Scrisori din Katyn

Joi, 27 mai, Muzeul de Arheologie şi Istorie a Moldovei, în colaborare cu Ambasada Republicii Polone la Chişinău a inaugurat o expoziţie centrată pe evenimentele de acum 70 de ani din sătucul rusesc Katyn, eveniment e ce au marcat pentru totdeauna poporul polonez.

Expoziţia „Să nu uităm. Katyn 1940” îşi propune să reprezinte o istorie succintă a unui lanţ de evenimente ce au condus la o crimă şi, în acelaşi timp, o invitaţie la o înţelegere completă şi cuprinzătoare a istoriei, după cum notează Krzysztof Dudek, directorul Centrului Naţional al Culturii din Varşovia, instituiţie care a elaborat expoziţia.

[…] A fost găsită o groapă de 28 m lungime şi 16 m lăţime, în care erau aranjate în 12 straturi cadavrele ofiţerilor polonezi în număr de peste 3 000. Acestea erau îmbrăcate complet în uniforme militare, multe victime fiind cu mâinile legate şi toate având răni provocate prin împuşcare în ceafă […]. Radio Berlin, 13 aprilie 1943 Pe parcursul ultimelor două-trei zile, clevetitorii lui Goebbels difuzează calomnii mârşave despre împuşcarea în masă de către organele sovietice a ofiţerilor polonezi, ce ar fi avut loc în primăvara anului 1940 în apropiere de Smolensk[…]. Radio Moscova, 15 aprilie 1943

Crimă enigmatică

„Au trecut deja 70 de ani de la tragedia de la Katyn, dar discuţiile contradictorii despre ea nu mai contenesc. Execuţia de la Katyn continuă să rămână una dintre cele mai enigmatice crime ale regimului stalinist”, a declarat, în cadrul vernisajului, Marcin Nosal, însărcinatul cu afaceri al Republicii Polone la Chişinău.

Expoziţia „Să nu uităm. Katyn 1940” constă din mai multe panouri cu fotografii şi documente, începând cu contextul istoric în care Polonia a fost ocupată de trupele naziste şi sovietice şi terminând cu deshumarea militarilor-prizonieri executaţi la Katyn.

Pe lângă acestea, expoziţia cuprinde poze de familie ale prizonierilor polonezi şi scrisori expediate de ei apropiaţilor. În scrisori, cei a căror soartă fusese deja pecetluită de securitatea sovietică, îşi anunţau rudele că se află pe teritoriul URSS, întrebau de părinţi şi copii, întrebau dacă au primit scrisorile trimise anterior…

Conotaţie dublă

Bartosz Cmoch, expert în probleme de politică şi mass-media din cadrul Ambasadei Republicii Polone la Chişinău, spune că expoziţia vine să comemoreze împlinirea a 70 de ani de la masacrarea celor peste 20 de mii de ofiţeri polonezi de către NKVD-ul rusesc, dar că, între timp, aceasta a mai căpătat o conotaţie. „Bineînţeles, expoziţia are acum o dublă conotaţie, pentru că, după cum ştiu toţi, în acest an a avut loc un accident aviatic lângă Smolensk, în care au murit foarte mulţi demnitari polonezi, şi cred că vizitatorul o să-şi dea bine seama de ce o delegaţie poloneză de un asemenea nivel şi atât de numeroasă a ţinut neapărat să participe la comemorare în satul Katyn”, a declarat Bartosz Cmoch.

„O naţiune sinceră şi mândră”

Ceea ce o diferenţia pe Liliana Gaivas de majoritatea persoanelor prezente la inaugurarea expoziţiei era răbdarea şi sârguinţa cu care se apleca pentru a citi toate notele şi comentariile de pe panouri. „Aici sunt multe lucruri interesante despre Katyn şi citesc amănunţit ca să ştiu”, îşi motivează femeia acţiunile. Tot ea spune că ştia de la bunelul său, participant la cel de-al Doilea Război Mondial, că ofiţerii polonezi au fost executaţi de către sovietici, şi nu de către germani, aşa cum învăţase la şcoală. „Eu nu l-am crezut până acum vreo 4 ani, când am citit, prin ziare, mai multe fragmente despre tragedia de la Katyn”, relatează Liliana Gaivas.

Singurul demnitar din actuala guvernare care a onorat cu prezenţa inaugurarea expoziţiei a fost Ion Cebanu, ministrul Tineretului şi Sportului. Acesta spune că a fost prezent la eveniment ca să-şi arate solidaritatea cu poporul polonez, dar şi pentru a-i îndemna pe tineri să ţină minte şi cont de propria istorie. „Evenimentele de la Katyn au provocat o mare suferinţă poporului polonez, fiind masacrată elita poloneză de atunci. În aceeaşi perioadă, în R. Moldova aveau loc represiuni staliniste, care însemnau tragedii similare. Anume aceste similitudini ne alimentează şi ne fortifică solidaritatea”, a declarat ministrul.

Totodată, Cebanu spune că noi avem ce învăţa de la polonezi, care sunt „o naţiune sinceră, sobră, mândră de sine, o naţiune care a ştiut să renască din propria-i cenuşă, o naţiune care a luptat în permanenţă pentru a se menţine ca naţiune şi ca stat”.

Printre cei prezenţi la expoziţie l-am găsit şi pe Marius Lazurca, ambasadorul României în R. Moldova. „Ca orice cetăţean european, mă simt dator să onorez memoria militarilor polonezi care au fost ucişi printr-un ordin al lui Stalin de către serviciile de securitate ale Uniunii Sovietice. E o datorie care, într-un fel, uneşte toată Europa, în primul rând, dar şi lumea întreagă, în datoria de a onora victimele de la Katyn, în datoria de a păstra vie memoria acestei tragedii, pentru a face tot posibilul ca ea să nu se repete”, a menţionat Lazurca.

Expoziţia „Să nu uităm. Katyn 1940” va fi deschisă la Muzeul de Arheologie şi Istorie a Moldovei până pe 10 iunie 2010.

Nicolae Cuşchevici

[nggallery id=26]