DOULA sau șansa de a naște fără frică

Experiența de a da naștere unui copil în R. Moldova nu este neapărat una empatică și pozitivă. Acest lucru l-a demonstrat petiția celor 98 de femei din ianuarie 2018 despre cum au născut în spitale, adresată autorităților naționale. Principalele motive evocate au fost estorcare de mită, rele tratamente, abuz emoțional și verbal și lipsa lor de informare despre intervențiile medicale.

În ciuda unor asemena tratamente, unele femei au parte, totuși, de o experiență pozitivă la naștere. Aceasta nu se datorează faptului că travaliul e mai puțin dureros sau că beneficiază de cele mai bune facilități, ci pentru că au ales să fie asistate de o persoană empatică, dedicată, pozitivă.

Deși poveștile Ianei Râbac și Marinei Boicenco sunt diferite, oricum, le apropie o experiență comună, mai puțin cunoscută la noi. Ambele au născut pe cale naturală, fiind asistate de o altfel de moașă, numită doula.

Experiența de a naște asistată de o doula

Iana Râbac își spune astfel povestea despre naștere: „În 2017, am participat la cursul „Naștere fără frică”, organizat de două doamne. Acele zile mi-au schimbat percepția față de naștere. Până atunci, aveam frică față de naștere și mintea mea se liniștea doar acceptând opțiunea unei intervenții cezariene, sugerată tot mai mult femeilor contemporane, care cred că aceasta te scapă de durere.

Iana Rîbac
Iana Rîbac

După seminar, eram convinsă că vreau și pot naște pe cale naturală, fără frică. Când a început travaliul, am apelat la o doula, deoarece mi-am dorit să fie lângă mine cineva care se pricepe la nașteri, fiind prima mea experiență. În spitalele de la noi, rareori poți naște pe cale naturală, fără intervenții medicinale, și, rareori, femeii care naște i se cere părerea sau i se explică unele proceduri.

Doula Ecaterina a venit acasă atunci când au început contracțiile medii, i-a arătat soțului cum se face masajul de relaxare. Am experimentat diferite poziții în timpul travaliului, ușurându-mi durerea. Doula a avut grijă să-mi dea să beau suficient lichid și mi-a amintit de fiecare dată să respir corect, regulat. M-am simțit liniștită, nu mi-am făcut griji, am fost sigură pe sfaturile Ecaterinei și le-am urmat, încercând să mă bucur de această experiență.

În tot acest timp, Ecaterina îmi șoptea cuvinte de încurajare: „Sunt curajoasă!”, „Uite, îți reușește totul de minune!” „Încă puțin și gata!”. Între timp, din partea personalului medical nu auzeam cele mai pozitive cuvinte. Sunt extrem de mulțumită că am apelat la serviciile unei doula la nașterea copilului meu!”, spune Iana.

Marina Boicenco

Marina Boicenco are istoria sa despre naștere: „Despre doula citisem demult și visam la o naștere asistată de o profesionistă. Chiar mă gândeam să nasc în apă… După mai multe căutări, am găsit un grup de femei în Moldova, care oferă instruiri despre maternitatea conștientă pentru viitoarele mame. Am dorit ca cea de-a doua naștere să fie una naturală, pentru că la prima am apelat la cezariană. De la prima experiență, am rămas cu impresia că nici nu am dat naștere unui copil. Așa că, la a doua sarcină, la doi ani după prima, mi-am zis să nasc în mod natural, fără intervenții, așa că am apelat la o naștere asistată de o doula.

În vara anului 2018, am venit de la Bender la Chișinău. Împreună cu doula Ecaterina, am exersat diverse tehnici de relaxare în timpul contracțiilor, de masaj, de respirație, de mișcări și poziții comode. Doula m-a ajutat să înțeleg și să simt mai conștient procesul nașterii. Atunci când doctorii mi-au propus stimularea nașterii, Ecaterina m-a învățat să îmi valorific drepturile la o naștere individualizată, fără grabă, astfel încât copilul să se nască pe cale naturală, fără intervenții medicamentoase. Ecaterina a fost ochii și urechile mele în sala de nașteri, a fost legătura mea cu doctorii.

Ce semnifică termenul doula?

Doula este un cuvânt grecesc care înseamnă „cea care îngrijește femeia”. Activitatea unei doula presupune sprijin emoțional continuu viitoarei mame și viitorului tată, și asistența în obținerea informațiilor înainte și după sarcină, cât și în timpul nașterii. Doula înseamnă parteneră sau antrenoare de naștere, fie persoană de suport post-partum. Doula nu este neapărat cu studii în medicină, dar posedă cunoștințe ample și practici despre naștere, cea mai importantă fiind abilitatea de a comunica și a relaționa în perioadă critică.

De ce doula, dacă există moașe?

Alina Onova

Alina Onova, Ecaterina Michitenco și Evghenia Ionel sunt trei dintre puținele femei care practică profesia de doula în R. Moldova. Ele au studii în diverse domenii, tehnice, jurnalistice, economice, dar au propria experiență de naștere a copiilor acasă, nu la spital. În timp ce Ecaterina a experimentat nașterea de două ori, Alina și Evghenia au câte trei nașteri, ceea ce le-a ajutat să simtă pe pielea proprie toate stările prin care trece o mamă în travaliu. Potrivit lor, această activitate nu poate fi practicată fără pasiune și empatie față de mamele în durere.

Sistemul medical prevede ca nașterea să fie asistată de un obstetrician și de o moașă – un tandem suficient pentru a supraveghea lăuza și copilul care urmează să se nască.

Alina Onova susține că moașa și doula au funcții diferite. Moașa asistă nașterea, iar doula îi oferă lăuzei ajutor moral și emoțional. Doula nu efectuează nici o procedură medicală.

Ecaterina Michitenco

„Meseria de doula a existat întotdeauna”, spune Ecaterina Michitenco. „Acum sute de ani, când femeile nășteau acasă, până venea moașa, lângă lăuză se afla cineva din familie, mama, sora, vreo rudă. Doula era cea care îndeplinea rolul de susținătoare. În zilele noastre, circumstanțele de trai ne-au izolat. Femeile de azi nu au întotdeauna pe cineva din apropiați care să le susțină la naștere, de aceea multe femei apelează la doule pentru susținere emoțională”, explică Ecaterina.

De ce doula, dacă există soțul sau mama?

Sistemul medical obstetric din R. Moldova a trecut, totuși, printr-un proces de umanizare în ultimele două decenii. Dacă în perioada sovietică femeia era izolată atât de pruncul său, cât și de partener și rude, cât se afla la spital, acum, în sala de nașteri e acceptată o persoană de suport. De ce o femeie ar avea nevoie de doula, dacă poate fi sprijinită de soț, mamă sau prietenă?

Informația pe care o deține doula despre naștere, experiența proprie a doulelor fac diferența, potrivit Ecaterinei Michitenco. Dacă obstetricianul sau moașa propun să intervină cu o procedură medicală, doula e gata să o informeze pe mamă despre avantajele și dezavantajele intervenției, iar femeia sau cuplul poate decide dacă să o accepte. Doula cunoaște fiziologia, psihologia nașterii, dar și protocoalele spitalicești și poate veni cu o informație de conștientizare a fiecărei etape de naștere.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă prezența unui companion/oane care ar asista femeia în timpul travaliului și al nașterii și susține libertatea de alegere a persoanei de suport de către lăuză, fie că este o rudă sau o doula. Potrivit OMS, nașterea asistată de doula, ar scuti statul de cheltuieli suplimentare și ar fi mai eficientă sub aspectul costurilor și al necesității intervențiilor obstetrice invazive. O naștere asistată ar reduce riscul utilizării cleștelui obstetric cu 10%, al nașterii prin secționare cezariană cu 25%, al injectării de oxitocină și al utilizării anesteziei epidurale cu 10%.

Nașterea asitată de doula ar minimiza durata travaliului, ar îmbunătăți parametrii nou-născutului și, cel mai important, ar spori gradul de satisfacere a femeii. În unele state, serviciile doulelor sunt acoperite de polițile de asistență medicală, iar opțiunea alegerii unei doule la naștere este inclusă în serviciile spitalelor.

Poate moașa să-și asume rolul unei doule?

Ecaterina, Evghenia și Alina consideră că moașele ar putea presta serviciile unei doule, doar că ar fi nevoie de foarte multă dedicare și suficiente resurse interne de empatie pentru toate mamele prezente. Or, în sălile de naștere se lucrează în serie, doctorii și moașele nu reușesc fizic să le acorde suficient timp și comunicare lăuzelor. Potrivit interlocutoarelor, scopul moașei este evaluarea și controlul procesului de naștere, pe când doula este alături de mamă neîntrerupt, ea acceptă și se supune oricărei decizii a lăuzei. Doula nu are dreptul să insiste asupra deciziei și dorințelor mamei. Ea o poate informa, o poate ajuta, la cerere, dar ascultă orice decizie a mamei – ea este ca o umbră a femeii în travaliu.

Doula nu-i va spune niciodată femeii dacă s-a descurcat mai puțin bine, dacă a luat o decizie incorectă; pentru doula femeia întotdeauna se descurcă la naștere așa cum poate, iar doula e mereu de partea ei. „Aceste detalii sunt uneori atât de importante pentru o femeie, încât în momentele de durere insuportabilă, prezența unei persoane care să te înțeleagă în toate este determinantă pentru echilibrul mental și emoțional”, susține Ecaterina Michitenco.

Codul deontologic al lucrătorului medical și al farmacistului din R. Moldova stipulează următoarele:

  • Profesia de medic şi farmacist este incompatibilă cu duritatea, apatia, ignoranţa, indiferenţa, aroganţa, nerăbdarea, corupţia, discriminarea, stigmatizarea, care afectează şi discreditează atît autoritatea unui lucrător medical ori farmacist în parte, cît şi a colectivului profesional, a medicinei în ansamblu.
  • Lucrătorul medical şi farmacistul nu pot fi implicaţi în realizarea unor acte degradante pentru fiinţa umană.

Nașterile în Republica Moldova sunt gratuite în toate spitalele de stat prevăzute și toate cheltuielile sunt acoperite din bugetul național.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *