În penitenciarele din Moldova tortura este o practică obişnuită şi nu se pedepseşte

Deţinuţii din R. Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană, se află într-o situaţie precară. Condiţiile de detenţie sunt deplorabile, deţinuţii şi familiile lor sunt supuşi, în mod constant, presiunilor şi estorcărilor, iar tortura este o practică obişnuită şi nu se pedepseşte. Acestea sunt concluziile misiunii Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului (FIDH), prezentate într-un raport lansat luni la Chişinău, cu susţinerea organizaţiei membre FIDH din R. Moldova, Promo-LEX. FIDH a mandatat o delegaţie să viziteze trei penitenciare din R. Moldova, să culeagă mărturii ale victimelor şi ale foştilor deţinuţi din închisorile din Tiraspol, regiunea transnistreană, şi să se întâlnească cu experţi din societatea civilă şi reprezentanţi ai autorităţilor responsabile din R. Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană.

14 la sută din cazurile de tortură sunt investigate

Violenţele izbucnite după alegerile din anul 2009 şi arestările aleatorii ale protestatarilor au scos la iveală problemele grave ale Moldovei în ceea ce priveşte tratamentul inuman şi degradant. Cazurile de tortură şi rele tratamente înregistrate atunci încă nu au fost investigate, sau au fost investigate insuficient. În ultimii ani, R. Moldova a luat măsuri pentru a crea o atmosferă de siguranţă în secţiile de poliţie, a adoptat o serie de legi, a ratificat tratate internaţionale şi a numit un Ombudsman pentru tortură. În pofida acestor eforturi, rămân multe de făcut, în special în ceea ce priveşte accesul la justiţie şi a condiţiilor de detenţie.

„Tortura este o practică obişnuită în secţiile de poliţie”, a declarat dl Artak Kirakosyan, un membru al delegaţiei FIDH. “Iar corupţia avocaţilor, judecătorilor şi medicilor care efectuează expertizele medicale agravează situaţia”, a adăugat dl Kirakosyan, care a prezentat raportul misiunii în cadrul unei mese rotunde ce a întrunit reprezentanţi ai autorităţilor şi societăţii civile din Chişinău.

„În linii generale, plângerile victimelor care se referă la cazurile de tortură sunt examinate în foarte puţine cazuri. În anul 2012, doar 14 la sută din cazurile de tortură declarate au fost investigate”, a adăugat Pavel Postica, director de program al Asociaţiei Promo-LEX.

Condiţiile din închisorile vizitate s-au dovedit a fi foarte dure. Estorcările sunt la ordinea zilei, iar violenţele aplicate deţinuţilor, dar şi cele dintre deţinuţi, creează o atmosferă de frică. Cererile de transfer în alte penitenciare sau de schimbare a celulei sunt rareori acceptate. Gardienii acuzaţi de abuz împotriva deţinuţilor primesc pedepse minime.

Transnistria nu recunoaşte cazurile de tortură din secţiile de poliţie

În Transnistria, condiţiile sunt încă mai complicate. Autorităţile transnistrene refuză să recunoască existenţa unor probleme din domeniul drepturilor omului. Acestea funcţionează independent, chiar dacă regimul de pe acest teritoriu, marcat de o solidă prezenţă rusă, nu este recunoscut de către R. Moldova. Locuitorii regiunii transnistrene au acces limitat la justiţia moldovenească. Totuşi deciziile Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi ale Comitetulului ONU pentru Drepturile Omului au accentuat atât responsabilitatea Rusiei, cât şi cea a R. Moldova în asigurarea respectării drepturilor omului în Transnistria.

Autorităţile din regiunea transnistreană nu recunosc, respectiv, nici cazurile de tortură din secţiile de poliţie şi închisorile din regiune. Chiar Ombudsmanul regional a declarat misiunii FIDH că, în regiune, ar fi fost înregistrate foarte puţine cazuri de tortură. Acesta a adăugat că, datorită teritoriului mic şi legăturilor comunitare strânse dintre oameni, asemenea cazuri “nu ar putea fi trecute cu vederea”. Totuşi, mărturiile colectate dovedesc contrariul.

După cum accentuează recomandările raportului FIDH, autorităţile R. Moldova ar trebui să-şi recunoască responsabilitatea pentru încălcările drepturilor omului din regiunea transnistreană. De curând, Moldova a accelerat procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi a lansat mai multe reforme în această direcţie. La 4-6 octombrie, curent, Chişinăul a găzduit al V-lea Forum al Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene. Petele negre în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului ar trebui abordate fără întârziere, iar depăşirea lor ar trebui considerată drept o condiţie pentru semnarea Acordului de Asociere Moldova-UE.