Romii fără drepturi

Romii din R. Moldova se confruntă cu diverse probleme, începând cu limitarea accesului la educaţie şi până la limitarea accesului la servicii de sănătate. Persoanele de etnie romă spun că zilnic sunt nevoite să se confrunte cu discriminarea, inclusiv în procesul de căutare a unui loc de muncă. Oamenii susţin că nu lucrează nu pentru că nu vor, ci pentru că nu li se oferă această posibilitate.

Pe 5 aprilie, în contextul Zilei Internaţionale a Romilor, în s. Ţibirica, Călăraşi, a avut loc o dezbatere publică despre situaţia romilor. Aici s-au adunat locuitori din satele Schinoasa, Vulcăneşti şi Ursari. Evenimentul a fost organizat de Cancelaria de Stat cu suportul Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată implementat de Guvernul Republcii Moldova cu sprijinul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) si Entitatii Natiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen si Abilitarea Femeilor (UN Women), si cu suportul financiar al Guvernului Suediei.

Problema romilor, recunoscută de Guvern

Ghenadie Vârtos, consultant principal al Direcţiei Politici de Descentralizare, Cancelaria de Stat a Guvernului, a subliniat importanţa faptului ca toţi cetăţenii să beneficieze de drepturi egale: “Nu putem vorbi despre drepturile omului dacă nu vorbim şi despre egalitatea cetăţenilor în faţa legilor, egalitatea cetăţenilor de a profita de oportunităţi, egalitatea cetăţenilor de a se dezvolta”. Ghenadie Vârtos a numit patru principii de bază, necesare pentru atingerea unui rezultat în acest sens: principiul transparenţei, al incluziunii sociale, al responsabilităţii şi al nediscriminării.

Potrivit Verei Petuhov, director adjunct al Biroului Relaţii Interetnice, “problema romilor în R. Moldova a fost recunoscută de către Guvern, care consideră că aceasta este una dintre cele mai vulnerabile etnii de la noi”. În acelaşi timp, Ghenadie Vârtos susţine că necesităţile grupurilor vulnerabile sunt luate în calcul în cadrul descentralizării administrative, astfel încât, “în conformitate cu noua strategie, situaţia acestor grupuri să fie îmbunătăţită”. În consecină, “vom avea o administraţire publică orientată spre oameni, spre cetăţeni, spre nevoile beneficiarilor. Va fi o administraţie capabilă să presteze servicii publice ajustate necesităţilor tuturor comunităţilor”, a explicat Vârtos.

Centrul comunitar de la Schinoasa

Accesul limitat la educaţie este o problemă primordială a romilor, care pune piedici în dezvoltarea acestor persoane. Acest fapt îl indică şi numărul mic al etnicilor romi care au studii superioare. Doar 4% din populaţia de etnie romă are studii superioare. Anatol Danii, reprezentantul Ministerului Educaţiei, accentuează că educaţia este o şansă de reintegrare a copiilor şi spune că Ministerul Educaţiei a contribuit, în comun cu organizaţiile non-guvernamentale şi cu reprezentanţii UNICEF, la instituirea centrului comunitar din s. Schinoasa, care, în prezent, este frecventat de 16 copii.

Pe de altă parte, Anatol Danii recunoaşte că cele patru ore, atât cât copiii se află la centru, sunt prea puţine pentru a le permite părinţilor, în special mamelor, să se angajeze în câmpul muncii. Despre aceasta spun şi mamele, îngrijorate de faptul că nimeni nu vrea să le angajeze doar pentru câteva ore. Or, însă, la scurt timp după ce-şi duc copiii la centru, ele trebuie să revină ca să-i ia acasă. Chiar şi aşa,  femeile recunosc importanţa acestui centru în dezvoltarea copiilor, care “nu mai hoinăresc prin sat, dar învaţă să comunice cu alţi copii, să deseneze, să recite poezii, astfel încât, ulterior, să se integreze mai uşor la şcoală”.

Copiii romi nu cunosc româna

În prezent, copiii din Schinoasa frecventează Liceul din Ţibirica. Deşi părinţii nu sunt încântaţi de oportunitatea de a-şi da copiii la şcoala din satul vecin, Ala Popcov, mediator comunitar din Schinoasa, spune că acest fapt se va răsfrânge benefic asupra viitorului acestor micuţi: “Iniţial, copiii frecventau doar patru clase la Schinoasa. Acum, însă, frecventează şcoala din Ţibirica şi au mai multe posibilităţi să o absolvească şi să-şi continue studiile, pentru ca apoi să-şi poată găsi şi un loc de muncă”. Mai mult, conform legislaţiei, doar copiii din clasele primare sunt asiguraţi cu manuale. La Ţibirica, însă, toţi copiii sunt asiguraţi cu manuale, ceea ce, potrivit reprezentantului Ministerului Educaţiei, “sporeşte accesul la o educaţie de calitate”.

Anatol Darii a menţionat problema frecvenţei elevilor la ore: “Dacă vorbim despre învăţământul primar, mai puţin de 70% dintre copii sunt incluşi în procesul de instruire şi mai puţin de 50% dintre copii sunt incluşi în învăţământul gimnazial”. Nefrecventarea orelor este explicată de Angela Mirciu, mediator comunitar, oraşul Hânceşti, prin necunoaşterea de către aceştia a limbii române, “fapt ce provoacă dificultăţi la însuşirea temelor”. Atât Angela Mirciu, cât şi Anatol Danii susţin că ar fi binevenită includerea unei curricule care ar cuprinde istoria, cultura şi tradiţia romilor din Moldova, aceasta urmând a fi studiată şi de copiii de alte etnii, ceea ce ar îmbunătăţi relaţiile dintre aceştia.

Fără loc de muncă şi fără sănătate

O altă problemă a romilor este lipsa locurilor de muncă. Tamara Diaconov, directorul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, raionul Călăraşi, explică aceasta prin faptul că o bună parte din persoanele rome nu au studii, iar unele nici nu pot să citească. Acelaşi lucru a fost menţionat şi de Ana Gherganov, reprezentanta Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei: “Majoritatea nu au o profesie. Persoanele de etnie romă sunt, practic, excluse din sistemul de stat, fie acesta sistemul de sănătate sau sistemul de educaţie”. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul persoanelor rome aflate în căutarea unui loc de muncă s-a majorat în ultimul timp. În prezent, la evidenţă sunt 144 de persoane şomere.

La fel de importantă este şi problema sănătăţii. În timp ce Alexandru Stratulat, ofiţer de pledoarie în cadrul UNICEF, susţine că “a sporit accesul populaţiei la servicii de sănătate”, persoanele de etnie romă se plâng de lipsa de atenţie din partea personalului medical. Zinaida Vornicoi, din Schinoasa, consideră că discriminarea există: “Atunci când un medic este solicitat să viziteze un bolnav de etnie romă, acesta nu vine niciodată la timp, iar oamenii n-au cu ce se deplasa la punctul medical”. Galina Moraru, reprezentanta Ministerului Sănătăţii, consideră că o soluţie în acest sens ar fi “echipele mobile, care s-ar deplasa prin localităţile cu cele mai vădite probleme pentru a presta servicii medicale localnicilor. Astfel, ar putea fi eliminată diferenţierea care se face între romi şi restul populaţiei”.

Olga BULAT

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Mustafa

    Sa le fie rusine croaeldr didactice. Daca as fi fost inspector general i-as fii demis pe toti din aceasta institutie si totodata nu i-as mai lasa sa predea cel putin 10 ani in invatamant.Aceasta categorie defavorizata incearca sa intre in randurile societatii, iar romanii fac pe desteptii. Rusineeeeee! Rusineeeeee!Cum e posibil asa ceva? Nu sunt devina cei care nu sunt primiti, ci mentalitatea care deja s-a impamantenit in societate. Cu ce sunt mai buni cei care nu-i primesc in aceasta institutie?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *