DOC/ Ce avere declară magistrații de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel, reținuți pentru corupție

Cei cinci judecători de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Chișinău reținuți pentru acte de corupție ridicau, lunar, salarii de peste 15 mii de lei. Doi dintre ei au beneficiat în ultimii ani de donații în valoare de zeci de mii de lei.

Citiți și: Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare reținute în dosare de corupție

Tranzacțiile cu apartamente ale familiei judecătoarei Moscalciuc

Galina Moscalciuc, magistrată care a fost promovată de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel Chișinău în decembrie 2017, indică în declarația de avere și interese pentru anul 2017 că a avut, din salariul de funcție, un venit de 241 de mii de lei (20 de mii de lei lunar). Și de la Institutul Național al Justiției, magistrata a raportat venituri în valoare de 2750 de lei.

Galina Moscalciuc a indicat în declarația de avere și interese pentru anul trecut și suma de 411 mii de lei obținută din vânzarea unui apartament de 52 m.p. în centrul capitalei. Deși judecătoarea a raportat banii în 2017, datele de la Cadastru arată că, de fapt, contractul de vânzare cumpărare a imobilului datează încă din anul 2011. Locuința a aparținut Galinei Moscalciuc și feciorilor ei, Vitalie și Sergiu.

În acea declarație, judecătoarea a indicat alți 103 mii de lei din vânzarea altui apartament, amplasat pe str. Sciusev din Chișinău. Și această tranzacție, conform datelor de la Cadastru, s-a produs mai devreme, locuința fiind vândută încă în 2015. Galina Moscalciuc a trecut aceste tranzacții și în declarația sa de avere și interese pentru anul 2016.

Galina Moscalciuc

ZdG a constatat că, în 2018, Vitalie Moscalciuc, fiul judecătoarei a mai vândut un apartament cu o suprafață de 101 m.p. amplasat pe str. Trandafirilor. Locuința a intrat în posesia lui Vitalie în 2010, în baza unui contract de investiții din 2007. Apartamentul a fost vândut în luna iulie 2018. Acesta este și proprietarul unui spațiu nelocativ de pe str. Vasile Alecsandri, înregistrat pe numele său și al soției. Imobilul de 28 m.p. a fost cumpărat în 2012.

La rândul său, soția lui Vitalie Moscalciuc are domiciliul într-o casă din or. Durlești. Totodată, acesta este unul din fondatorii firmei „Sor-Reclama” SRL, înregistrată în orașul Soroca. Galina Moscalciuc a indicat în declarația sa de avere și interese pentru anul 2017 faptul că locuiește într-un apartament care nu-i aparține, ea având doar drept de abitație.

Veniturile familiei Ouș

Ludmila Ouș

Ludmila Ouș a ajuns la Curtea de Apel Chișinău în 2014, fiind promovată de la Judecătoria Ciocana. În declarația de avere și interese pentru anul 2017, judecătoarea a indicat venituri de 250 de mii de lei de la locul ei de muncă de bază (20,8 mii de lei lunar). 35 de mii de lei magistrata susține că i-a primit de la Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne, 79,5 mii de lei de la Consiliul Național pentru determinarea dizabilităților și capacității de muncă, iar alți 28,5 mii de lei de la Institutul Național al Justiției.

Totodată, judecătoarea a indicat venituri de aproape 4 mii de lei din darea în arendă a unor terenuri agricole, aceasta având în proprietate aproape 3 ha. Ouș are o cotă de ⅔ dintr-un apartament de 89 m.p., amplasat pe str. București din Chișinău, un alt imobil cu suprafața de 39 m.p. și o casă de locuit obținută prin moștenire în 2005. Magistrata conduce un Nissan Tiida, fabricat și cumpărat în 2009, dar familia sa mai are, cu drept de posesie, un Nissan Qashqai, fabricat și achiziționat în 2014. În perioada 2014-2017, familia Ouș a rambursat un credit în valoare de 167,9 mii de lei.

