TINERII: Cine îi poate auzi?

Tinerii din R. Moldova fac primii paşi pentru a se face auziţi de către autorităţi. Ei nu mai vor doar să asiste la luarea deciziilor, ci îşi doresc să ia parte activă la soluţionarea problemelor. Cei mai activi şi mai decişi îşi vor prezenta personal propunerile celor de la guvernare.

Pentru realizarea acestor scopuri a fost elaborat proiectul “Participarea tinerilor din R. Moldova”, în cadrul căruia sunt organizate dezbateri cu scopul implicării tinerilor în identificarea problemelor cu care se confruntă ei înşişi, la nivel local. Ulterior, aceştia vor prezenta o listă de probleme, dar şi de soluţii. Ei vor determina şi rolul lor în rezolvarea acestor probleme.

De la forumul local la cel naţional

Dezbaterile la nivel local sunt doar prima etapă de activitate în proiectul “Participarea tinerilor din Republica Moldova”. Următoarea etapă vor fi forumurile regionale, iar ultima – forumul naţional. În fiecare etapă vor fi selectaţi cei mai activi tineri, care vor merge în etapa următoare la forumul regional şi, apoi, la cel naţional. În final vor ajunge câte doi-trei tineri din fiecare regiune, care-şi vor reprezenta localitatea.

La aceste dezbateri au participat tineri care nu sunt indiferenţi faţă de evenimentele ce au loc în ţară, care se străduiesc să găsească timp să se implice în diverse organizaţii şi activităţi din afara şcolii, cum ar fi consilii şcolăreşti, consiliul local al tinerilor, voluntariat la centrul de resurse pentru tineri, consiliul consultativ al tinerilor, ONG-uri, precum şi tineri care sunt conştienţi de problemele existente în comunitate şi au capacitatea de a le evidenţia.

Irina Ciobanu, asistent de programe, subliniază că “în urma acestor dezbateri sunt depistare problemele comune tuturor regiunilor. Ne dorim să fie un efect al acţiunilor noastre. Un rezultat ar fi o listă de probleme cu care se confruntă tinerii, dar şi soluţia acestor probleme. Apoi se va întocmi un demers către administraţia publică locală. Tinerii cei mai activi vor merge ei înşişi să prezinte acest demers”.

Doar 5% dintre tineri văd un viitor sigur în R. Moldova

Pe 3 februarie, la Făleşti, a avut loc cea de-a IX-a dezbatere în cadrul studiului “Participarea tinerilor din Republica Moldova”. Este un studiu realizat de tineri în rândul tinerilor. Scopul acestui studiu este de a determina nevoile pe care le au tinerii şi gradul de participare, adică faptul cum îşi văd ei înşişi gradul lor de participare în viaţa comunităţii şi în viaţa ţării în general.

Proiectul a demarat în august 2010 cu un studiu sociologic, acesta arătând situaţia la moment, pentru ca, în final, în iulie 2012, să se facă o comparaţie a celor realizate. Irina Ciobanu spune că studiul este important “pentru a vedea unde am ajuns, dacă proiectul a reuşit să contribuie cumva la schimbarea situaţiei în ceea ce priveşte participarea tinerilor din R. Moldova”. Sondajul iniţial s-a făcut pe un eşantion de mai bine de 300 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani.

Rezultatele studiului arată că 90% dintre tineri sunt afectaţi de discriminare în procesul de angajare a lor în câmpul muncii, care se bazează mai mult pe “cumătrism”. Doar 4% dintre tineri sunt mulţumiţi de politica de la noi şi doar 5% văd un viitor sigur în R. Moldova. Studiul este realizat de Fundaţia Est-Europeană (FEE) cu suportul Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Fundaţiei Eurasia şi al Ministerului Tineretului şi Sportului din R. Moldova.

Nu sunt văzuţi şi nici auziţi de autorităţi

În cadrul dezbaterii de la Făleşti, tinerii erau repartizaţi în patru grupuri, în fiecare grup fiind incluşi tineri din instituţii diferite, care nu se cunosc între ei şi care au viziuni diferite, pentru ca lucrul să fie mai eficient. Două dintre grupuri trebuiau să răspundă la întrebarea: “De ce este importantă implicarea tinerilor în rezolvarea problemelor din viaţa comunitară?”, iar celelalte două la întrebarea “Prin ce metode pot să participe tinerii la viaţa comunităţii?”.

Tinerii consideră că implicarea lor în viaţa comunitară este necesară, deoarece anume lor le aparţine viitorul şi ei pot veni cu noi forţe şi noi idei de soluţionare a problemelor existente. Pe de altă parte, tinerii sunt de părere că nu sunt văzuţi şi nici auziţi, de aceea, posibilităţile lor de participare la soluţionarea problemelor sunt limitate. O altă problemă constă în faptul că ei nu sunt responsabili de nimic şi sentimentul responsabilităţii nu se dezvoltă în timp, continuând să rămână indiferenţi faţă de tot ce-i înconjoară.

La cea de-a doua întrebare, tinerii au opinat că, pentru soluţionarea problemelor, e nevoie de o conlucrare comună a lor cu administraţia publică locală, cu primarul, consiliul local, cu profesorii din instituţiile de învăţământ etc. S-a pus accentul pe necesitatea acţiunilor de voluntariat, care să cuprindă toate domeniile, de la ecologia ţării, persoanele social-vulnerabile până la calamităţi naturale, precum şi pe promovarea patriotismului, necesară tineretului de azi.

Moralul —  în proces de putrefacţie

Vitalie, elev în clasa a XII-a, e de părerea că “mai există posibilitatea de a trezi în tineri dorinţa de a se face auziţi şi de a acţiona. Risc să par banal, dar îmi iubesc ţara, îmi iubesc oraşul. Aici m-am născut, aici au trăit strămoşii mei şi mi-aş dori mult să se facă anumite schimbări, pentru ca tinerii să-şi vadă viitorul aici, şi nu în străinătate. Din păcate, în prezent, situaţia este alta. Moralul tinerilor, dar şi al cetăţenilor în general, este în proces de putrefacţie”.

Elena, elevă în clasa a VIII-a, este voluntară în Departamentul Drepturile Copilului, unde se discută problemele copiilor din diferite pături sociale şi se caută soluţii pentru rezolvarea acestor probleme: “Sper să convingem tinerii de importanţa implicării lor în dezvoltarea ţării. Ar trebui să nu ne oprim la discuţii, ci să ne şi implicăm în activităţile pe care le-am propus”.

Tinerii care au participat la dezbateri susţin că vor merge până la capăt pentru un viitor mai bun. Sergiu Găină, formator/consultant în cadrul proiectului “Dialog Intercultural în Moldova”, afirmă că “toate aceste lucruri se fac cu scopul elaborării unui document naţional, care va fi pus pe masa de discuţii a diferitor instituţii. Dorim ca acest document să ajungă în Parlament”.

Olga BULAT

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. eu

    Nasc si la Moldova OAMENI, doar ca sunt subapreciati. Cu siguranta sunt multi doritori de a pune umarul la ridicarea Tarii, doar ca din anumite considerente – cumatrism si salariu mic, sunt nevoiti sa ia calea in strainatate, unde uneori este muuult mai bine apreciati. Urmariti cati medici, profesori activeaza peste hotare, departe de casa, ducand dorul celor apropiati. Mare pacat, dar asta este viata

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *