Un mărţişor pentru o viaţă nouă
Culorile alb şi roşu au împânzit pieţele şi străzile Chişinăului. Oamenii caută mărţişoare, în mod special, confecţionate manual. Însă cei care au muncit zile şi nopţi în şir ca să vestească primăvara în alb şi roşu rămân în umbră, pentru ca primăvara următoare să iasă cu noi modele de vânzare. Pentru un copil, un mărţişor înseamnă bucurie, fără ca acesta să se întrebe cine stă în spatele unui mărţişor.
Odată cu sosirea primăverii, oamenii se grăbesc să cumpere mărţişoare, felicitări şi să le dorească tot binele posibil celor dragi. Nu fiecare însă se întreabă câtă muncă e depusă pentru confecţionarea unui mărţişor, a unei felicitări sau cine le face.
Mărţişoare făcute cu dragoste
Am întâlnit-o pe Elena Cernatinschi în stradă, vânzând mărţişoare. Femeia vorbea încet, pentru că răcise stând o zi întreagă în bătaia vântului. “Noi suntem de la sat. Vara lucrăm pământul, iar iarna, fiind la pensie, cu ce să ne mai ocupăm? Facem mărţişoare. Le facem cu dragoste, în primul rând, pentru cei apropiaţi. Îmi place să croşetez diferite mărţişoare, chiar şi hăinuţe pentru copii”, spune femeia. Dar această muncă nu e deloc uşoară. Mai mult, îi afectează şi vederea. “Aici e mai mult lucru la legat, arată meşteriţa la un mărţişor. Doar fiecare floricică o faci în parte, răsuceşti aţa cu mâna, le legi fiecare în parte, le împachetezi. E multă muncă. Vederea scade. Apoi ieşi în stradă şi aştepţi să vinzi un mărţişor cu trei-patru lei”, explică mătuşa Elena.
Totodată, Elena Cernatinschi spune că efortul pe care îl depune nu este întotdeauna apreciat de cumpărător. “Aţa e scumpă şi totu-i scump. Noi muncim, dar când spunem preţul, unii cer să le lăsăm mai ieftin. Alţii îţi dau cât ceri, fiindcă înţeleg cât s-a muncit la ele. Dar sunt şi dintr-acei care te iau în râs, că mare lucru faceţi voi la mărţişoarele astea”, spune femeia cu durere. Pentru unii cumpărători însă nu contează atât de mult preţul, cât mai ales faptul că sunt croşetate manual. Aceştia în mod special caută mărţişoare confecţionate de mână. Ei îşi explică alegerea prin autenticitatea acestor lucrări, dar şi prin stima pe care o poartă pentru cei care au depus o muncă enormă la aceste produse.
Secretul succesului în vânzarea mărţişoarelor
Frumuseţea mărţişoarelor, însă, nu redă şi oboseala persoanelor care le confecţionează. Felotia Sârbu ştie toate secretele confecţionării, dar şi vânzării de mărţişoare. Secretul succesului e să-ţi ocupi un loc în stradă din noapte, să plăteşti taxe, să înduri frigul şi să rămâi binevoitor cu oamenii. Ca să-şi găsească un loc bun, femeia spune că trebuie să vină dis-de-dimineaţă. Dacă însă Elena Cernatinschi, în perioada în care vinde mărţişoare, stă în Chişinău la fiica ei, mătuşa Felotia este nevoită să circule zilnic din Străşeni. Femeia spune că, dacă vine la ora 7.00, nu mai găseşte un loc potrivit. “Azi am venit la 4.30 ca să ne găsim un loc, dar ce să facem? Nu avem de ales”, spune ea.
Felotia Sârbu a început să confecţioneze mărţişoare acum trei ani. Recunoaşte că nu reuşeşte mereu să le vândă pe toate, dar nu-i rămâne un număr impunător. Mai mult, imediat ce termină de vândut aceste mărţişoare, începe să confecţioneze altele, iar nopţile şi dimineţile o prind tot cu mărţişoare în mână. “Cam greu. Mai ales că toată ziua lucrăm pe afară, iar apoi intrăm în casă şi adormim cu acul în mână. Las mărţişorul, mă culc, iar mă scol. Nu pot dormi. Pe la 4.00 mă trezesc, iar croşetez oleacă… Dar ce să facem? Trebuie să muncim”, spune meşteriţa resemnată. “Am nepoţi. Acuşi vine ziua lor. Dă-le câte 200—300 de lei. Cui să dau? Tot la nepoţi. Am cinci nepoţi. La toţi trebuie să le dau”, adaugă femeia.
Mărţişor înseamnă răbdare
Febra mărţişoarelor se simte foarte bine în stradă. Însă există şi persoane care nu pot ieşi să vadă primăvara şi mărţişoarele. Alexandru are 24 de ani şi este deţinut la Penitenciarul nr. 15 din Cricova. Tânărul, împreună cu alţi deţinuţi, a confecţionat mai multe mărţişoare, ca să aibă posibilitatea să le dăruiască unor copii de la Şcoala-internat nr. 5 din capitală. Când a intrat în sala de festivităţi, Alexandru a fost copleşit de emoţii. “Mă gândeam cum să vin să mă întâlnesc cu copiii. Unui copil trebuie să-i dai un sfat de bine. Să-l orientezi pe drumul cel drept”, remarcă Alexandru, care n-a pierdut ocazia să-i dea câte un sfat fiecărui copil căruia i-a dăruit un mărţişor: să înveţe bine, să asculte de părinţi, să fie cuminte etc.
Totuşi, confecţionarea unui mărţişor necesită multă meticulozitate. Alexandru ştie aceasta. Pentru el, mărţişor înseamnă răbdare. “Cu răbdarea treci şi marea. De aceea, mă străduiesc să am răbdare pentru orice lucru pe care-l fac, pentru ca, în final, să fie unul reuşit”, subliniază tânărul. Cum să confecţioneze un mărţişor Alexandru a învăţat încă la şcoală. Astăzi însă perioada şcolară, cu mărţişoare copilăreşti, a rămas în urmă. Chiar dacă se află acum la penitenciar, Alexandru consideră că este susţinut să înveţe ceva nou. Aici face mărţişoare de care nu a visat să facă vreodată, din mărgele, potrivit unei tehnici speciale. Datorită muncii în echipă, confecţionarea unui mărţişor le ia circa 15 minute.
După gratii aerul e mai liber
Alexandru pune mărgele pe aţă şi se gândeşte cu regret că în viaţă şirul întâmplărilor nu mai poate fi refăcut şi că uneori lucrurile nu ies tocmai bine. Tânărul s-a trezit după gratii după ce s-a luat la harţă cu unul dintre prietenii săi. “A fost o neînţelegere între noi. Ne-am luat la ceartă. După care el mi-a dat o lovitură, eu lui vreo două şi s-a început. Nu mi-am măsurat puterile, loviturile şi am ajuns pe uşile acestea”, îşi aminteşte el. Cel cu care s-a luat la harţă s-a ales cu răni corporale uşoare, iar Alexandru a fost condamnat la 12 ani privare de libertate. Până acum au trecut patru ani. În acest răstimp, tânărul face tot posibilul să-şi schimbe viaţa, în speranţa că viitorul rezervă ceva luminos şi pentru el. În prezent, Alexandru confecţionează mărţişoare şi îşi planifică o nouă viaţă.
A însuşit mai multe profesii. Tencuitor, şpăcluitor, constructor în piatră este meseria pe care a însuşit-o încă la libertate. Între zidurile penitenciarului însă a mai studiat şi alte specialităţi, cum ar fi cele de electrician, sudor electric, iar în prezent încearcă să îmbrăţişeze şi meseria de bucătar. Mai mult, Alexandru participă la toate activităţile din penitenciar, precum TVC-ul, spectacolele sau mărţişorul, care sunt o posibilitate atât pentru el, cât şi pentru alţii să simtă măcar pentru puţin timp aerul libertăţii. “Doamne, oare o să stau şi eu o jumătate de oră la libertate? Acolo aerul e altfel. E mai liber”, spune tânărul, trăgând adânc aer în piept. Însă aici, după gratii, acesta nu mai e atât de liber cum e în afară.
O primăvară – încă o posibilitate
Diana Pîntea, specialist psiholog, locotenent-major de justiţie în Penitenciarul nr. 15 – Cricova, explică importanţa acestor activităţi pentru deţinuţi: “Mediul penitenciar este totuşi unul în care se conservă persoana, iar scopul sistemului penitenciar este reinserţia ulterioară, după ispăşirea pedepsei, şi n-am putea vorbi despre o reintegrare de succes atunci când persoana îşi pierde abilitatea de a stabili contacte sociale”. Mai mult, participarea la aceste activităţi contează şi în cazul în care deţinutul pretinde la eliberare condiţionată înainte de termen. Prin participarea la activităţile cotidiene ale penitenciarului, deţinutul “dă dovadă că a conştientizat şi încearcă să ia o altă cale decât cea de până la acest moment”, remarcă Mihai Rotaru, Direcţia activitate educativă, psihologie şi asistenţă socială DIP.
Părinţii copiilor de la Şcoala-internat nr. 5 au fost şi ei foarte emoţionaţi de sărbătoarea organizată pentru copiii lor. Unii dintre ei abia şi-au stăpânit lacrimile. “Cred că e un lucru foarte bun. Probabil, ei gândesc că au greşit cândva şi cu asta vor să-şi încălzească sufletul, cu binefacerea asta pentru copii”, remarcă Veronica Corobceanu, părinte. La libertate, Alexandru este aşteptat de mamă, soră, iubită şi de fiica sa, în vârstă de doar şase luni. De prima zi a primăverii a avut un cadou şi pentru fetiţa sa. I-a confecţionat un mărţişor. “Pentru mine, venirea primăverii are o semnificaţie enormă. Există aşa o bucurie, care reînnoieşte şi sufletul omului, şi verdeaţa împrejur. Totul se reînnoieşte. Primăvara îţi dă viaţă a doua oară. Îţi mai oferă o posibilitate”, spune Alexandru emoţionat.
