Independenţă energetică… de la 3500 de animale

În timp ce statele europene înregistrează performanţe în dezvoltarea sistemelor energetice naţionale, R. Moldova continuă să rămână un stat dependent energetic. Preţurile mari şi lipsa perspectivelor au stimulat antreprenorii din Fârlădeni să implementeze un proiect de producere a energiei electrice din deşeuri animaliere, livrând surplusul în reţeaua naţională de distribuţie la un tarif special.

Cogenerarea reprezintă o abordare tehnologică în producerea concomitentă a două tipuri de energii – electrică şi termică – utilizând aceeaşi sursă de combustibil (biomasă, energie solară, cărbune).

Cogenerarea, ca şi element al energeticii distribuite, este larg răspândită în statele UE, în R. Moldova fiind abia la etapa de lansare şi de testare. Centrala din Fârlădeni, r. Hânceşti (53 km distanţă de la Chişinău)  este una dintre întreprinderile din R. Moldova care a obţinut independenţă energetică graţie surselor regenerabile de energie.

Drumul independenţei energetice

Acum patru ani, familia Ungureanu a reuşit să pună pe roate propriul sistem de producere a energiei electrice prin fermentarea deşeurilor acumulate la întreprindere.

„În 2006, am construit o fabrică de alcool. Vreo trei ani nu am avut unde livra produsele. Patru ani mai târziu, a fost ridicată fabrica de bioetanol (combustibil ecologic, formulă chimică asemănătoare cu a alcoolului etilic găsit în băuturile spirtoase. Bioetanolul este folosit ca o alternativă la benzină, în amestecuri de proporţii diferite. Materia primă din care se produce bioetanolul este din trestie de zahăr, sfeclă de zahăr, porumb). Am început să lucrăm, dar era problemă cu borhotul de la fabricare, care eram nevoit să-l separăm, să-l dăm pe gratis la oameni, să-l ducem pe câmp. Asta presupunea timp şi resurse”, ne spune directorul-adjunct, Valentin Ungureanu, înşirându-ne istoria care stă în spatele afacerii sale de familie şi a muncii a peste 200 de angajaţi.

Cei 3500 de tauri sunt crescuți până la 750 kg și exportați cu peste 30 de lei per kg

Utilizarea raţională a deşeurilor

În 2011, a obţinut un grant de la Fondul Ecologic Naţional. În consecinţă, a pus pe picioare funcţionarea unei întreprinderi de producere a biogazelor. Această întreprindere funcţionează în baza unui reactor, care produce peste o mie de metri cubi de biogaze. Combustibilul este utilizat pentru producerea energiei electrice şi termice. „Introduceam zilnic în reactor deşeurile de la fabrica de bioetanol, dar era o problemă, fermentarea fără dejecţiile animaliere nu se producea. Trebuia să aducem bălegar de prin tot raionul, care era cu impurităţi, cu paie şi făcea mari probleme la fermentare”, explică Valentin Ungureanu.

Aşa, în 2013, a apărut ideea deschiderii propriei ferme de animale cu o capacitate de 3500-3700 de bovine. „Odată cu ferma, s-au rezolvat două probleme. Cu partea solidă a borhotului hrănim animalele, acesta fiind parte a mâncării consumate de bovine. De la 3700 de capete, avem 70-80 de tone de bălegar cu cele mai bune bacterii care se formează iniţial în stomacul vitelor. Acestea, însă, sunt extrem de utile procesului de fermentare a materiei prime şi de producere a biogazelor”, ne spune omul de afaceri.

Astfel, toate rămăşiţele rămase după producerea biogazelor, deşeurile animaliere, deşeurile de la abatorul Avicolei de la Floreni şi alte produse agricole care necesită prelucrare prin fermentare, sunt transmise la staţia de producere a biogazelor.

Gazele produse la această staţie sunt utilizate la cazangeria întreprinderii şi la producerea energiei electrice. Iar din deşeurile fermentării se obţin îngrăşăminte organice, folosite pe cele 500 de hectare de pământ, semănate cu lucernă.

Ungureanu precizează că dacă nu soluţiona raţional problema utilizării deşeurilor agricole şi animaliere, risca să falimenteze: „Producând doar alcool sau bioetanol, nu-ţi poţi acoperi cheltuielile de producere. În primul rând, concurenţa e mare. În al doilea rând, toate livrările sunt făcute ca în Europa, doar că noi, faţă de europeni, suntem dezavantajaţi, întrucât din cei 7 cenţi la litru care ne revin, achităm transportul până a fi livrat şi garanţiile obligatorii care sunt respectate pe teritoriul UE”.

Întreprinderea familiei Ungureanu se află chiar la intrarea în localitatea Fârlădeni

Locuri de muncă pentru agricultori

Medicul veterinar, Nicolae Cibotaru, afirmă că taurii de la fermă sunt crescuţi doar pentru carne, iar după ce ajung să cântărească 650-750 de kilograme, sunt exportaţi cu peste 30 de lei per kilogram. „Animalele sunt sănătoase şi sunt hrănite din furaje de pe pământurile din sat, procurate de locuitori, sau crescute chiar de ei. Siloz de porumb, fân de lucernă, furaje combinate în cantităţi nelimitate, în care se amestecă adausurile necesare”, ne spune medicul veterinar.

Majoritatea locuitorilor de prin sate cultivă plante furajere pentru noi. Ne ducem cu tehnica, lăsăm totul curat şi plătim la kg. Pentru ei e comod că nu trebuie să caute tehnică pentru strânsul roadei, pentru noi e comod că am făcut investiţii în tehnică şi ne facem treaba. În schimb, am început a procura terenuri ca să avem unde utiliza dejecţiile animaliere, ne explică Tudor Ungureanu, precizând că, recent, au săpat trasee de irigare şi au cumpărat cisterne pentru a distribui de la distanţa deşeurile animaliere.

„Vrem să le utilizăm cât mai raţional, să facem un circuit închis, să intre doar materia primă şi din toate să iasă produse finale care să fie utilizate complex”, zice Ungureanu.

Energia electrică pentru 2800 de familii într-o oră

Directorul-adjunct spune că fabrica de biogaze are o putere de producere de 1 MW, echivalentul a 1000 KW pe oră sau consumul lunar a 2800 de familii care au nevoie în mediu de câte 200 KW pe lună. Recent, antreprenorul a depus o cerere pentru procurarea unor instalaţii de biogenerare, pentru a mări capacitatea de producere de la 1 la 2 MW pe oră.

„La moment producem mai multe gaze decât consumă instalaţia de pro-generare. Practic nu consumăm deloc gaze din reţea. Totodată, 1067 KW din energie o consumăm noi, restul o livrăm în reţea şi este plătită la un tarif stabilit de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) care nu se va schimba timp de 15 ani, aşa a fost înţelegerea. Energocom cumpără energia de la toţi şi le livrează la distribuitori precum „Red Union Fenosa” sau „Red Nord” . Valentin precizează că tariful energiei regenerabile este mai mare decât preţul standard pentru energia electrică, întrucât antreprenorul trebuie să-şi recupereze într-o anumită perioadă investiţiile.

Tudor Ungureanu, directorul şi iniţiatorul afacerii, spune că e necesar ca, în R, Moldova, să existe mai multe fabrici de producere a bioetanolului şi biogazelor, energiei regenerabile şi îngrăşămintelor organice, pentru a prelucra produsele agricole proprii, fără a fi dependenţi în această privinţă de alte state.
În prezent, câteva zeci de întreprinderi din R. Moldova îşi utilizează deşeurile industriale pentru asigurarea cu energie termică şi electrică a propriilor necesităţi şi pentru livrarea surplusului de energie electrică în reţeaua naţională de distribuţie.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *