Violatorii legilor: date, cauze şi costuri
Peste 16 mii de oameni au comis infracţiuni anul trecut, dar au fost condamnaţi de instanţele de judecată mai puţin de jumătate. Cele mai multe sancţiuni au fost sub formă de condamnare condiţionată, amendă şi închisoare. Totuşi experţii spun că rata încarcerării în R. Moldova e de 2-3 ori mai mare decât în Europa. Detenţia infractorilor ne costă scump, ajungând în fiecare an la sute de mii de lei alocaţi din bugetul de stat.
Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), în anul 2010 au fost comise peste 33 de mii de infracţiuni, cu 8 mii mai mult decât în anul precedent. Diferenţa dintre numărul infracţiunilor înregistrate în ceilalţi ani şi situaţia din 2010 este semnificativă, deoarece până acum cifrele infracţionalităţii nu prezentau discrepanţe atât de mari, fiind mai degrabă asemănătoare de la un an la altul. Astfel, în 2009 au fost înregistrate 25700 de infracţiuni, în 2008 – 24800, iar în 2007 – 24400.
Ministerul, comisarii şi Biroul
Potrivit datelor oferite de MAI, anul trecut au fost înregistrate 29891 de infracţiuni, iar cifra prezentată de BNS include şi alte instituţii de drept, cum ar fi Procuratura şi Centrul Anticorupţie. Astfel, la Procuratură au fost înregistrate 2030 de infracţiuni, la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei – 2419, iar la Serviciul Vamal – 71 de infracţiuni.
Atât datele MAI, cât şi cele ale BNS arată o creştere a infracţiunilor, însă responsabilii de la MAI spun că situaţia nu este alarmantă. Chiril Moţpan, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice, recunoaşte că a existat practica dosirii infracţiunilor, iar acum sunt luate la evidenţă şi cele din anii trecuţi. După părerea lui, în anul 2010 au fost scoase la suprafaţă până la 1000 de infracţiuni ascunse de statistică.
Criminalitatea prin raioane
Cea mai mare rată a infracţionalităţii s-a înregistrat în municipiile Chişinău şi Bălţi, în raioanele Basarabeasca şi Ştefan-Vodă. Cele mai grave infracţiuni au fost comise în cele două municipii, în raioanele Drochia, Ungheni, Căuşeni şi Ialoveni. Cele mai puţine infracţiuni au fost înregistrate în nordul ţării, în r-nul Făleşti.
Raionul Basarabeasca se află mai mulţi ani la rând printre fruntaşi la numărul de infracţiuni. Comisarul raionului, Nicolae Căpăţână, spune că cele mai mari probleme le au cu furturile de telefoane mobile şi din case lăsate fără supraveghere. „Profilaxia o facem mai mult în teritoriu, deoarece ştim deja că în s. Abaclia şi în raion sunt cele mai frecvente cazuri. În 2010, am avut câteva omoruri, însă toate au fost descoperite”, afirmă comisarul. De asemenea, el a precizat că nu a întâlnit cazuri când infracţiunile se ascundeau de către poliţişti.
Oleg Gherman, vicecomisar de Făleşti, explică situaţia prin faptul că se lucrează mult pentru a preveni comiterea infracţiunilor. „În fiecare noapte se fac razii mobile, în teritoriu se monitorizează persoanele anterior condamnate sau cele aflate în evidenţa poliţiei, se fac controale celor care au în posesie arme de foc”, povesteşte vicecomisarul. Patru omoruri au fost săvârşite anul trecut în raionul cu cea mai mică rată a infracţionalităţii. Oleg Gherman zice că acestea au fost comise între membrii familiei, din cauza relaţiilor ostile. Infractori deosebit de periculoşi nu au fost în Făleşti.
Violurile şi huliganismul – cele mai frecvente
În 2010, au crescut infracţiunile contra patrimoniului, adică pungăşiile, escrocheriile, furturile, şantajul şi jafurile. La fel a rămas şi tendinţa de creştere a violurilor: în 2010, în penitenciarele din ţară, 421 de deţinuţi îşi ispăşeau pedeapsa pentru acest gen de infracţiune, dintre care 31 de minori.
Grigore Ţapu, psiholog social, este de părere că această situaţie nu se va redresa în următorii ani, deoarece există o indiferenţă faţă de aceste probleme ale tinerilor. „Nivelul de agresivitate creşte în societate din cauza mizeriei sociale, a sărăciei, a şomajului, iar aceste infracţiuni sunt o formă de manifestare”, explică psihologul. „De multe ori şcoala, biserica şi familia se eschivează de la misiunea de educare a tinerilor sau îşi pasează responsabilităţile”, spune psihologul.
Mai multe infracţiuni, dar mai puţini deţinuţi
În 2010, numărul deţinuţilor a fost de 4985 de persoane, în 2006 – 6647, arată datele BNS. Cei mai mulţi dintre ei au vârsta cuprinsă între 30-40 de ani şi sunt şomeri, muncitori sau ţărani, potrivit raportului Departamentului Instituţiilor Penitenciare. Cu 300 de persoane mai puţin se află în penitenciare, faţă de începutul anului precedent.
Unul dintre motivele reducerii numărului deţinuţilor este aplicarea pedepselor alternative. În 2010, instanţele judecătoreşti au stabilit următoarele pedepse: la închisoare — 1653 de persoane, condamnare condiţionată – 2418, amendă – 1840, muncă în folosul comunităţii – 1802 persoane. Cu toate acestea, R. Moldova are o rată de încarcerare de 2-3 ori mai mare decât în ţările Uniunii Europene, afirmă Victor Zaharia, directorul executiv al Institutului de Reforme Penale.
„Nu toate infracţiunile sunt atât de grave, încât să necesite detenţii costisitoare. Cei care execută pedeapsa în comunitate pot să lucreze, să plătească taxe şi impozite, pot să aibă grijă de familii sau pot îndeplini alte obligaţii financiare, fără a deveni o povară pentru stat”, explică Victor Zaharia. De asemenea, el menţionează costul reintegrării foştilor deţinuţi în societate, căci aceasta nu este doar problema celor eliberaţi din detenţie, dar şi a noastră, a societăţii. „Prin aceasta racordăm legislaţia şi practicile la actele internaţionale, dar cel mai important, sporim eficienţa tratamentului infractorilor şi criminalităţii”, afirmă directorul IRP.
Natalia Dabija
