Moldova înaintea deciziei CA Chişinău. La 14 mai 2018, la Judecătoria Chişinău, sediul Central, a fost programată prima şedinţă de judecată prin care autorităţile cer anunţarea lui Savca în căutare. Prima şedinţă a fost însă amânată din cauza „neprezentării părţilor”, următoarea fiind programată pentru 12 iunie 2018.

Singurul poliţist din dosar condamnat la închisoare cu executare: „S-a comis o infracţiune”

Într-o intervenţie pentru ZdG, Corneliu Savca susţine că decizia CA Chişinău este una „criminală” şi că ar fi fost luată fără probe. „S-a comis o infracţiune când, în lipsa probelor, în baza unor documente falsificate, a fost emisă o decizie ilegală, care practic nici nu este legată cu acest caz”, precizează Savca. Acesta se consideră nevinovat şi susţine că, de fapt, a contribuit la descoperirea acelei infracţiuni. „În 2008, pe 20 martie, dimineaţa, am primit o informaţie operativă de la un agent, care era la legătură oficială în MAI şi la mine personal privind traficul de droguri. Am acţionat conform legii, am informat conducerea MAI, am indicat practic tuturor subalternilor pe care i-am găsit la telefon să se deplaseze la faţa locului şi să documenteze cazul. Tot ce spun e demonstrat şi anexat la dosar… Peste şase zile de la descoperirea infracţiunii, fără vreo probă, fără vreun temei, am fost reţinut şi ulterior arestat de procurorul de atunci, Lilian Cociu… Am fost ţinut doi ani şi trei luni în detenţie. În 2010, am fost achitat. În 2016, CtEDO mi-a dat câştig de cauză, constatând că am fost reţinut fără probe. Nici nu m-am aşteptat ca după atâţia ani, după ce am fost achitat, după ce a fost emisă decizia CtEDO care m-a îndreptăţit, la 28 noiembrie 2017 să mă trezesc cu o decizie criminală, ilegală, neîntemeiată pe vreo probă. Declar asta cu toată responsabilitatea şi chiar mă adresez prin intermediul acestei declaraţii ca persoanele responsabile din justiţie să verifice tot ce spun şi să solicite de la judecători, procurori cel puţin o probă: o declaraţie a martorului, o expertiză, înregistrare audio sau video, care să demonstreze că sunt organizator sau membru al unei grupări criminale internaţionale, legată de traficul de droguri”, zice Corneliu Savca, care s-a adresat cu o scrisoare organelor de drept din R. Moldova, dar şi misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău.

Mai mult ca atât, subalternii mei, care au fost trimişi de mine la faţa locului şi au descoperit infracţiunea la indicaţia mea, au fost achitaţi, fiind îndreptăţiţi. Nu există nicio logică pentru o fiinţă umană. Cum conducătorul, care indică subalternilor să se deplaseze la faţa locului să descopere o infracţiune, între timp devine organizator, cel care ar fi comis infracţiunea? Care-i logica? Eu, şeful DMS, am trimis subalternii să descopere o infracţiune la care eu aş fi organizator şi membru activ al grupării? Lipsită de logică această decizie. Absolut criminală. Judecătorii care au luat decizia urmează a fi cercetaţi penal”, precizează Savca. Acesta mai spune că deciziile justiţiei în dosarul „Heroina” în privinţa sa ar fi fost influenţate de un grup de persoane pentru a-l înlătura de la apărarea proprietarului unui local din Chişinău, implicat într-un conflict cu finul unui judecător de la CSJ. „Decizia are drept temei să fiu persecutat şi înlăturat de la apărarea întreprinderii de care am vorbit. E o cale extraordinară de atac şi voi face o cerere la CtEDO. Poate nu aş ajunge acolo, dacă organele de drept vor cerceta obiectiv ce am spus”, conchide Savca. ZdG va face publice numele persoanelor acuzate de Corneliu Savca după ce va obţine punctele de vedere ale tuturor celor vizaţi.

Un ex-poliţist a devenit vicedirector la CFM. Şi-a cumpărat maşină şi apartament de lux

Dumitru Moiseev, celălalt poliţist condamnat la închisoare cu suspendare în acest dosar, lucrează în domeniul privat. El a precizat că, indiferent de decizia justiţiei, se consideră nevinovat, dar că aşteaptă hotărârea motivată a CSJ, pentru a se pronunța cu privire la toate circumstanţele dosarului care i-a schimbat viaţa.

Valeriu Ohladciuc este vicedirect la CFM

Valeriu Ohladciuc, şeful Secţiei „Alfa” din cadrul DMS în perioada reţinerilor din dosarul „Heroina”, achitat între timp, a ajuns, în 2015, vicedirector al Căilor Ferate ale Moldovei (CFM). Conform informaţiilor de pe pagina web a instituţiei, Ohladciuc este responsabil de Securitate, iar conform declaraţiei de avere şi interese pentru 2017, ex-poliţistul are o viaţă prosperă. În 2017, şi-a cumpărat un BMW X5 cu 35 de mii de euro, iar cu un an mai devreme, în 2016, un apartament de 129,7 m.p. La CFM, Ohladciuc ridică lunar aproximativ 10 mii de lei, dar şi o pensie de 6 mii de lei. Din anticamera acestuia am fost anunţaţi, în repetate rânduri, că Valeriu Ohladciuc este ocupat.

Ruslan Ţopa, celălalt poliţist achitat în acest dosar, e plecat de mai mulţi ani din R. Moldova. El a activat în calitate de şofer de tir în mai multe ţări din UE.

Şi cei doi cetăţeni turci au reuşit să scape de justiţia din R. Moldova. În 2014, aşa cum ZdG a relatat anterior, Karalar Murat Hamza, şoferul maşinii care transporta, în martie 2008, prin Chişinău, cele aproape 200 kg de heroină, a fost eliberat condiţionat înainte de termen printr-o încheiere emisă pe 9 iunie 2014 de către Andrei Balan, pe atunci, judecător de instrucţie la Judecătoria Rezina, asta deşi, pe dosar nu exista încă o hotârâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Chiar în acele momente, la CSJ se examinau recursurile procurorilor şi avocaţilor inculpaţilor din dosarul „Heroina”, iar într-un final, magistraţii au trimis dosarul la rejudecare, la CA Chişinău. Doar că, Karalar Murat nu a mai apărut în faţa judecătorilor din Moldova, pentru că, la scurt timp după ce a fost eliberat, a părăsit teritoriul R. Moldova. În septembrie 2014, autorităţile s-au trezit, au anulat eliberarea şoferului heroinei şi l-au anunţat în căutare, doar că acesta nu a mai revenit în ţară pentru a-şi ispăşi pedeapsa.

Citiți și: Şoferul celor 200 kg de heroină eliberat din puşcărie în circumstanţe dubioase

Turcul Cerkez Emin Akbulut, cel care avea alte două paşapoarte pe numele Cernit Murat şi Altîg Murat şi despre care Corneliu Savca susţine că era „agentul său”, care, de fapt, ar fi contribuit la descoperirea infracţiunii, condamnat în final la opt ani de închisoare, nu se află nici el în R. Moldova. Pe o reţea de socializare acesta se localizează în Baku, Azerbaidjan. Vitalie Ciuchitu, avocatul acestuia, ne-a anunţat că clientul său i-a interzis să ofere informaţii şi comentarii vis-a-vis de dosarul „Heroina”.

Heroina urmează să fie distrusă: „Ea a fost adusă în şedinţă”

Hotărârea motivată a CSJ în dosarul „Heroina” urmează să fie pronunţată la 28 iunie 2018. Prin hotărârea CA Chişinău, s-a dispus ca sacii cu 199,55 kg de heroină, care valorau aproximativ 10 milioane de euro, să fie distruşi. Solicitaţi de ZdG, reprezentanţii Procuraturii Generale ne-au spus că procedura va fi pusă în aplicare după ce dosarul va reveni de la CSJ în prima instanţă, unde dosarul a fost examinat în fond – Judecătoria Chişinău. Atunci se va dispune distrugerea sacilor cu heroină.

Procurorul Artur Lupaşco, care a reprezentat acuzarea de stat în faţa judecătorilor de la CA Chişinău, spune că modalitatea de distrugere a heroinei este prevăzută de Codul de Executare. „Personal, nu particip la nimicirea acestei substanţe. Cred că va fi creat un grup de lucru. Dar cine şi cum… nu cunosc. Se va decide, probabil, la nivelul conducerii”, zice Lupaşco. Procurorul susţine că heroina a fost examinată în instanţa de apel. „Ea a fost adusă în şedinţă, fiind examinată substanţa. Personal am fost şi am văzut. Corespunde şi e depozitată legal”, precizează procurorul. Cât despre executarea deciziei CA Chişinău, el susţine că aceasta s-ar afla în sarcina poliţiştilor, care trebuie să-i caute pe condamnaţi la locul de trai, iar dacă aceştia nu sunt, să-i anunţe în căutare. „Noi nu ne implicăm. Doar în cazul în care se constată că nu s-a pus în executare o decizie sau că nu s-a respectat legea. Dacă constatăm abateri, intervenim, trăgând la răspundere persoanele care nu au pus decizia în executare. Nu verificăm orice hotărâre care se pune în executare”, concluzionează Artur Lupaşco, procuror în Procuratura Chişinău.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *