Culisele unui sistem medical „diagnosticat” cu pneumonie

Acuzaţiile unui medic, aduse sistemului medical din R. Moldova, au zguduit opinia publică. În timp ce autorităţile spun că verifică calitatea asistenţei medicale acordate copiilor în spitale, diagnosticaţi frecvent cu pneumonie, opiniile medicilor şi ale părinţilor se contrazic. Pacienţii critică administrarea excesivă a antibioticelor. Experţii susţin, însă, că pneumonia nu se tratează altfel şi că este respectată practica internaţională.

Pneumonia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni severe respiratorii şi cea mai frecventă cauză infecţioasă a decesului copiilor din întreaga lume. Anual, sunt înregistrate 150 milioane de cazuri de pneumonie, 16% din totalul deceselor la copii de până la 5 ani survine din această cauză. Circa 920 mii de copii au decedat doar în 2015, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătății (OMS).

Când părinţilor nu le mai este frică să vorbească

Afirmaţiile medicului Mihai Stratulat, din 10 iulie, precum că unele instituţii medicale din Chişinău ar diagnostica nemotivat copiii cu pneumonie şi i-ar spitaliza doar pentru a obţine mai mulţi bani de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), au zdruncinat sistemul, iar dezvăluirile pacienţilor nu au întârziat să apară. Potrivit acestora, copiii sunt diagnosticaţi cu pneumonie chiar şi imediat după naştere, fiindu-le administrate antibiotice săptămâni sau chiar luni în şir.

Natalia Roşca este una dintre mamele care se declară nemulţumită de stabilirea diagnosticului de pneumonie şi administrarea excesivă a antibioticelor pruncului său.

„În 2012, am născut prematur la Spitalul Clinic Municipal nr. 1. Trebuia să stăm internaţi până copilul ar fi acumulat greutatea necesară pentru externare. Din start ni s-a pus diagnosticul „pneumonie”. Copilului i se administrau antibiotice de 2 ori pe zi. Am fost internaţi o lună, până am ajuns la greutatea necesară. Între timp, am mai făcut analize, radiografii, în urma cărora se consta necesitatea administrării în continuare a antibioticelor”, ne spune Natalia.

„Ne-au trimis pe 10 zile în iad”

„La câteva săptămâni de la externare, copilul avea diaree. Am ajuns iarăşi la spital. Ne-au internat cu pneumonie încă pe 10 zile. Peste câteva luni, iar ne-au internat cu pneumonie. Până la un an am fost internaţi de 4 ori cu bronhopneumonie şi bronşită. În cele din urmă, copilul nu mai suporta niciun antibiotic. Făcuse intoxicaţie. La ultima internare, îi schimbau antibioticul zilnic. Coşmar, durere, deznădejde, frică. La un an, copilul cântărea doar 6 kg. Nici diversificarea n-am putut-o face. Nu voia să mănânce nimic decât lapte praf. Treptat, lucrurile au revenit la normal. Când avea febră sau tuse, tratam cu remedii naturiste, aşa cum ne tratau părinţii noştri. Îmi era frică să mă adresez la asistenţa medicală. În prezent, la 6 ani, copilul cântăreşte vreo 12 kg. Experienţa pe care am trăit-o m-a marcat pe viaţă. Cu cel de-al treilea copil, s-a întâmplat la fel. Imediat după naştere, ne-au trimis pe 10 zile în iad. Am încercat să refuz spitalizarea, dar m-au ameninţat cu viaţa copilului şi iresponsabilitatea de mamă. A fost ultima mea internare. Am mers la medic, la dl Stratulat. De fiecare dată ne recomanda inhalaţii, nu mai cumpăram medicamente şi nici copiii nu se îmbolnăveau atât de des”, ne spune Natalia. Acum un an, familia Roşca s-a transferat cu traiul în Germania. Nu au apelat încă la serviciile medicilor de acolo, dar a auzit doar laude la adresa medicilor şi a serviciilor medicale.

Reacţia instituţiilor publice şi a spitalelor vizate

Problema de sistem abordată de Mihai Stratulat a ajuns în atenţia Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS), dar şi a deputaţilor din Parlament.

MSMPS a instituit o comisie care examinează calitatea asistenţei medicale acordate copiilor în cadrul instituţiilor vizate în afirmaţiile lui Statrulat (IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 şi IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. 1). Din comisie fac parte şi reprezentanţi ai CNAM. Cele două instituţii neagă criticile făcute în adresa lor, acuzându-l pe Stratulat că şi-ar face imagine, utilizând afirmaţii nefondate. CNAM a venit cu o reacţie, precizând că „Sistemul DGR (sistemul de clasificare în grupe după diagnostic) e un instrument utilizat la distribuirea banilor în sistemul spitalicesc într-un mod echitabil între prestatori.

Cu doctorii spre judecată

Recent, un alt părinte a contactat redacţia după un caz similar de diagnosticare cu pneumonie. Andrei Bulgaru spune că a chemat salvarea joi,12 iulie, pentru că feciorul de patru ani avea febră. A fost dus la un spital de copii, unde i-au fost administrate antibiotice. Febra s-a ridicat. A urmat diagnosticul „pneumonie”, deşi radiografia nu ar fi confirmat această maladie. „L-au internat în secţia de reanimare, timp de 16 ore, tot timpul ăsta copilul meu a plâns. Mie nu mi-au permis să-l văd. A doua zi, dimineaţa, avea ochii roşii, venele crăpate de la plâns. Mi-au spus că e conjunctivită. Tot timpul a mâncat doar o felie de pâine. L-au externat sâmbătă. În două zile, băiatul a slăbit cu 3 kg. Am consultat şi alţi medici. Mi-au zis că nu era pneumonie”, ne spune tatăl copilului. Andrei afirmă că în fişa de externare nu a fost indicat diagnosticul de pneumonie, iar la fişa de internare nu i-a fost oferită o copie. Părintele spune că intenţionează să-i dea în judecată pe medici. „Sunt îngrozit de tratamentul aplicat copilului meu. El are 3,9 ani. A avut de suferit mult acolo. Şi acum tresare prin somn. Strigă: mă doare. Vreau să-i acţionez în judecată, dar copilul este prea slăbit ca să-l port pe la tot felul de expertize. Vreau ca medicii să fie pedepsiţi. Deşi un avocat mi-a spus că judecata cu doctorii e o treabă lungă, sortită eşecului”, spune el.

Expert: pneumonia nu se tratează fără antibiotice

În timp ce pacienţii critică administrarea excesivă a remediilor antibiotice, experţii susţin că pneumonia nu poate fi tratată altfel. Totodată, nu exclud faptul că există probabilitatea confundării unei boli respiratorii acute cu pneumonia, „pentru că medicina nu este o ştiinţă exactă”.

Medicul specialist în pediatrie şi pneumologie, Svetlana Şciuca, a precizat pentru ZdG că una dintre cauzele administrării antibioticelor copiilor diagnosticaţi cu pneumonie în perioada post-natală, când încă nu este formată imunitatea, este pentru că „pneumonia nu se tratează fără antibiotice”. Specialista mai spune că sunt cazuri când pruncul se naşte cu pneumonie (pneumonie congenitală) sau se îmbolnăveşte în primele zile de la naştere în urma contactului cu persoane infectate. Durata obişnuită a tratamentului cu antibiotice e de 7-10 zile, „dar nu se recomandă pentru copil să primească mai mult de 4-5 cure de tratament pe an, fără indicaţii. Deşi, depinde şi de boala şi starea pacientului, deoarece antibioticele sunt indicate şi în alte infecţii respiratorii – bronşite bacteriene, angine, sinuzite purulente, otite purulente, boli cronice pulmonare. Chiar şi în cazul administrărilor repetate de antibiotice, rezistenţa la antibiotice se formează într-o perioada mai îndelungată de timp. De obicei, la pacientul cu maladii cronice respiratorii şi în cazurile când se indică doze neadecvate de antibiotice”, explică medicul.

Semne caracteristice pneumoniei

Potrivit ghidurilor internaţionale şi protocolului clinic naţional al pneumoniei la copii, sunt semne clinice pe care medicul de familie le evaluează atunci când suspectă pneumonie. Primul este frecvenţa respiraţiei. Dacă copilul până la 2 luni, are mai mult de 60 de respiraţii pe minut, copilul până la un an – mai mult de 50 pe minut, iar după un an – mai mult de 40 de respiraţii pe minut, se constată o insuficienţă respiratorie, care este un semn de informativitate de 95% în favoarea diagnosticului de pneumonie.

Alt semn caracteristic pneumoniei la copii, este tirajul cutiei toracice, manifestat prin retragerea părţii interioare a peretelui toracic la inspiraţie. Prezenţa tirajului indică severitatea insuficienţei respiratorii şi necesitatea spitalizării.

Svetlana Şciuca, care este şi una dintre autorii „Protocolului clinic naţional al pneumoniei comunitare la copii”, susţine că tusea nu reprezintă un semn obligatoriu al pneumoniei, întrucât reflexul de tuse în primele luni de viaţă e slab dezvoltat. Şi febra, prezentă frecvent în pneumonii, e specifică şi altor infecţii respiratorii. Unii, însă, ar putea să nu facă febră. Medicul admite şi probabilitatea stabilirii unui diagnostic greşit în cazul în care unele semne sunt subapreciate sau supraevaluate.

Dacă radiografia nu arată, nu înseamnă că pacientul nu are pneumonie

Despre radiografia toracică, literatura internaţională de specialitate relatează că informativitatea pentru diagnosticul de pneumonie este de 70-75%. Rezultatele radiografice în debutul pneumoniei sau la copilul cu sindromul bronhoobstructiv ar putea fi neinformativ pentru diagnostic, dacă radiologia nu arată pneumonia, nu înseamnă că pacientul nu are pneumonie”. Profesorul universitar Svetlana Şciuca accentuează, de asemenea, că misiunea unui doctor este să pună un diagnostic corect şi să asigure un tratament adecvat, pentru externarea unui pacient vindecat, nu să aducă bani spitalului.

„Consult pacienţi şi vă asigur că niciun doctor nu se ocupă de calcularea costului cazului tratat. Medicii nici nu cunosc subtilităţile programului de evaluare a indicelui de complexitate a cazului tratat. Aceste calcule ţin de competenţa secţiilor de monitorizare şi de statistică. E important ca medicul să reflecte în diagnostic toate problemele de sănătate ale copilului, iar la final costul cazului tratat să corespundă cu investiţiile instituţiei”, spune specialista.

Ce este pneumonia

Potrivit OMS, pneumonia este o infecţie respiratorie acută care afectează plămânii. Aceştia, la rândul lor, sunt formaţi din alveole, care se umplu cu aer atunci când o persoană sănătoasă respiră. În cazul pneumoniei, alveolele sunt umplute cu puroi şi lichid, ceea ce face ca respiraţia să fie dureroasă, limitând consumul de oxigen.

Pneumonia poate fi cauzată de viruşi, bacterii sau ciuperci. Viruşii şi bacteriile care se găsesc frecvent la nivelul nasului sau gâtului unui copil pot infecta plămânii, dacă sunt inhalaţi. Pneumonia poate fi prevenită prin vaccinări, igiena mâinilor, reducerea poluării aerului. Pneumonia bacteriană poate fi tratată doar cu antibiotice, dar numai o treime din numărul total al copiilor diagnosticaţi cu pneumonie primesc antibioticele de care au nevoie, informează OMS.

Spitalizarea e recomandată doar în cazuri severe de pneumonie, indică organizaţia responsabilă de gestionarea problemelor de sănătate la nivel internaţional. Costul diagnosticării şi tratamentului cu antibiotice pentru toţi copiii bolnavi de pneumonie în lume e estimat la 109 milioane USD pe an.

Potrivit datelor Centrului Naţional de Managament în Sănătate, în 2017, în R. Moldova au fost înregistrate 16 915 noi cazuri de pneumonie la copiii de până la 17 ani, cu 832 mai multe cazuri decât în 2016. În 2017, din cauza pneumoniei au decedat 51 de copii, cu şase mai puţin comparativ cu anul precedent.

Citiți și: Majorări de salarii cu 4,1% în instituțiile medicale din R. Moldova vs 70% în România

Tinerii medici, chemaţi şi respinşi de sate

Medicii în judecată cu sistemul de sănătate

Sănătate fără frontiere pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului

Medici în străinătate: Cum lucrează şi ce salarii primesc lucrătorii medicali în diferite state


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Bob

    Sistemul nostru de sănătate e pe Moarte. Calificația medicilor și atitudinea față de pacienți este mai jos de plintus. Iată cu plintusurile și dirijează ministerul respectiv/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *