Embargoul şi istoria – Ziarul de Gardă
  • Embargoul şi istoria

    Embargoul şi istoria
    de
    14 ianuarie 2017 | 17:33

    Patru seri la rând, din 4 decembrie 2016, canalul rus de televiziune RTR, accesibil pe întreg teritoriul R. Moldova, a prezentat serialul „Sofia”, protagonistă fiind soţia lui Ivan al III-lea, care a cârmuit până în 1505 cnezatul Moscovei, el fiind şi cuscrul lui Ştefan cel Mare. Când lucram la două piese montate la Radioul Naţional – una despre Ştefan-Vodă şi alta despre fiica sa Elena – am studiat minuţios acea perioadă şi, fireşte, am fost curios să-mi reîntâlnesc personajele în versiune TV, concepută de creatori din Rusia. Pentru documentare analizasem nu doar surse româneşti, ci şi lucrările unor iluştri istorici ruşi, precum V. Kliucevskii, N. Karamzin şi alţii. Nu cred că realizatorii filmului (regia – Alexei Andrianov, scenariul – Ecaterina Jukova) n-o fi răsfoit aceste lucrări, dar felul în care au tratat propria lor istorie denotă o tendenţiozitate şocantă, mai ales în raport cu personajele istorice de alte etnii. Unele aspecte ale adevărului istoric sunt respectate, iar anumite momente au o realizare artistică de o profundă semnificaţie. Mă refer, în special, la scena din ajunul luptei decisive din 1480 cu tătarii Hoardei de Aur, când Ivan al III-lea şi cei doi fraţi ai săi, Andrei şi Boris, se împacă şi merg împreună împotriva celor cărora, timp de trei secole, cnezatele ruseşti le plăteau bir. Abia după victoria de pe râul Ugra, ruşii încetează a mai fi supuşii Hoardei de Aur, iar peste câţiva ani Ivan al III-lea reuşeşte să-şi supună mai multe cnezate, adunându-le într-un singur stat. Astfel, Rusia, ca stat unitar, apare abia la sfârşitul sec. XV, până atunci existând în această parte a Europei doar cnezate autonome care se luptau între ele. Autorii filmului evită acest detaliu, prezentându-l pe cârmaciul cnezatului Moscovei ca pe unul care deja le stăpânea şi pe celelalte, doar din când în când hărţuindu-se cu câte un cneaz care cuteza să-i iasă de sub ascultare (…).

    Istoricul rus Karamzin descrie cum a fost peţită fiica lui Ştefan cel Mare, ca viitoare soţie pentru Ivan cel Tânăr („Молодой”), primul fiu al marelui cneaz moscovit Ivan al III-lea. El spune că această intenţie e supravegheată de bunica mirelui (mama lui Ivan al III-lea), marea cneaghină Marta, care îl trimite în acest scop la Suceava pe cneazul Mihailo Pleşceev.

    În studiul său „Elena Moldovei” Gheorghe Asachi scrie: „Cununia şi nunta are loc pe 6 ianuarie 1483, unde Elena este admirată de toţi nu doar pentru frumuseţea şi blândeţea ei, ci şi pentru uşurinţa cu care vorbea limba rusă, cunoscând foarte bine şi pe cea sârbă”. Acest fapt a şi declanşat gelozia şi ura Sofiei Paleolog, mama vitregă a mirelui, personajul principal al filmului. Autorii serialului reflectă acest amănunt distorsionând adevărul istoric într-un hal fără de hal. În primul rând, pentru a etala măreţia şi grandomania naţiunii ruse, aceştia nu recunosc că, în acea perioadă, la şapte ani de la strălucita victorie de la Vaslui a lui Ştefan cel Mare (1475), Ţara Moldovei şi domnitorul ei erau celebri în toată Europa, înrudirea cu Ştefan fiind o onoare pentru orice rege, crai sau împărat din această parte a lumii. Cnezatul Moscovei, însă, era pe atunci unul ca atâtea altele din cnezatele ruseşti, lumea europeană ştiind că acestea erau supuse Hoardei de Aur, că Ivan al III-lea lupta cu regatul Poloniei pentru pământurile cnezatului de Kiev. Istoria relevă că, atunci, Rusia Kieveană aparţinea ducatului Lituaniei, supus craiului leşesc Kazimir.

    Autorii filmului fac abstracţie de ceea ce a scris Karamzin, că Ştefan-Vodă nu a fost nicicând la curtea marelui cneaz moscovit. Pentru ei primează ficţiunea artistică şi, astfel, Ştefan cel Mare soseşte la curtea acestuia pentru a-şi înfăţişa fiica. Aici, Ivan al III-lea urma să decidă cu cine să-l însoare pe fiul său: cu moldoveanca Elena sau cu una dintre cele şase fiice ale craiului polon Kazimir, care îl solicitase pe Ivan Molodoi să-i fie ginere. După scenele cu domnitorul Ţării Moldovei, se creează impresia că acest personaj pare a fi mai degrabă un omulean care vine la piaţă să-şi vândă o gâscă sau o capră. În plus, actorul care-l joacă pe Ştefan-Vodă este mult mai în vârstă ca Ivan al III-lea, în realitate ei fiind aproape de-un leat (…).

    Alt istoric celebru al Rusiei, V. Kliucevskii, o descrie pe Sofia Paleolog ca pe „o intrigantă cu minte ascuţită şi o femeie neobişnuit de şireată, având o influenţă foarte mare asupra marelui cneaz (…), boierilor le era antipatică, fiind poreclită „femeie rea” şi „vrăjitoare”. O cu totul altă atitudine aveau boierii de la curtea marelui cneaz faţă de Elena Voloşanca şi fiul său Dimitrie. În film însă e totul pe dos, Elena fiind întruchiparea trufiei, a semeţiei şi a desfrâului, pusă pe intrigi şi pe sfidarea canoanelor ortodoxe, în final fiind învinuită de eretism şi condamnată la moarte. Dar cea mai tendenţioasă reflectare a subiectului, printr-o grosolană denaturare a istoriei, se vede în felul în care sunt prezentate motivele morţii lui Ivan Molodoi, acesta fiind, chipurile, otrăvit chiar de… propria soţie.

    Publicitate

    Deşi cade în dizgraţia soţului şi Sofia, fiind bănuită că poartă şi ea vina morţii lui Ivan Molodoi, grecoaica jubilează, deoarece calea fiului ei Vasile spre tronul Rusiei moscovite devenise liber.

    Autorii filmului trec cu vederea faptul că, timp de un an, tronul şi coroana „tuturor Rusiilor” a aparţinut lui Dimitrie, vlăstar şi nepot al lui Ştefan cel Mare. Nu Ivan Groznîi a fost primul ţar al Rusiei încoronat cu celebra „căciulă” a lui Monomah, ci fiul Elenei Voloşanca, chiar dacă după ceremonia din 1498 el rămăsese oficial doar cu titlul de „mare cneaz”. Cu un an înainte de moarte, Sofia reuşeşte ca fiul ei,Vasile, să obţină titlul de moştenitor al tronului nu prin încoronare, ci doar prin testamentul semnat de tatăl său în 1502. Iar cu câţiva ani mai devreme, în aprilie 1499, intriganta Sofia făcuse totul ca Elena şi Dimitrie să ajungă în dizgraţia lui Ivan al III-lea. Ea izbuti să declanşeze furia marelui cneaz împotriva unor boieri din suita Elenei, sugerându-i că aceştia îl promovează şi-l susţin pe Dimitrie, viţă de valah, în ideea de a supune în viitor cnezatele ruseşti Ţării Moldovei. În consecinţă, cneazului Simeon Reapolovskii i se taie capul, cneazul Petrikeev şi fiul său Vasile (cu rădăcini valahe) sunt călugăriţi, iar ceilalţi boieri din suita Voloşancăi sunt întemniţaţi, ea şi Dimitrie ajungând în beciurile Kremlinului. După ce Vasile se izbăveşte, în 1505, de Elena, îl mai suportă pe Dimitrie până în 1509, acesta stingându-se în închisoare la doar 26 de ani.

    Astfel, actuala Rusie ne impune nu doar embargouri economice, presiuni politice şi ideologice, ci ne tratează şi ca pe nişte vasali, precum timp de trei secole fuseseră ei pentru tătaro-mongoli. În plus, mai şi denaturează tendenţios şi grosolan un trecut românesc, despre care contele literaturii ruse L. Tolstoi recunoştea, în 1854, că „destinul acestui popor e împletit din farmec şi tristeţe”.

    Nicolae Rusu
    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    VIDEO/ Un fost angajat de la „Spații Verzi” afirmă că primea indicații de la conducerea întreprinderii să defrișeze copaci fără întocmirea actelor necesare

    Nicolae Melnic, un fost maistru pe defrișări în cadrul Întreprinderii Municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, sectorul Ciocana, susține că a primit indicații la telefon de la conducerea întrepr…
    VIDEO/ Un fost angajat de la „Spații Verzi” afirmă că primea indicații de la conducerea întreprinderii să defrișeze copaci fără întocmirea actelor necesare

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler