Deputaţi şi Oameni simpli — Prinţi şi Cerşetori

Foto: Natalia Moraru

Prolog

Ce au în comun moş Vasile Sârbu şi deputatul comunist Vasile Iovv? Bineînţeles, numele mic, dar şi pensia, deşi aceasta se deosebeşte fundamental. Unul dintre ei ridică o pensie lunară de câteva mii de lei, pe când în cazul celuilalt statul a considerat că îi sunt suficienţi 600 lei. Aceşti bani abia de îi ajung pentru medicamente şi pentru achitarea serviciilor comunale. Unul dintre ei se trezeşte la ora 5 dimineaţa, îşi ia sapa şi merge pe deal, căci, după cum spune chiar el, „e mai uşor să lucrezi când soarele încă nu arde”, altul, însă, se trezeşte ceva mai târzior, îşi serveşte dejunul de deputat şi se urcă în maşina de serviciu. Pe el nu îl interesează arşiţa de afară, căci are climatizor şi aer condiţionat. Ziua de muncă începe pentru fiecare… diferit.

Deputaţi cu pensii de mii de lei

Sistemul de pensii, calcularea acesteia, mărimea şi modul de achitare a pensiilor este unul din aspectele ce deosebeşte R. Moldova de alte ţări democratice. Atât organismele internaţionale, cât şi societatea civilă şi-au arătat în repetate rânduri nemulţumirea faţă de sistemul de asigurări sociale, precum şi în raport cu stabilirea unor pensii speciale pentru anumite categorii de oameni. Spre exemplu, pentru funcţionarii de stat, demnitari şi deputaţi, pensia este calculată într-un mod „special”, ceea ce provoacă indignarea mai multor categorii sociale. Dacă simplii cetăţeni primesc pensii în valoare de 40% din salariu mediu pe ţară, atunci pentru deputaţi aceasta constituie 75% din salariul propriu. Mulţi se întrebă, în acest sens, care este diferenţa dintre un medic, un profesor sau un agricultor, şi un deputat din Parlament? Din ce cauză pensia se calculează diferit?

„Cred că stabilirea cuantumului de 75% din salariu pentru pensia unui deputat sau funcţionar public este exagerat de mare”, ne-a spus deputata Valentina Stratan, membru al Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie din Parlament. „În acest caz, este foarte simplu de calculat ce pensie minimă vor avea anumite categorii. Dacă un deputat are un salariu de 7100 lei, atunci, odată ajuns la vârsta de pensionare, acesta va ridica o pensie de peste 5 mii lei. Dacă ar fi să comparăm această pensie cu pensia medie pe ţară, de aproximativ 500 lei, descoperim o diferenţă enormă”, a mai adăugat deputata.

Culmea este faptul că există deputaţi în actualul Legislativ care ridică atât pensii de mii de lei, cât şi salarii foarte mari, de parlamentari. „În acest sens nu există o optimizare, sau o evidenţă. Încercarea de a discuta problema în Parlament, a provocat indignarea unor deputaţi şi, este clar de ce. S-au simţit vizaţi. Ideal ar fi ori să primeşti pensie, ori să primeşti salariu, nu şi pensie, şi salariu. Trebuie să existe o transparenţă şi o regulă în această situaţie”, ne-a spus Stratan.

Amintim aici că, pe parcursul anului trecut, pe lângă salariile care au fost ridicate de cei 23 deputaţii care au atins vârsta de pensionare, aceştia au beneficiat şi de pe pensii ce au trecut de 1 mil. de lei.

Banca Mondială da, Parlamentul ba

Reforma asigurărilor sociale este de ceva timp şi în atenţia organismelor internaţionale. Astfel, Banca Mondială (BM), pe parcursul anilor, a acordat asistenţă Executivului şi a oferit numeroase recomandări pentru reforma pensiilor şi asigurărilor sociale. Totodată, BM a solicitat şi crearea unui sistem unic de calcul a pensiilor. Aceste recomandări, însă, rămân fără niciun răspuns.

Solicitaţi de Ziarul de Gardă, reprezentanţii BM nu au confirmat, dar nici nu au infirmat că ar fi existat asemenea recomandări. Elena Nikulina ne-a spus că „Banca nu poate face comentarii sau replici la acţiunile sau reformele organelor de conducere ale R. Moldova”.

Unul din colaboratorii Executivului, care a activat şi în cadrul BM, ne-a declarat că „Problema majoră în acest caz este că am moştenit sistemul vechi de pensii. Nu este echitabil să existe anumite categorii privilegiate de persoane în cazul sistemului de pensii. BM propune aceste recomandări încă din 1998, dar ele rămân fără răspuns. De ce? E simplu – sunt anumite interese şi nu se vrea modificarea acestei legi”.

Existenţa unor recomandări a BM, privind ajustarea sistemului de pensii la normele internaţionale, ne-a fost confirmată şi de Emilia Proca, fostă angajată a Casei de Asigurări Sociale din sectorul Buiucani al or. Chişinău. „Au existat prevederi şi recomandări propuse de BM, inclusiv şi la subiectul diferenţei majore dintre categoriile speciale de pensionari şi pensionarii simpli. Acestea însă nu au fost luate în consideraţie”, ne-a declarat Proca.

R. Moldova — ca la noi, la nimeni

În ţările europene fiecare cetăţean îşi asigură pensia prin contribuţiile sociale făcute de-a lungul activităţii sale de muncă. Astfel, plata pensiei, în cadrul unui sistem pe asigurare public, se face de regulă din bugetul de asigurări sociale de stat.

De asemenea ţările europene se conduc de un cuantum unic de stabilire a asigurărilor sociale, în timp ce în R. Moldova, în cazul fiecărei categorii sociale, pensia se calculează diferit, „ceea ce creează inechitate între cetăţeni”, ne-a spus Petru Tarhon, preşedintele Asociaţiei Republicane a persoanelor de vârsta a III-a „Bunătate”.

Ala Lipciu, coordonator naţional al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO) în R. Moldova, a declarat pentru Ziarul de Gardă că „unificarea normelor de pensionare, de rând cu alte măsuri, este o condiţie obligatorie şi notorie pentru asigurarea direcţiilor de reformă a sistemului de pensii şi respectarea principiilor asigurărilor sociale”.

Potrivit experţilor, pensia sau asigurarea socială este corelată direct cu salariul fiecăruia. „Anume aici trebuie să căutăm rezolvarea problemei în cauză, pentru că pensia fiecăruia depinde de salariul fiecăruia. În acest sens, conducerea R. Moldova ar trebui să asigure salarii acceptabile, pentru ca apoi pensia să fie calculată în funcţie de aceste salarii”, explică Valentina Stratan.

Mulţi specialişti sunt de părerea că, în cazul deputaţilor, se întrevăd privilegii în ceea ce priveşte beneficierea de sistemul de pensii. Astfel, pe lângă suma pe care această categorie o primeşte din Fondul de Asigurări Sociale, mai există şi o altă sumă, din Bugetul de stat, care suplineşte pensia. „Este incorect, acesta constituie un element discriminatoriu în acest sistem. Într-un fel, se beneficiază mai mult decât se contribuie”, a mai spus Ala Lipciu.

Acţiunile Guvernului şi recomandările BM de uniformizare a sistemului de asigurări sociale au eşuat pentru că această uniformizare nu este votată de Parlament. Refuzul parlamentarilor este clar. „Îşi asigură un loc călduţ la bătrâneţe”, spune Petru Tarhon.

„Nu putem calcula pensia unui „bomj”, aşa cum calculăm pensia preşedintelui”

Am încercat să aflam care este mărimea pensiei deputaţilor din Parlament. Vladimir Dragomir, deputat PCRM, ne-a răspuns clar şi la temă: „De ce vă interesează ce pensie am eu? Căutaţi-vă de treabă. Cred că nu aţi apelat acolo unde trebuie, încercaţi la Ministerul Protecţiei Sociale, ei ştiu mai bine”.

Vasile Iovv, deputat şi el din partea PCRM a fost mai amabil cu noi. El nu-şi aminteşte nimic despre recomandările BM referitoare la sistemul de asigurări sociale: „Eu nu ştiu nimic despre prevederile BM referitor la sistemul de calculare a pensiilor. Totuşi, nu e bine să fie calculate după un procent unic pentru toţi. Pentru că nu putem calcula pensia unui „bomj”, tot aşa cum calculăm pensia preşedintelui ţării. Cei care lucrează mai mult şi care pierd mai mulţi nervi, cum sunt preşedintele ţării sau deputaţii, trebuie să primească o pensie mai mare decât alţii”.

La întrebarea ce pensie are, Iovv a avut aceleaşi probleme de memorie şi oarecum de confuzie, spunându-ne că: „nu ştiu ce pensie am… pentru că nu primesc încă pensie”. Oare chiar să nu ştie deputatul comunist că, potrivit legislaţiei, în R. Moldova bărbaţii ies la pensie la vârsta de 62 ani, în timp de dumnealui a trecut demult de această vârstă.

Efim Agachi, deputat PD, ne-a spus că nu ştie nimic despre prevederile şi recomandările BM privind sistemul de asigurări. La întrebarea privind mărimea pensiei sale de deputat, Agachi a fost mai deschis: „Pensia mea e de 5500 lei”.

Petru Tarhon, preşedintele Asociaţiei Republicane a persoanelor de vârsta a III-a, „Bunătate”, îşi aduce aminte însă de proiectul de lege care prevedea sistemul unic de pensii, dar care nu a fost aprobat de Parlament. „E o bătaie de joc de oameni. Să încerce ei să trăiască cu 400-500 lei pe lună să vedem dacă se descurcă. Noi am muncit o viaţă şi primim pensii de 500 lei, iar ei ridică pensii de mii de lei.

Epilog (gânduri pe termen lung şi pe termen scurt)

Spre seară, moş Vasile se întoarce acasă, obosit şi ars de soare. La căminul familial îl aşteaptă mătuşa Eudochia cu mâncarea caldă şi cu medicamentele pregătite. De ceva timp îl doare o mână şi, cum spune el, ar fi „un semn că îl cheamă cineva sub deal”, acest „sub deal” fiind cimitirul.

Şi deputatul, după o zi silnică de muncă, aşteaptă să bată ora 17.00. Coboară încet scările Parlamentului, se urcă în maşina de serviciu şi o ia încet spre casă. Şi pe el îl aşteaptă acelaşi ritual, doar că puţin diferit, atât ca formă, cât şi conţinut.

Pensia. Aceasta e diferenţa dintre un deputat pensionar şi un pensionar simplu, sau cum îi spune Moş Vasile „gradul de fericire” este diferit la fiecare. Aşa să fie atâta timp cât deputaţii „pierd mai mulţi nervi la serviciu”?

Când se lasă noaptea, ambii pensionari merg la culcare. Pe termen scurt, unul dintre ei se gândeşte la munca pe care o va face mâine. Are mai multe variante: la cosit, la prăşit sau la legat via. Nu se poate hotărî, din cauză durerilor, pe termen lung. Îl chinuieşte de ceva timp osteohondroza.

Pe altul, însă, pe termen lung, îl sufocă gândul alegerilor parlamentare care se apropie. Ghiceşte dacă îşi va mai găsi sau nu un loc pe lista de partid. Pe termen scurt, însă, îl chinuieşte culoarea costumului care îl va îmbrăca a doua zi şi cravata care o va asorta la el.

Mâine este o nouă zi… de tras la coasă pentru unul, de şedinţe parlamentare în fotolii confortabile – pentru altul.

Victor GOTIŞAN