Şcolile profesionale produc cei mai mulţi şi mai scumpi şomeri

Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ secundar profesional, problema şomajului este mai acută decât pentru cei care au absolvit instituţii medii de specialitate sau facultăţi. În anul 2010 (conform Biroului Internaţional al Muncii), numărul şomerilor cu studii secundare profesionale a constituit aproape 1/3 din numărul total de şomeri, adică 23 mii de persoane.

Pe lângă aceasta, învăţământul secundar profesional este şi cel mai costisitor. În anul 2009, alocările financiare per elev în învăţământul secundar profesional au constituit 10224 lei, ceea ce este cu 15% mai mult decât în instituţiile medii de specialitate (8709 lei/elev/an) şi cu 33,5% mai mult decât în universităţi (6802 lei/student/an).

Mediul de afaceri din R. Moldova, în special exportatorii, se plâng de calitatea redusă a studiilor candidaţilor la locurile de muncă şi de insuficienţa calificării acestora. 85% dintre companii menţionează problema lipsei forţei de muncă calificate, acestea solicitând un nivel mai înalt de profesionalism sau competenţe specifice din partea lucrătorilor. Cel mai des, agenţii economici menţionează că se confruntă cu un decalaj semnificativ dintre necesităţile lor şi cunoştinţele profesionale ale absolvenţilor instituţiilor de învăţământ vocaţional-tehnic.

Aşteptări în van de la agenţii economici

Directoarea Şcolii Nr. 5 din Chişinău, Svetlana Zubco, consideră că în calitatea studiilor trebuie să investească pe parcursul acestora şi companiile, “prin acordarea locurilor de practică la utilajele performante şi dotarea laboratoarelor cu tehnică modernă. Noi avem laboratoare, dar nu avem utilajele pe care le au anumite companii sau cele pe care le avem sunt învechite. Nu dispunem de materialele necesare pentru că nici bani nu avem. Încheiem contracte cu anumite companii la capitolul practică, dar nu este totul perfect”. Doar 35 % dintre absolvenţii acestei şcoli se angajează la întreprinderi, dar după trei luni părăsesc locul de muncă, deoarece salariul este mic.

Şi Galina Zapanovici, director adjunct la Şcoala Profesională Nr. 2 din domeniul construcţiilor, e de părerea că investiţiile în şcolile vocaţionale sunt necesare. “Avem aproape la toate meseriile utilaje moderne, dar au mai fost cazuri când nu dispuneam de anumite utilaje pentru a instrui elevii. 60% din numărul total de absolvenţi ai anului 2012 din cadrul şcolii s-au angajat, dar la companii de stat foarte mici, care oferă locuri de muncă prost plătite, de aceea proaspeţii absolvenţi abandonează după trei luni de muncă”. Directoarea mai spune că 50% din suma câştigată la practică de către elevi revine în contul şcolii, pentru înnoirea echipamentului şi procurarea materialelor pentru elevii care vin la anul I. Pe parcursul ultimilor doi-trei ani, s-au adunat aproape două milioane de lei din munca copiilor. Anul acesta sunt 160 de absolvenţi ai acestei şcoli, cu 120 mai puţin faţă de anul trecut.

Specialiştii, ca automobilele vechi

Calitatea programelor educaţionale determină şi adaptabilitatea redusă a tinerilor muncitori la condiţiile companiei. Acest fapt, de cele mai dese ori, conduce la o fluctuaţie sporită de personal. Pe de o parte, muncitorul este nemulţumit de faptul că nu poate face faţă cerinţelor, iar pe de altă parte, patronul nu beneficiază de randamentul scontat al resurselor umane angajate. Este alarmant şi faptul că tinerii muncitori nu dau dovadă de devotament faţă de muncă, fapt confirmat de 52,2% dintre companiile respondente.

Economistul Valeriu Prohniţchi de la Expert Group consideră că directorii şcolilor vocaţionale sunt cei mai mari adversari ai reformelor şi nu vor să piardă turta pe care o mănâncă, activitatea în vechile condiţii aducându-le anumite beneficii. “Jumătate dintre ele trebuie închise fără nicio pierdere pentru economie. Banii care vor fi economisiţi vor fi investiţi în dotarea cu echipament a şcolilor bune. E o poziţie aberantă şi iresponsabilă ca să pretinzi că companiile sau agenţii economici trebuie să investească în şcolile profesionale. Pot fi făcute anumite parteneriate: programe de stagiere, ucenicie, anumite instruiri pe module foarte clare. Sectorul privat trebuie să beneficieze de serviciile pe care le prestează şcolile profesionale. Statul, odată ce a creat aceste şcoli, trebuie să investească în ele. Modernizarea curriculei nu depinde de companii, ci de directorii care se opun, pentru că nu vor să investească în instruirea maiştrilor şi în dotarea atelierelor cu echipamente mai bune. Noi avem şcoli în care pregătirea maiştrilor-lăcătuşi pentru automobile se face pe baza unor automobile care nu se mai produc din anii 1980”.

Nici morţi, nici vii

La şcoala de meserii din s. Todireşti, Anenii Noi, utilajul tehnic nu a fost reînnoit de cel puţin două sau chiar trei decenii. Tot echipamentul e din anii 1970-1980. Aici elevii pot învăţa trei meserii: lăcătuş pentru reparaţia automobilelor, tractorist şi tencuitor. Cu trei ani în urmă meseria de bucătar a fost scoasă din programă la solicitarea ministerului, motivul fiind lipsa cererii. Directorul şcolii,Vasile Serjant, spune că şcoala se află într-o stare critică: ,,Cei de la minister nu ne lasă nici să murim, dar nici să trăim. Am scris cereri de reînnoire a echipamentului tehnic, dar nu am primit vreun răspuns. Ce să mai vorbim de agenţii economici, care nu prea vor nici să ne ia elevii la practică, dar nici să le-o plătească, sub pretextul că ei îi învaţă din nou meseria şi-ncă să le achite bani?”. Anul acesta şcoala a înmatriculat 63 de elevi, pe când capacitatea sa e de 210 elevi. Din cele 4 etaje ale căminului, doar două sunt locuibile. “Pentru încălzirea şcolii şi a căminului în iarna aceasta am cheltuit aproape 1 milion de lei”, spune Serjant. Şcoala e pustie pe parcursul practicii, adică din martie până în mai, când are loc examenul de calificare. Din cei 10 profesori, unul e în concediu de maternitate, iar doi sunt pensionari. Majoritatea elevilor provin din familii vulnerabile. Directorul speră că anul viitor va reuşi să deschidă o clasă de 25 de locuri pentru croitorese.

Productivitatea scăzută a muncii tinerilor angajaţi şi calitatea redusă a produselor/serviciilor formează un cerc vicios care, la rândul său, determină salarizarea modestă. Atfel, emigrarea forţei de muncă devine o problemă tot mai stringentă.

Salarii mici şi solicitări puţine

Întreprinderea “Bucuria” conlucrează cu Şcoala Profesională Nr. 5. Administraţia întreprinderii spune că, din cei 200 de absolvenţi care vin la practică, îi selectează şi angajează pe cei mai buni. Dar, chiar de ar fi toţi buni, nu ar putea angaja sute de persoane. Totodată, salariile mici nu reţin prea mult tinerii – un începător primeşte circa 2000 de lei.

Octavian Vasilache, şeful Direcţiei învăţământ secundar profesional şi mediu de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, recunoaşte că şcolile profesionale au echipamente învechite, dar ne asigură că vor fi înnoite pe baza noului proiect al “Strategiei de dezvoltare a învăţământului vocaţional-tehnic pentru anii 2013—2020”.

Mai întâi, vor fi cartografiate instituţiile de învăţământ secundar profesional, apoi vor urma alte acţiuni. Se speră ca ministerul să acceseze două proiecte – unul de asistenţă tehnică, finanţat de UE, din 2013, iar din 2014 – un proiect cu suport bugetar pentru îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a instituţiilor.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *