Riscurile şi lecţiile inundaţiilor din Moldova

„Inundaţiile din acest an au provocat daune şi pierderi de peste 75 milioane de dolari, subliniind importanţa reducerii riscurilor dezastrelor în Moldova, în special, în condiţiile unor prognoze care indică o înaltă probabilitate a temperaturilor extreme şi precipitaţiilor abundente datorate schimbărilor climaterice”. 

Acesta a fost una dintre concluziile expuse de participanţii la atelierul de lucru „Riscurile dezastrelor. Lecţiile învăţate în urma inundaţiilor”, organizat astăzi, la Hânceşti, de Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova în parteneriat cu autorităţile centrale şi locale în contextul Zilei Internaţionale pentru Reducerea Dezastrelor, marcată în acest an la 13 octombrie.

 La eveniment au participat Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului, Vadim Pistrinciuc, viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ulziisuren Jamsran, reprezentantul Echipei de Ţară ONU, reprezentanţi ai Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale, Serviciului Hidro-Meteorologic, Agenţiei „Apele Moldovei”, altor instituţii de resort, autorităţi locale din raioanele afectate de inundaţii, precum şi reprezentanţi ai Organizaţiei Meteorologice Internaţionale şi Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

 Atelierul a reprezentat un for pentru discutarea lecţiilor învăţate în urma inundaţiilor din vara acestui an, precum şi a experienţelor internaţionale, inclusiv din ţările vecine, privind managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi măsurile de reducere a riscurilor. Studiul de evaluare a inundaţiilor, efectuat de Guvernul Republicii Moldova cu susţinerea Uniunii Europene, a Băncii Mondiale şi ONU – Evaluarea Necesităţilor Post-dezastru (ENPD) – a arătat faptul că pierderile uriaşe înregistrate în localităţile afectate sunt provocate, în mare parte, de combinaţia dintre fenomenele climaterice şi factorii determinaţi de om, precum ar fi standarde inferioare în construcţie, lipsa unui cod în construcţii, planificare neadecvată a folosirii terenurilor, construcţia ilegală a locuinţelor în zone vulnerabile. Sistemul învechit de control al inundaţiilor, care include 3500 de diguri şi baraje, necesită reparaţie urgentă, totodată, fiind necesar instituirea unui sistem de monitorizare a inundaţiilor, la nivel naţional şi sub-regional, care să corespundă standardelor internaţionale şi necesităţilor raioanelor.

„Coordonarea unică a eforturilor de răspuns la inundaţii a constituit elementul forte al intervenţiei din acest an. Doar printr-un parteneriat între autorităţile centrale şi locale, între populaţie şi donatori pot fi obţinute rezultate pozitive în procesul de înlăturare a consecinţelor inundaţiilor, dar şi de administrare a riscurilor”, a menţionat Vadim Pistrinciuc, viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. El a ţinut să mulţumească agenţiilor ONU pentru intervenţia promptă şi masivă acordată Republicii Moldova pentru înlăturarea consecinţelor inundaţiilor. Totodată, a menţionat că prevenirea riscurilor dezastrelor trebuie să capete o abordare sistemică.

 „Pentru a depăşi provocările dezastrelor, contează responsabilitatea comunităţilor şi a fiecărei persoane în parte în gestionarea riscurilor şi, respectiv, protejarea mijloacelor de trai. Necesităţile de finanţare pot fi imense, dar costul inactivităţii noastre ar fi şi mai mare” a declarat Ulziisuren Jamsran, reprezentantul Echipei de Ţară ONU. „Tocmai din acest motiv, anul curent, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale împreună cu Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova promovează campania pentru reducerea dezastrelor cu mesajul „Prevenirea dezastrelor este responsabilitatea fiecăruia”. Pentru a anticipa efectele negative ale acestor dezastre este necesar să însuşim cele mai bune practici de administrare a riscurilor şi să întreprindem mai multe acţiuni în acest sens”, a mai spus Ulziisuren Jamsran. Printre factorii principali enumeraţi de experţi ca fiind necesari pentru a creşte rezistenţa unei comunităţi la dezastre ar fi respectarea principiilor de planificare, construcţie şi de utilizare a terenurilor, evaluarea siguranţei tuturor şcolilor şi instituţiilor medicale şi îmbunătăţirea lor după caz, precum şi menţinerea şi dezvoltarea infrastructurilor care reduc riscul, cum ar fi sistemul de drenaj etc.

 Participanţii au mai menţionat că principiile gestionării riscurilor climaterice trebuie să fie integrate în strategiile naţionale de dezvoltare, în politicile şi procesele de planificare, acordând o prioritate majoră prevenirii eventualelor dezastre şi consolidării capacităţilor de atenuare a impactului acestora.

 În cadrul atelierului de lucru desfăşurat la Hânceşti a fost prezentat Manualul Prefectului şi Primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii, care este utilizat în România. Cu sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite în Moldova, acesta urmează a fi ajustat şi transmis primăriilor din zona de risc de inundaţii din Republica Moldova.

 Atelierul de lucru organizat la Hânceşti se înscrie în seria de activităţi promovate de Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova în contextul Campaniei Mondiale pentru Reducerea Dezastrelor din 2010-2011, organizată cu scopul de a mobiliza autorităţile locale în vederea consolidării capacităţii de rezistenţă a comunităţilor urbane şi reducerii riscurilor dezastrelor.

 Comunicat PNUD Moldova