Schimbarea hogeagurilor la Cărpineni
Imaginea hogeagului ruginit al vechii cazangerii din curtea şcolii din Cărpineni arată ca o rudă săracă alături de ţeava strălucitoare a noii instalaţii de încălzire. Fosta cazangerie s-a defectat în 1995, şi de atunci, pe parcursul a 17 ani, şcoala a fost încălzită de sobe, construite în fiecare clasă. Recent, sobele fumegânde au fost schimbate pe un model nou şi ecologic de încălzire.
Cele câteva sobe din şcoală nu consumau prea mult combustibil, dar nici nu prea încălzeau, explică Elena Solomon, directoarea Şcolii nr. 3 din Cărpineni, raionul Hânceşti. Nici geamurile vechi nu contribuiau prea mult la menţinerea căldurii. “Era rece, noi şi copiii eram nevoiţi să facem orele îmbrăcaţi cu haine de iarnă. Cu toate că focul în sobe era aprins”, susţine directoarea. Când bătea vântul, fumul se întorcea în clase şi, înainte de a începe lecţiile, trebuia să se deschidă uşile şi ferestrele pentru a aerisi încăperile. Sobele mai crăpau, lăsând noi căi de afumare a claselor.
În această şcoală învaţă 125 de copii. De curând pentru ei a fost construită o nouă cazangerie şi un nou sistem de încălzire. Copiii spun că e mult mai cald, şi nu mai înghit fum. Ei zic că nu mai stau la ore îmbrăcaţi în paltoane, iar în pauze ciucure lângă sobe, căci e cald peste tot.
Nina Balcanu lucrează la cantina şcolii. Pentru ea, era sobelor a însemnat ani de muncă complicată. Sobele încălzeau clasele, dar nu şi apa de care avea nevoie la cantină. Totodată, în frigul în care se afla, era nevoită să care cu găleţile apa reziduală şi deşeurile. Acum are apă caldă şi reţea de canalizare. În general, construcţia sistemului nou de încălzire s-a realizat în paralel cu schimbarea sistemului de calorifere şi ţevi, chiar şi ferestrele vechi fiind schimbate. Investiţia a fost considerabilă, proiectul fiind realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene şi cofinanţat de PNUD Moldova prin programul “Energie şi Biomasă”. Partenerii străini au donat 85 de mii de dolari, iar primăria satului Cărpineni – 780 de mii de lei. Dar acea investiţie majoră înseamnă cheltuieli mai mici în prezent.
De două ori mai puţini bani pentru încălzirea şcolilor
Primarul satului, Ion Cărpineanu, spune că ideea unei noi cazangerii pentru şcoală a importat-o. A văzut astfel de instalaţii în Suedia, în timpul unei vizite de schimb de experienţă. S-a gândit de atunci că pentru şcoala din sat ar fi potrivit un asemenea sistem, doar că era nevoie de bani pentru asta. A aflat despre proiectul UE şi a depus o solicitare. Aşa a obţinut şansa să îşi materializeze proiectul.
Mai întâi a analizat avantajele şi dezavantajele unei cazangerii cu biomasă. Principalul factor care l-a făcut să se decidă asupra noului proiect a fost cel al posibilelor economii. În prezent pentru încălzirea şcolii se cheltuiesc de două ori mai puţini bani. De asemenea, şi mentenanţa sistemului e mai ieftină, dacă e comparată cu cazangeriile de gaze naturale. În sat există şi instituţii încălzite cu gaze. “Suntem nevoiţi în fiecare an să facem nişte revizii tehnice foarte scumpe, inspectorul de la inspecţia de gaze trebuie să vină la începutul fiecărui an să ne dea permis de exploatare pentru începerea sezonului de încălzire, iar conectarea la gaz necesită respectarea unor norme stricte. Toate acestea costă. Numai contorul de gaz costă 25 de mii de lei. Există şi riscuri – posibile scurgeri de gaze, de exemplu. Încălzirea cu biomasă exclude astfel de riscuri şi nu necesită controale”, explică primarul.
Primarul mai zice că, în perioada sobelor, nu doar copiii şi profesorii se plângeau de frig, chiar şi medicii din sat spuneau că prea mulţi copii sunt aduşi la medic cu răceli şi complicaţii respiratorii. Acum, copiii sunt mai sănătoşi, iar asta înseamnă o mai bună frecvenţă şcolară, şi mai puţine solicitări la medic.
Nicolae Zaharia, coordonatorul proiectului PNUD “Energie şi Biomasă”, poate confirma prin calcule că sistemele de încălzire cu biomasă ar putea fi o alternativă a sistemelor costisitoare de încălzire cu gaze. “La preţurile pe care le avem actualmente la gazele naturale, o gigacalorie produsă la un cazan performant costă 1600-1700 de lei. Aceeaşi gigacalorie produsă la un cazan performant pe bază de biomasă ar costa nu mai mult de 400 de lei. E de patru ori mai ieftin”, explică Zaharia.
Şcoala din Cărpineni, ca şi multe alte şcoli şi grădiniţe din R. Moldova care au instalat sisteme noi de încălzire cu biomasă, foloseşte, în loc de gaze sau cărbune, combustibili noi din deşeuri biologice: peleţi sau brichete din paie, frunze, tulpini de plante agricole. Seceta din anul trecut a fost o provocare pentru adepţii acestui sistem de încălzire. Dar experţii susţin că provocările existente în cazul importului sută la sută de combustibil şi al creşterii preţurilor la gazele de import sunt mult mai mari. Miza este competiţia şi diversitatea de surse.
„Seceta din anul trecut a dus la scumpirea combustibilului din biomasă cu 15—20 %, dar cred că, odată cu apariţia mai multor producători, va creşte concurenţa şi preţurile se vor echilibra. În acelaşi timp, acest proiect se numeşte de alternativă, el nu vine să înlocuiască folosirea gazului, de aceea în instituţiile în care există cazan cu gaz el nu se demontează, pentru ca, în cazul în care nu va exista combustibil bazat pe biomasă, să revină la gaz”.
În cadrul Proiectului “Energie şi Biomasă” au fost instalate până în prezent cazane cu biomasă în 121 de instituţii publice. Programul este finanţat de UE, cu 14 milioane de euro, şi de PNUD, cu 560 de mii de dolari.
