„Romaniţa”, grădiniţă-experiment pentru copiii romi

Marcela, Sonia, David şi Gherman Cobzaru sunt fraţi şi colegi de grupă, la grădiniţa de copii. În 2010, când în satul Vulcăneşti, raionul Nisporeni, a fost creată pentru prima dată o instituţie preşcolară, aceşti copii au descoperit, împreună cu toţi sătenii, ce înseamnă o grădiniţă. Marcela este cea mai mare, are nouă ani şi este elevă. La şcoală merge şi Sonia, care are şapte ani.

Pe parcursul verii ele au fost acceptate să vină la grădiniţă de dragul frăţiorilor mai mici, David, de 5 ani, şi Gherman, de 3 ani neîmpliniţi, care nu vroiau să stea în grupă fără surorile lor. Această situaţie a durat până în toamnă, când băieţii s-au obişnuit, iar fetele au început anul şcolar.

Familia Cobzaru este de etnie romă, ca şi cei 95% dintre locuitorii satului Vulcăneşti din comuna Ciorăşti, raionul Nisporeni. Istoria lor nu diferă cu mult de cea a majorităţii vulcăneştenilor. Părinţii, care nu au avut acces la educaţie preşcolară şi au fost implicaţi mai mult declarativ în cea şcolară, nu au o meserie şi nici un loc de muncă stabil.

Lipsa educaţiei, cea mai mare problemă

Cea mai mare problemă a romilor din Vulcăneşti este, poate, nu sărăcia, deşi mulţi abia îşi duc zilele, ci faptul că cei care cresc, copiii, nu au mare viitor, spune cu regret Vasiliţa Cobzaru, mama celor patru copii. Şi-ar dori ca urmaşii lor să aibă altă viaţă, să înveţe, să obţină o profesie. De când în sat au grădiniţă, copiii ei o frecventează regulat. Părinţii achită pentru fiecare zi o parte din banii necesari alimentării. Într-o lună, pentru toţi patru, au trebuit să plătească în jur de patru sute de lei. „A fost mult, dar am primit banii pentru copii şi am plătit. Le-am cumpărat şi cărţi, şi cele necesare pentru desenat. Suntem tare mulţumiţi de grădiniţă. Îi învaţă, îi hrănesc”, spune mama, care recunoaşte că şi-ar fi dorit ca şi ea să fi mers la grădiniţă în copilărie.

1 milion de lei pentru 50 de copii

În 2009, în cadrul gimnaziului din satul Vulcăneşti a fost creat un Centru Comunitar pentru copii de vârstă timpurie. La începutul anului 2010, Centrul a devenit grădiniţă cu program complet. În cadrul acesteia, pot beneficia de educaţie până la 50 de copii, bucurându-se de condiţii de care nici nu-şi puteau imagina că există: totul e nou şi curat, pătuţuri şi dulăpioare individuale, bloc sanitar în interior, apă caldă la robinet, mâncare de trei ori pe zi, cărţi şi multe jucării.

Toate au fost posibile datorită acţiunii comune a mai multor parteneri şi investiţiilor de 1 120 000 de lei pe care le-au făcut aceştia. Mai bine de jumătate din suma investită a asigurat-o consiliul local. La acumularea celorlalţi bani a contribuit Consiliul Raional Nisporeni, Agenţia Suedeză de Dezvoltare (SIDA) şi Centrul Naţional al Romilor. Ministerul Educaţiei a dotat instituţia cu tot necesarul în cadrul proiectului „Educaţie pentru Toţi”, susţinut de UNICEF şi de Banca Mondială.

„Accesul la educaţia preşcolară – cât mai timpuriu”

Grădiniţa „Romaniţa” din Vulcăneşti este unică. „Este o grădiniţă-experiment. O alta pentru copiii romi în R. Moldova nu există deocamdată”, susţine preşedintele Centrului Naţional al Romilor din Moldova, Nicolae Rădiţă. Liderul rom îşi aminteşte că prin 2007 s-a conturat ideea creării unei instituţii preşcolare în această localitate. Atunci, au fost alarmaţi de faptul că doar jumătate dintre copiii cu vârsta de şcoală erau luaţi la evidenţă, şi chiar dacă oficial aproape jumătate dintre aceştia frecventau şcoala, la ore mergeau mult mai puţini elevi. „Atunci ne-am gândit că trebuie făcută o schimbare”, spune preşedintele Centrului Naţional al Romilor.

Cele mai importante, deprinderile de viaţă

Cel mai mare succes după aproape un an de muncă cu aceşti copii este faptul că ei înțeleg elementar limba română. Cei care au frecventat regulat grădinița cunosc literele şi pot număra. Au învățat să țină corect în mână pixul şi creionul. Unii şi scriu, ce-i drept, fiind ajutați. Şi poezii au învățat, dar mai puţini şi le amintesc, recunosc educatoarele.
Acum, copiii, pentru care până mai adineaori orice regulă părea adevărată ciudățenie, se aşază la masă doar după ce şi-au spălat mâinile şi încep a mânca doar după ce îi mulţumesc educatoarei la urarea de „poftă bună”. „Probabil, cele mai utile sunt deprinderile de viață pe care le-au obținut la grădiniță”, consideră directoarea Zinaida Triboi.
Pentru că nu cunosc bine sau deloc limba română, procesul de educație decurge mult mai greu, susţine directoarea instituţiei. „Îi învățăm practic de la zero, pe unii şi româna. Nu ne reuşeşte exact cum ne-am dori, dar suntem bucuroşi că totuşi copiii vin la grădiniţă şi-şi formează deprinderile necesare”, spune pedagogul, fiind mulţumită că educatoarele au posibilitatea să participe la diferite cursuri de instruire şi au şi literatura metodică necesară, după care se mai ghidează uneori.

Urmează lucrul cu părinţii

Valeriu Guţu, primarul comunei Ciorăşti, din care face parte satul Vulcăneşti, spune că îşi dorea de mult să deschidă un centru sau o grădiniţă, unde copiii romi să înveţe limba română şi să se pregătească pentru şcoală. Acum, când acest vis s-a împlinit, urmează lucrul cu părinţii romi, zice primarul, pentru ca toţi să înţeleagă cât de important este să-şi dea copiii la grădiniţă şi, totodată, să accepte că aceasta înseamnă şi o anumită responsabilitate din partea lor.
În satul Vulcăneşti locuiesc cca 1200 de oameni, dintre care 200 sunt copii de 0-7 ani, fiecare al şaselea locuitor fiind copil de vârstă timpurie. Datele recensământului populaţiei din 2004 arată că în R. Moldova locuiesc 12 271 de etnici romi, adică 0,4% din populaţia totală. Neoficial, această cifră este mai mare. Potrivit unui studiu al UNDP, o cincime din populaţia romă nu are abilităţi minime de scriere şi de citire. În rândul restului populaţiei, acest indicator este de zece ori mai mic.

Tatiana EŢCO