Un scut NATO-Rusia pentru liniştea României
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, vineri, că Iranul poate lovi România cu rachetele Shahab-3 şi a susţinut ideea unui scut antirachetă comun NATO-Rusia, relatează Mediafax. Proliferarea nucleară va face ca Rusia să vadă scutul ca pe o oportunitate, nu ca pe ameninţarea din prezent.
Într-o prelegere susţinută la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Rasmussen a spus că peste 30 de ţări dezvoltă sau au dezvoltat rachete care au o rază de acţiune tot mai mare. „În numeroase cazuri, rachetele ar putea eventual să fie o ameninţare la adresa teritoriilor şi populaţiilor noastre. Totodată, mai multe ţări încearcă să se înarmeze cu armament nuclear. Aceasta este o combinaţie letală”, a explicat Rasmussen, care a oferit exemplul Iranului.
„Teheranul îşi continuă activităţile nucleare, sfidând mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU. Şi, în paralel cu aceste programe nucleare, Iranul desfăşoară de asemenea un program intens de dezvoltare a rachetelor.
Oficialii iranieni declară că raza de acţiune a rachetelor lor de tip Shahab-3, modificate, ajunge la 2.000 de kilometri. Acest lucru va face posibilă atingerea unor ţinte aflate în ţările aliate: Turcia, Grecia, Bulgaria şi România”, a spus Rasmussen. El a adăugat că, din perspectiva Alianţei, acest lucru înseamnă în primul rând că trebuie menţinute acţiunile de descurajare a activităţilor nucleare, iar pe de altă parte că este necesară o nouă perspectivă asupra apărării antirachetă.
Un scut antirachetă NATO-Rusia
„Dacă ne conectăm sistemele naţionale într-un scut antirachetă al NATO pentru a proteja toţi aliaţii noştri, am avea o demonstraţie foarte puternică a solidarităţii NATO în secolul al XXI-lea. Şi, mai mult decât atât, poate fi un catalizator pentru o nouă dinamică în securitatea europeană şi euroatlantică. În ce mod? Prin cooperarea cu Rusia”, a comentat secretarul general al Alianţei.
„Sunt conştient de faptul că opiniile Rusiei în prezent asupra apărării antirachetă variază de la ostilitate la ambivalenţă. Şi sunt de asemenea conştient că există obstacole tehnice care ar trebui depăşite pentru a interconecta sistemele noastre într-unul singur. Dar nu sunt obstacole insurmontabile. Odată ce Rusia va începe să simtă asupra sa efectele proliferării, va începe să considere apărarea antirachetă mai degrabă o oportunitate decât o ameninţare”, a mai spus Rasmussen.
Acesta a mai afirmat că misiunea NATO din Afganistan (ISAF), la care participă 46 de ţări, se va consolida în 2010, şi a mulţumit „României nu numai pentru contribuţia pe care o are în prezent, ci şi pentru decizia recentă de a creşte în viitoarele luni această contribuţie”.
„Afganistanul va rămâne prioritatea noastră operaţională pentru următoarea perioadă. Dar trebuie să facem orice ne stă în putere pentru a izbândi în Afganistan şi în acelaşi timp trebuie să nu neglijăm celelalte evoluţii ale aspectelor de securitate care ne-ar putea afecta. Pe scurt, în timp ce răspundem provocărilor actuale, trebuie să şi privim către viitor”, a mai spus Rasmussen.
Alianţa uşilor deschise
Secetarul general NATO a declarat, după întrevederea cu ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, că Alianţa va continua politica uşilor deschise şi că deciziile luate în acest sens la summitul de la Bucureşti se vor menţine. „Ucraina şi Georgia vor fi membre NATO dacă vor dori acest lucru şi dacă vor îndeplini criteriile necesare. Este de datoria Ucrainei să decidă cum se va dezvolta relaţia sa cu NATO în următorii ani. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Georgia. Dar conform deciziei de la summitul de la Bucureşti, poziţia noastră în ceea ce priveşte Georgia şi Ucraina rămâne aceeaşi”, a spus Rasmussen. Politica uşilor deschise va continua şi în ceea ce priveşte ţările din Balcani.
cotidianul.ro