Averea soților Brânză, reținuți la un interval de 2 săptămâni

Liubovi Brânză, foto: anticoruptie.md

Liubovi Brânză a fost promovată la CA Chișinău în 2015. Ea a raportat pentru anul 2017 un venit de 279,4 mii de lei (23, 2 mii de lei lunar), în timp ce soțul ei, Sergiu Brânză, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM) a adus acasă 193,3 mii de lei (16 mii de lei pe lună). Soții Brânză sunt proprietarii unui apartament de 120 m.p., dobândit încă în anul 2002. Din acel an, soții Brânză dețin și un garaj, iar din 2009, un spațiu nelocativ de 34 m.p.

La 9 octombrie, într-un dosar de corupție a fost reținut și soțul judecătoarei, Sergiu Brânză. Conform informațiilor prezentate anterior de organele de drept, Brânză, fiind decanul Facultății de Drept a USM, ar fi primit, în mai multe tranșe, mijloace bănești ce nu i se cuvin de la un avocat, membrul Comisiei de doctorat, care ar fi acționat în interesul a doi studenți doctoranzi. Decanul facultății, în schimbul banilor, urma să faciliteze susținerea tezelor de doctorat de către cei doi doctoranzi, anunțau organele de drept.

Donațiile de care au beneficiat magistratele de la Judecătoria Chișinău

Svetlana Tizu

Svetlana Tizu a fost numită în funcția de judecătoare în februarie 2015. Pentru anul 2017, ea a raportat un venit din salariul de funcție de 214 mii de lei (17,8 mii lunar). Magistrata a beneficiat și de două donații primite prin transfer de la Lidia Gîndac în valoare de 6970 de euro. Judecătoarea susține că locuiește „la gazdă”, într-un apartament de 67 m.p. Deși nu are în proprietate un apartament, magistrata a indicat că este proprietara a două automobile de model Renault Kangoo, fabricate în 2003 și 2006 și cumpărate în 2012 și 2017.

Victoria Hadârcă

Victoria Hadârcă  a devenit judecătoare în anul 2014. În declarația de avere și interese pentru anul 2017 aceasta a indicat venituri de 200 de mii de lei din salariu (16,7 mii de lei lunar). Totodată, la un eveniment de familie, magistrata susține că a primit „cadouri de la părinți” în valoare de 5,7 mii de euro. În 2016, judecătoarea susține că a primit de la părinți 1,5 mii de euro și 3 mii de lei, în 2015, 900 de euro și 3 mii de lei, în 2014, 700 de euro și 10 mii de lei, iar în 2013, 1300 de euro și 10 mii de lei. Din 2012, Victoria Hadârcă este proprietara unui apartament de 70 m.p.în mun. Chișinău.

10 persoane reținute. Cum funcționa schema

Pe lângă cele cinci judecătoare, în dosarul penal instrumentat de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție figurează un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat pe un dosar. Toți au fost reținuți în urma perchezițiilor care au avut loc marți, 23 octombrie 2018, la CA Chișină, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura mun. Chișinău, precum și la domiciliile suspecților.

Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la CA Chișinău, precum și cei de la Judecătoria Chișinău ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești de la persoanele interesate către magistrați, anunța Procuratura Anticorupție. Medicul și cealaltă persoană fizică implicate în schemă, erau „clienții” judecătorilor, cei care furnizau mijloacele bănești și în interesul cărora urmau să fie emise decizii favorabile, precizează procurorii. Totodată, Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video din care se observă cum un magistrat număra mai mulți bani și îi împărțea în plicuri pentru alți „destinatari”.

P.S. ZdG va urmări desfășurarea acestui dosar și va reveni, periodic, cu informații despre mersul anchetei.

Citiți și: Cariera și dosarele de rezonanță gestionate de cele cinci judecătoare reținute în dosare de corupție

Judecătoarea Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, reținută marți, 23 octombrie, într-un dosar de corupție a participat în ultimii ani la luarea unor decizii în dosare importante, precum dosarul ex-premierului Vlad Filat, dar și cel în care a fost vizat Ion Perju, polițistul acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Tot ea a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care este amplasat sediul televiziunilor sale. 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *