Sprijin european cu „nuanţe”

Uniunea Europeană oferă sprijin pentru proiecte de dezvoltare socio-economică cu o valoare totală de 3 milioane USD pentru Unitatea Teritorială Administrativă Găgăuzia şi raionul Taraclia. Fondurile sunt acordate în cadrul proiectului „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia şi Taraclia” (SARD), implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Astfel, entităţi din business-ul mic şi mijlociu, existente deja în regiune, vor beneficia de sprijin financiar. Competiţia pentru propuneri de proiect a fost lansată recent, la o sesiune de informare organizată la Taraclia.

În acest context, am întrebat oamenii despre proiectele acordate acestor localităţi de către UE. Aceştia ne-au spus că pentru ei puţin contează de unde vin proiectele şi granturile, deşi nu au putut menţiona vreun proiect venit din partea Rusiei pentru satele în care locuiesc.

„Dacă va merge totul bine, vom aplica proiecte şi cu ruşii…”

Preşedintele raionului Taraclia, Kiril Tatarlî, e de părere, bunăoară, că nu are importanţă de unde vin granturile, ceea ce contează fiind ca ele să vină.

„În principiu, aş vrea să spun că aceste granturi nu sunt necesare doar pentru regiunea noastră, ci pentru toate raioanele. Sunt necesare, pentru că, luând în calcul dezvoltarea infrastructurii regiunii, luând în calcul faptul că industria, practic, nu funcționează, luând în calcul şi faptul că regiunea este una agrară, noi nu putem avea atâţia bani ca să construim obiecte, ca să facem niște miniferme, să investim în crearea unor plantaţii. De aceea, grantul oferit de UE are mare însemnătate”.

La eveniment au fost prezenţi peste 150 de oameni, din ei circa 70% erau antreprenori. „Azi, noi suntem într-o situaţie fără ieşire. Unu. Şi doi – noi avem grijă şi urmărim ca proiectele care sunt introduse pe teritoriul regiunii să fie fără unele conotaţii negative, peste 4-5 ani. Noi mergem doar pe acele proiecte care sunt spre binele raionului Taraclia”, afirmă Tatarlî.

Întrebat despre cum percep oamenii proiectele şi ajutorul venit din partea UE, preşedintele raionului Taraclia spune că nu cunoaşte detalii despre aceasta, „nu am făcut un asemenea sondaj şi nu mă interesez. Recent, am fost într-o vizită de lucru în Belarus, am fost în regiunea Smolensk, Federaţia Rusă, am fost în Bulgaria. Deja aplicăm proiecte şi cu belaruşii, şi cu bulgarii. Dacă va merge totul bine, vom aplica proiecte şi cu ruşii, şi dacă vin din Cuba, şi cu aceştia. Pentru noi nu contează cu cine punem în practică proiecte, scopul nostru este să deschidem locuri de muncă, pentru că în R. Moldova se închid grădiniţe, şcoli şi nu putem trăi doar din granturi şi ajutoare umanitare, trebuie să producem aici şi să avem locuri de muncă. Trebuie să întoarcem oamenii acasă”, conchide Kiril Tatarlî.

„Nu cred că există programe care nu ar urmări anumite scopuri”

Valentina Uzun este directoare a grupului de companii Azamet şi consideră binevenite granturile de la UE. Uzun menţionează că a lucrat o singură dată cu consultanţi din Federaţia Rusă, dar atunci a trebuit să-i plătească din cont propriu. Ea spune că acea conlucrare a fost una fructuoasă, dat fiind faptul că vorbeau aceeaşi limbă.

„Sperăm că acest program (n.r. SARD) va schimba situaţia generală a economiei în raion, pentru că totul este conectat: şi oamenii care nu-şi pot găsi un post de muncă, şi businessmanii care au un profit mic, iar pentru un termen prea mare de restituire a investiţiilor, ei nu riscă, aşa că, în primul rând, sperăm că situaţia din raion se va schimba. Pentru mine, acest program e important. El ne va permite să dezvoltăm mai repede şi mai efectiv acele proiecte pe care deja le avem şi care sunt în lucru, să implementăm ideile pe care le avem. Dacă mai sunt şi oameni gata să ne ajute, este doar salutabil. Eu nu cred că există programe gratis, fără anumite scopuri şi idei, dar sunt de părere că, la cât suntem de mici, trebuie să prietenim cu toată lumea”, crede Uzun.

„Singura interacţiune din punct de vedere al business-ului pe care am avut-o cu consultanţi din Rusia este una personală, dar nu am făcut asta din contul unui grant, ci noi am invitat şi plătit aceste persoane. Privitor la granturi din partea Rusiei, nu cunosc asemenea programe”, adaugă Valentina Uzun.

„Putem ignora anumite neclarităţi”

Şi Ivan Mavrodii e printre cei care speră să beneficieze de un grant în cadrul proiectului SARD. „Din păcate, la noi e greu să faci afaceri. SARD ne oferă această oportunitate în care putem arăta şi implementa ideile noastre fără a pleca peste hotare, şi, cu atât mai mult, ei propun ajutor material. Sunt şi anumite dificultăţi în acest sens, dar sperăm că vom putea conlucra. Anterior, nu am lucrat cu granturi europene, dar sper că business-planul meu va fi acceptat”, spune Mavrodii.

Totodată, referitor la sursa acestor granturi, Ivan Mavrodii spune că „niciodată nu am împărţit oamenii, nu am probleme cu faptul că aceste granturi vin de unde vin, trebuie să avem o atitudine mai bună. Sunt reprezentant al Găgăuziei şi mă bucur că administraţia Taracliei a găsit posibilitatea să ne adune. Şi, dacă există şanse ca oamenii să rămână să lucreze aici, putem ignora anumite chestiuni şi neclarităţi”, conchide Mavrodii.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *