Un cetăţean şi Constituţia sa
Dreptatea supremă, dreptatea lui Dumnezeu
Legea nr. 1: R. Moldova aderă la UE prin intermediul Comunităţii Române, ca Stat Independent, Suveran şi Integru. Ceea ce înseamnă două state de aceeaşi Limbă şi acelaşi Neam, fără hotar între ele, la fel ca Germania şi Austria. Dacă ţara-mamă România şi UE ne primesc şi dacă astă Lege este respectată şi iubită de Popor. Şi Poporul, care are ultimul cuvânt de spus, decide acest lucru la Marea Adunare Naţională, astfel încât să se audă până în Сer, la Bunul şi Milostivul Dumnezeu, ca să se bucure şi El că vrerea Sa este dragă şi susţinută de Măria Voastră, Poporul. Astfel, după 200 de ani de străinie, se va face Dreptatea cea Mare, a Lui Dumnezeu, prin însăşi Sfânta Vrere a Poporului.
Rezolvarea conflictului transnistrean
Legea nr. 2: Se cere, prin astă Lege, de la Comunitatea Europeană, de la ţara-mamă, România, şi de la SUA a determina Rusia să-şi retragă Armata şi oamenii săi politici din Transnistria şi a le permite astfel şi celor din Transnistria să revină la sora lor, Basarabia.
Puterea supremă
Legea nr. 1: Puterea supremă în R. Moldova se află în mâinile Sfatului Învăţaţilor Ţării, care se alege din cele mai mari personalităţi din afara sferei politice, la Congresul Învăţaţilor, care se convoacă în a cincea duminică după alegerile parlamentare, în prezenţa delegaţilor sosiţi din întreaga republică, de la toate Instituţiile de Învăţământ, Cultură, Artă, Ştiinţă. Delegaţii se aleg în număr proporţional faţă de numărul de Instituţii şi gradul de specialitate.
Legea nr. 2: Sfatul Învăţaţilor este format din 13 membri împreună cu senatorul, care stă în fruntea acestuia. Toţi membrii Sfatului au un salariu de 50% din salariul parlamentarilor. Sfatul are în Palatul Preşedinţiei trei camere cu secretar, doi vicesecretari şi şase secretare-dactilografe. Dânşii au salariul de 100% din salariul consilierilor preşedintelui. Sfatul Învăţaţilor nu are menirea de a conduce ţara. Datoria sa este de a preveni apariţia unui dictator, precum au fost Hitler, Lenin, Stalin, Pinochet, sau, mai nou, dictatorul Voronin.
Legea nr. 3: Sfatul Învăţaţilor are dreptul de a dizolva Guvernul, Parlamentul şi a destitui din post peşedintele, convocând noi alegeri. Acest lucru se întâmplă dacă se constată că guvernanţii încalcă Legile, dacă nu se supun bunului-simţ, considerându-se mai deştepţi decât Dumnezeu sau decât Învăţaţii ţării. Sfatul Învăţaţilor poate fi desfiinţat doar de Congresul Învăţaţilor.
Legea nr. 4: Ministerele şi Parlamentul, la fel ca şi preşedintele nu au dreptul să elaboreze legi, să editeze manuale, să scrie proiecte ecologice, industriale, agricole, sociale, culturale şi de orce alt domeniu în care ideile lor contravin ideilor Învăţaţilor, căci nu ei sunt mintea şi sufletul Ţării.
Teleradiodifuziunea şi presa
Legea nr. 1: Teleradiodifuziunea R.Moldova, care până în prezent este acaparată de V. Voronin şi partidul său, primeşte denumirea de Televiziune a Poporului. Această lege intră în vigoare în ziua imediat următoare alegerilor.
Legea nr. 2: Televiziunea şi Radioul Poporului sunt încredinţate: a) Uniunii Scriitorilor; b) Uniunii Ziariştilor; c) Uniunii Muzicienilor, Artiştilor şi Actorilor; d) Academiei. Acestea formează Comisia pentru alegerea Conducerii Teleradiodifuziunei Poporului. Comisia este formată din 13 membri, aleşi prin votul deschis al acestor instituţii. La rîndul său, Comisia alege directorul general al Teleradiodifuziunii, directorul general al Televiziunii, directorul General al Radioului. Fiecare Director are câte un vicedirector şi un secretar. Prin concurs este formată noua echipă a Teleradiodifuziunii Poporului.
Legea nr. 3: Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul nu au dreptul de a avea presă personală. Tot ce funcţionează în ţară este pentru toţi, atât pentru popor, cât şi pentru Putere.
Legea nr. 4: Prin actuala lege se desfiinţează toate ziarele Puterii. Motivul desfiinţării acestor ziare este că ele mint şi ponegresc persoanele care nu convin puterii. Şi Judecata nu le face nimic, în condiţii de dictatură, când judecătorii se supun Puterii, dar nu Legii şi bunului-simţ.
Învăţământul
Legea nr. 1: Toate Universităţile şi Colegiile, începând cu 1 septembrie 2010, primesc la învăţătură jumătate din grupe cu statut de stat, iar jumătate cu statut privat. Examenele au loc în urma unui concurs al notelor, la care se iau în vedere şi diplomele obţinute anterior. Candidaţii care nu au trecut concursul, dar înţeleg că pot susţine examenele pe note mai mari, scriu cerere la decan şi solicită să dea examene.
Legea nr. 2: Studenţii, atât cei de la Buget, cât şi cei prin Contract, primesc Bursă. Legea se referă şi la studenţii din anii anteriori. Bursa este acordată după următorul model:
– pentru note de 10—45% din coşul mediu de consum
– pentru note de 9—40% din coşul mediu de consum etc.
Coşul mediu de consum în 2009 e de 1500 lei. Coşul mediu de consum se calculează la începutul fiecărui an de către Guvern.
Finanţele şi banii – sângele ţării
Legea nr. 1: În orice Bancă, Statul are Safeul său cu bani noi. Ei se numesc Banii Statului şi sunt Fondul de Rezervă. Suma acestor bani este calculată de Guvern şi votată de Parlament. Astfel, Banca Naţională, ca şi orice altă Bancă, are două Fonduri: unul – Bugetar, care se formează din impozite şi accize, dar şi din Comerţul de Stat. Al doilea Fond este сel cu banii noi-nouţi, numit Banii Statului. Astfel, Statul are două Fonduri Bancare: Fondul Bugetar, numit Bugetul de Stat, şi Fondul de Rezervă numit, Banii Statului.
Legea nr. 2: Salariile bugetare, pensiile, bursele studenţeşti, indemnizaţiile, compensaţiile şi ajutoarele materiale pentru populaţie se plătesc din Fondul Bugetar, format din impozite şi accize. Atunci când nu ajung bani din acest fond se iau bani din Fondul de Rezervă. Astfel, banii Naţionali se pun în circuitul bancar, formându-se Bugetul de Stat.
Legea nr. 3: Băncile pun banii aflaţi în bancă în circuitul economic şi social. Banii aflaţi în Bănci sunt doar pe document ai proprietarilor (clienţilor) care i-au depus la Bancă, dar, în numerar, ei sunt ai Statului. Statul, care i-a făcut, îi pune în circuit prin achitarea salariilor, pensiilor, burselor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, dar şi prin finanţarea economiei: construcţii, reparaţii, procurarea utilajului, tehnicii. Cu bani proprii, producătorii şi comercianţii îşi vând propria marfă şi produse. Astfel se pune pe picioare economia.
Combustibilul şi energia
Legea nr. 1: Statul este obligat să-şi facă rezerve de combustibil (motorină, benzină, gaze şi cărbune). Legea se execută de Guvern şi se află în permanenţă la vizorul Parlamentului, care are grijă ca Legea să fie executată în сel mai rapid timp.
Preţurile şi comercializarea producţiei
Legea nr. 1: Din ziua imediat următoare alegerilor se înterzice majorarea preţurilor, deoarece în lume nu există economie de piaţă adevărată. Totul este controlat de marii producători, care, atunci când au interesul să destabilizeze situaţia, fac acest lucru prin majorarea preţurilor la combustibil, energie electrică sau la mărfuri.
Sfera socială
Legea nr. 1: Primăriile sunt obligate să construiască apartamente pentru păturile vulnerabile. Ele sunt acordate cetăţenilor cu titlul de proprietate privată.
Legea nr. 2: Pensiile de vârstă şi de invaliditate, care sunt mai mici decât Coşul de Consum, se majorează lunar până la 1 ianuarie 2010 cu câte 40 lei la pensionarii şi invalizii de gr. 2. La invalizii de gr.1 se măresc cu 50 de lei. La invalizii de gr. 3 – cu 30 de lei. În lunile octombrie, noiembrie, Guvernul va emite un nou grafic de mărire a pensiilor pentru anul 2010. În cursul anilor 2009-2013 acestea trebuie să fie la nivelul de 75% din salariul mediu pe republică.
Legea nr. 3: În fiecare localitate sătească se restabilesc spitalele, cum au fost până în 1989. În satele în care nu sunt spitale, se deschid puncte medicale cu cel puţin un medic şi două surori medicale şi două infirmiere.
Legea nr. 4: Ministerul Sănătăţii este obligat, timp de o lună, să elaboreze Proiectul de restabilire a medicinei în toată republica.
