Judecătorii, bolnavi de meserie

Pentru prima dată, în R. Moldova, viaţa judecătorilor a fost cercetată sub aspect ştiinţific. Cei mai mulţi dintre ei suferă de boli de inimă, de boli gastrointestinale sau de afecţiuni ale pielii, din cauza stresului profesional. În realitate, aşa cum relevă şi studiul, judecătorii se plâng de numărul prea mare de dosare, de condiţiile de muncă şi de sistemul insuficient de salarizare. Profesia de judecător a devenit periculoasă, fapt confirmat şi de magistraţii prezenţi la Adunarea Anuală a Judecătorilor din 18 februarie.

“Aspectele medico-sociale şi psihologice ale morbidităţii judecătorilor”, aceasta a fost denumirea lucrării ştiinţifice elaborate de Ghenadie Rotaru, medic internist la o clinică privată din Orhei. Aproape 400 de judecători, din municipii şi raioane, au fost chestionaţi şi examinaţi medical, pe parcursul unui an şi jumătate. Una dintre problemele studiului a fost motivarea redusă a magistraţilor pentru cercetare, precum şi fenomenul de izolare socială, caracteristic acestei profesii, spune autorul lucrării.

Viaţa printre dosare

Potrivit lui Ghenadie Rotaru, judecătorii chestionaţi au menţionat că stresul profesional e cauzat în primul rând de volumul mare de muncă, apoi de caracterul dosarelor, de presiunea exercitată de părţile interesate, precum şi de reacţia societăţii şi a presei. Sarcina lunară a unui judecător constituie 55 de dosare, conform statisticilor naţionale. Însă de multe ori un magistrat examinează şi peste 90 de dosare lunar. Astfel, ziua de muncă se măreşte până la 10-12 ore, uneori şi mai mult.

Dumitru Visterniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat, în raportul de activitate pe anul 2010, că sarcina lunară de materiale şi dosare este de 57,3. Însă în judecătoriile de sector, magistraţii sunt nevoiţi să examineze câte 69 de dosare, iar în cele municipale – peste 100 de dosare. El a menţionat că supraîncărcarea judecătorilor pune în pericol calitatea muncii, iar mărirea numărului de judecători rămâne o problemă actuală.

“De la cinci dimineaţa şi până la 10 seara, cu un salariu de 3800 de lei şi 15 ani de activitate în sistemul judecătoresc”, aşa a descris situaţia Gheorghe Bălan, judecător la Judecătoria Botanica. El a spus că a primit salariu pentru 177 de zile, anul trecut, însă în realitate a fost la serviciu 286 de zile. “Aceste condiţii nu sunt un privilegiu pentru munca de judecător”, a adăugat Gheorghe Bălan.

Stresaţi, bolnavi şi izolaţi

În legătură cu activitatea profesională, 2/3 dintre judecători au indicat prezenţa uneia sau a mai multe maladii cronice. Astfel, predomină afecţiunile sistemelor cardiovascular şi digestiv, cele bronhopulmonare şi nefrourinare, bolile de piele şi diabetul zaharat.

Mai mult de jumătate dintre judecători au afirmat că posedă deprinderi dăunătoare, cum ar fi fumatul, abuzul de medicamente şi alimentaţia neraţională. Autorul lucrării explică afecţiunile depistate prin regimul istovitor de muncă, prin faptul că judecătorii se află la serviciu într-o poziţie statică, nealimentându-se la timp şi nereuşind să consulte medicul.

Un alt fenomen studiat în lucrarea ştiinţifică este izolarea socială a judecătorilor. Unul dintre motive ar fi respectarea eticii judiciare în toate situaţiile, autorul motivând că judecătorul se află în mantia sa nu numai la judecătorie. În acest sens, reprezentanţii sistemului judecătoresc au declarat că anul 2010 a fost unul fără precedent, din cauza imaginii publice a judecătorilor.

La întâlnirea judecătorilor, Nina Cernat, vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie, a afirmat că sistemul judecătoresc a fost atacat de către mass-media şi a căpătat o imagine de cea mai joasă calitate. “Un show de prost gust, intimidări şi lovituri directe”, declara Liliana Catan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, despre situaţia judecătorilor, reflectată în presă.

Pericolul de a fi judecător

Ghenadie Rotaru, autorul lucrării, susţine că profesia de judecător nu era considerată periculoasă pentru viaţa şi sănătatea fizică, deoarece nu exista un studiu care să releve acest fapt. Deseori, judecătorii sunt agresaţi verbal sau fizic, însă aceste date nu sunt făcute publice. Securitatea magistraţilor poate fi asigurată, practic, numai în incinta judecătoriilor.

Judecătoarea Liliana Catan este de părere că atât securitatea cetăţenilor, cât şi a judecătorilor este în pericol, deoarece judecătoriile nu dispun de spaţiu amenajat, iar condiţiile de muncă sunt duse până la extrem. Ea a relatat că la Curtea de Apel Chişinău au fost înregistrate cele mai multe cazuri de prezentare în sala de judecată a unor persoane înarmate, a unor inculpaţi cu grenade la brâu sau cazuri în care deţinuţii se automutilau în timpul şedinţelor.

Inovaţii, pentru tratarea judecătorilor

Ghenadie Rotaru, autorul studiului, este de părere că aceste cercetări pot servi ca repere în realizarea reformei sistemului judecătoresc. El aduce exemplul SUA, unde în anii ’80 în programul de pregătire a judecătorilor a fost introdus un compartiment dedicat stresului profesional; în Rusia, în anul 2004 a fost implementat serviciul psihologic în incinta judecătoriilor.

Managementul de tratament al stresului psihoemoţional la judecători:

» Sala de relaxare;

» Securitatea şi sănătatea la locul de muncă

» Administrarea balsamului “Făt-Frumos”

» Metodă specifică de acupunctură

Sursa: Lucrarea “Aspecte medico-sociale şi psihologice ale morbidităţii judecătorilor în R. Moldova”, autor – Ghenadie Rotaru

Ion Mereuţă, dr. hab. în medicină, a fost conducătorul ştiinţific al acestei lucrări şi spune că problema situaţiei judecătorilor este foarte importantă, din moment ce noi, cetăţenii, le încredinţăm libertatea. Împreună cu autorul lucrării, el deţine certificate de inovator, pentru “metoda de tratament a nevrozelor la judecători”,  “managementul tratamentului disomniilor” şi “managementul de tratament al stresului psihoemoţional”.

Soluţii ştiinţifice

Una dintre propunerile lucrării se referă la testarea prealabilă a candidaţilor la funcţia de magistrat. Victor Puşcaş, judecător la Curtea Constituţională, este de părere că prezentarea certificatului medical, prevăzut de art. 6, lit. f din “Legea cu privire la statutul judecătorilor”, nici pe departe nu dă răspuns la întrebarea dacă starea psihologică permite pretendentului să devină judecător. El recomandă ca rezultatele investigaţiilor să fie în atenţia facultăţilor de drept, Institutului Naţional de Justiţie, precum şi a Ministerului Sănătăţii.

Autorul lucrării ştiinţifice, Ghenadie Rotaru, recomandă asistarea psihologică în incinta judecătoriilor şi controlul medical anual obligatoriu al judecătorilor într-o clinică specializată. De asemenea, pentru reducerea stresului profesional, judecătorii ar trebui să se întâlnească cu colegii cel puţin o dată la două săptămâni.

Natalia Dabija


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

10 comentarii

  1. AVRAAM

    Cati judecatori au lasat meseria grea si au plecat la negru in UE?De ce ne aratati noua aceste “boli de pile,boli bronhopulmonare?Lumea moare de cancer si tuberculoza cu sutele zilnic!!!!Morga e supraincarcata!!!!Daca in anul 2009 aveam cate 10/15 cadavre pe Chisinau,acu in 2011,cand traim “fara saracie” si in sanul Europei,in Chisinau avem cate 20/25 morti!!!!De ce?Oare judecatorii cand primesc sumele de euro in mantie de la inculpati,invinuiti,banuiti etc.,nu se gandesc la starea sanatatii acestor oameni? XXXX

  2. ion

    Mereuţă activează la ordinul, mai bine spus la rugămintea lui Muruianu,cei drept pentru recompensă.”Stresul” persistă şi la procurori, vameşi, poliţişti,profesori şi nici de cum nu are ceva comun cu volumul mare de lucru. Stresul este legat de frica şi retrăiala cînd i-au mită, nu cumva să fie prinşi, nu cumva să fie puţină… că sa putut de cerut mai mult, doar i-a mers…,ce va fi de v-a afla cineva de ilegalitatea deciziei primite în folosul…. Volumul mare de lucru duce la obosială fizică, nu la stres… Mereuţă a arătat ce l-au rugat. de ce boală suferă şi el.

  3. CONSTANTIN

    AM UN LEAC PENTRU OROPSITII DE JUDECATORI, BOLNAVI DE “OJIRENIE”. VA RUGAM LA PRASIT PE DEALUL MARE. LA PAPUSOI, TUTUN, RASARITA. LA PLIJIT HARPASICA, AJUTA CONTRA TUTUROR BOLILOR,TE FACE MAI OM, TE FACE SA INTELEGI DURERILE OAMENILOR,SA NU ADMITI CA RAUL SA CASTIGE, CUM LA NOI SE INTAMPLA MAI DES DECAT CUM TREBUIE SA FIE.STIU CA VA ESTE GREU, FOARTE GREU,CU CASTELE SI APARTAMENTE IN CHISINAU,CU MASINI SCUMPE,CU OBRAZUL MAI GROS DECAT CEL A MISTRETULUI DIN PADUREA LUI VORONIN.CU COPII CARE INVATA LA DREPT SI VOR FACE LEGEA CA SI VOI, ORI CA SI DORIN POPOVICI.SARACII DE VOI DE JUDECATORI CU SALARII MIZERE SI BOLNAVI DE OJIRENIE,VOI NU STITI UNA, CA TOTUL SE PLATESTE,SI DACA NU VOI, ATUNCI COPIII, NEPOTII VOSTRI VOR PLATI DATORIILE VOASTRE.

  4. elena

    De ce vorbiti prostii. Aproape 100 la 100 dintre ei nici nu se pregatesc de dosare, nici nu le rasfoiesc. daca au un interes macar de la o parte,-atunci mai dau putin din coate. Am fost in judecata, stiu cum ei se pregatesc. Mai bine zis,-nimic. Cite odata dormiteaza unii in sedinta, mai asculta putin raportorul. daca e asa de greu lucrul lor, atunci de ce nici unul nu pleaca din post, de ce nu se duc sa faca bani asa ca si multi, multi altii tot cu studii superioare si cu mult mai inteligenti si destepti ca ei. fac vint ontr-aiurea. Cum nu se tem de Dumnezeu ? Dar ei, si acelasi Mereuta,- chiar sa nu fi citit date statistice despre % bolilor intre invatatori, judecatori si medici,-ei sunt anume cei care se implica in viata omului, ei fac multe prostii prin activitatea lor, deaceea si mor de rac cei mai multi ei. Ce ei nu inteleg ca este o legatura intre ceea ce faci si cum faci? Oare luind bani cu nemiluita si virind pe cineva la duba, distrugind viata frageda a unui copil sau tratind anapoda un bolnav ei putin se implica in soarta omului,-anume acest rezultat si este pedepsit prin asa masuri. Ei, priun activitatea lor cinstita ar fi ajutat cel mai mult omul, dar asa dupa cum procedeaza,-este si rasplata. Cancelaria de sus duce evidenta la tot. sa fie cinstiti si vor dormi linistit si fara stresuri, din care ar rezulta si diminuare de pacate.

  5. matasaru2004

    mi-i jale de majoritatea judecatorilor .Noi suntem de vina ca au depuneri de supragrasimi,celulita ….care le ataca creerului si cugetul.Dar de nervi au suferit la inceput de a lua mita si deja s-a format o imunitate …nici cel mai mic ,,mandraj,, sau mustrare de constiinta nu persista cand pun laba pe mita sau incalca Legea.
    Dar de lucrul lor nici vorba de calitate nu poate sa fie,pe cat ei sunt deprinsi ca in colhoz ,de unde au provenit ,Unde era lozinca ,,…cantitatea!….
    Asta-i Jungla de la noi,fara lei dar cu multi boi!

  6. matasaru2004

    azi 1 martie 2011 ,a murit judecatorl Uratul din sect Centru.Motivul-infact miocardic

  7. galina

    infarct miocardic are o cauzà emotivà(motionalà)…persoanele care se tin de postul unde se aflà cu un efort mai mare de posibilitatile lor,tràesc in frica de a perde acel post(loc)…dau mai multà energie si atentie dekit au si astfel li se string arteriile…
    si din nou cu aceeas concluzie…nu era la postul(locul)dat acceptat de sine si de altii…lipsa obictivà a sinceritàtii in fata sa si a altora…kite sacrificii lumea face prostesti,pentru a nu isi perde postul(locul) CARE II Dà O POZITIE SOCIALà SUPERIOARà…
    viata e una…reincàrnarea nu existà::::
    “un exemplu:omul moare,dupà kiteva zile pe mormintul lui creste o floare…trece o vacà si màninkà floarea ceea…a doua zi dimineata face o balogà mare…trecem pe lingà baliga ceea si zicem:oooooo nu te ai skimbat deloc dupà reincàrnare!”
    o baligà ai fost o baligà AI RàMAS…

Leave a Reply to AVRAAM Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *