Pâine cu miros de căpşuni

E vară, sezo­nul cule­su­lui de căpşuni e în toi şi satul în care tră­iesc acum a prins a se colo­ra… cu sute de feţe, care mai bălăi, care mai smo­li­te, care mai tine­re, mai bătrâ­ne, mai arse de soa­re, mai zâm­bă­reţe, mai tris­te, mai spe­ri­a­te, mai curi­oa­se, mai nai­ve, mai şme­che­re, într-un cuvânt: stră­i­ne. Nu-i vezi sin­guri nici­o­da­tă, mereu câte trei-patru, sau chiar mai mulţi, mai mul­te. Dese­ori îi aud râzând în hoho­te, ruşi­na­ţi din când în când de pri­vi­ri­le sus­pec­te ale băbu­ţe­lor de pe drum. Babe sunt pes­te tot, şi aici cu atât mai mult. Şi cum să nu-ţi vină a râde, unde mai vezi babe pe bici­cle­tă la nouă­zeci de ani, coa­fa­te şi îmbu­jo­ra­te? Uni­cul lor drum e până la super­mar­ket sau maga­zi­nul de îngheţa­tă (Gela­te­ria Moby Dick) şi îna­poi.

Totu­şi aici sunt mai mul­te femei, tine­re, de cele mai mul­te ori necă­să­to­ri­te – le pri­cepi după felul de a se îmbră­ca, după cum râd şi la cât zâm­besc de fru­mos atunci când cine­va le cla­xo­nea­ză sau le face vre­un com­pli­ment, şi la aşa ceva ita­li­enii sunt tare pri­ce­pu­ţi! Sau sunt căsă­to­ri­te, cu copii mici. Pe aces­tea din urmă, de mul­te ori le observ la super­mar­ket cum golesc raf­tul cara­me­le­lor şi al pră­ji­tu­ri­lor, cău­tând şi măsu­rând cuti­i­le de car­ton de la intra­re pen­tru a le tri­mi­te odra­sle­lor aca­să, aco­lo, în Polo­nia, Româ­nia sau R. Mol­do­va. Cei din Maroc nu prea se înghe­su­ie, nu au ase­me­nea obi­ce­iuri, poa­te pen­tru că sunt mai mult băr­ba­ţi sau poa­te pen­tru că la ei nu exis­tă renu­mi­tul trans­port de cole­te, cum e la noi.

În apro­pi­e­rea satu­lui se întind, pe zeci de hec­ta­re, sere cu căpşuni. În tim­pul zilei şi, mai ales, când e soa­re, tem­pe­ra­tu­ra se ridi­că de mul­te ori până aproa­pe de 50°. E o căl­du­ră insu­por­ta­bi­lă, mai ales din cau­ză că e mul­tă umi­di­ta­te în aer. Sen­za­ţia e ca şi cum te-ai afla într-o cra­ti­ţă cu capa­cul puţin dat la o par­te, dar pusă la foc. De ace­ea, fete­le sunt mereu îmbră­ca­te uşor, cu pan­ta­lo­nii scu­rţi sufle­ca­ţi până sus la înche­ie­turi şi la 25°, şi la mai mult, şi sunt roşii ca niş­te cre­ve­te fier­te. Totu­şi ira­di­a­ză toa­te de feri­ci­re, le miroa­se şi urma a fra­gă! Cule­sul căpşu­ni­lor durea­ză apro­xi­ma­tiv o lună jumă­ta­te – două şi se face de două ori pe an, pri­mă­va­ra şi toam­na. Soiu­ri­le cul­ti­va­te în regiu­nea Vene­to sunt: Eva, Gar­da, Antea, Pat­ty, însă cele mai dulci şi aro­ma­te căpşuni sunt adu­se pe pia­ţă din regiu­nea Basi­li­ca­ta, şi anu­me soi­ul Can­don­ga, din care iese o dul­cea­ţă nemai­po­me­nit de gus­to­a­să. Regiu­nea Cam­pa­nia este lider în cul­ti­va­rea căpşu­ni­lor, cir­ca 45% din căpşuni vin de aco­lo.

Majo­ri­ta­tea mun­ci­to­ri­lor sezo­ni­eri locu­iesc chiar pe teri­to­ri­ul sere­lor unde lucrea­ză, în case de mul­te ori vechi şi fără con­di­ţii, câş­ti­gând pe oră între 4,5 şi 5,5 euro, pe când 1 kg de căpşuni cos­tă de la 1,50€/kg la 3,50€ /kg în regiu­nea Vene­to. În Sud, lucru­ri­le stau mai prost în com­pa­ra­ţie cu Nor­dul: remu­ne­ra­re mai mică, preţuri mai mici, drep­tu­ri­le mun­ci­to­ri­lor de mul­te ori fiind încăl­ca­te.

Popu­la­ţia Ita­li­ei îmbă­trâ­neş­te cu paşi rapizi, numă­rul căsă­to­ri­i­lor şi naş­te­ri­lor se redu­ce pe an ce tre­ce. La fel şi numă­rul ita­li­eni­lor care sunt dis­pu­şi să înde­pli­neas­că munci sezo­ni­e­re în dome­ni­ul agri­col.

Pen­tru a rezol­va în par­te pro­ble­ma dată, în mar­tie 2017, guver­nul ita­li­an a emis Decre­tul Flus­si 2017, care pre­ve­de intra­rea şi lega­li­za­rea a 17000 de mun­ci­tori sezo­ni­eri ce pro­vin din sta­te din afa­ra Uniu­nii Euro­pe­ne, pre­cum: Alba­nia, Alge­ria, Bosnia-Herzegovina, Core­ea, Repu­bli­ca Coas­ta de Fil­deş, Egipt, Eti­o­pia, Mace­do­nia, Fili­pi­ne, Gam­bia, Gha­na, Japo­nia, India, Koso­vo, Mali, Maroc, Mau­ri­ti­us, Mol­do­va, Mun­te­n­e­gru, Niger, Nige­ria, Pakis­tan, Sen­e­gal, Ser­bia, Sri Lan­ka, Sudan, Tuni­sia şi Ucrai­na.

Ana Covrig, Italia

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *