CSM susţine că, în 2014—2015, dosarele în instanţele judecătoreşti au fost repartizate corect, egal şi aleatoriu
La 24 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a analizat un raport al Inspecţiei Judiciare privind investigarea modului de distribuire a dosarelor în instanţele judecătoreşti din municipiul Chişinău. Potrivit datelor prezentate, pe parcursul anilor 2014—2015, nu au fost depistate încălcări ale principiului repartizării corecte, egale şi aleatorii a dosarelor în instanţele de judecată.
„Verificarea a fost efectuată pentru 2014, deşi a început cu noiembrie 2013. Până la această perioadă, repartizarea era făcută manual, automat şi semiautomat. Din noiembrie 2013, s-a introdus programul 4.0, datorită căruia a fost exclusă orice repartizare manuală sau semiautomată. Toate dosarele se repartizează prin intermediul programului în mod aleatoriu. La repartizarea aleatorie s-a trecut pentru că se ţine cont de gradele de complexitate, dosarele se repartizează nu doar după număr la toţi judecătorii, dar şi în funcţie de gradele de complexitate. În concluzie, cazuri de manipulare a repartizării aleatorii a dosarelor în instanţele de judecată nu au fost constatate. Nu am verificat la Râşcani o cauză penală care se examinează încă în momentul de faţă, precum şi alte cazuri care sunt în curs de investigare. Informaţii cu privire la manipularea dosarelor de către unii judecători nu există, cu toate că ne-au pus în gardă blocările masive în unele judecătorii. Însă, există un temei justificat pentru care s-au blocat, fie că era vorba de cauze tehnice, fie că dosarele ţineau de competenţa altor judecători”, a declarat Nicolae Clima, inspector-judecător superior în cadrul Inspecţiei Judiciare.
Luminiţa roşie
În timp ce Dumitru Visternicean, membru al CSM, a cerut raportul pe ţară, Teo Cârnaţ, şi el membru al CSM, a ţinut să accentueze că atunci când ONG-urile au luat o atitudine dură faţă de acest subiect, în februarie 2015, repartizarea aleatorie dintr-o singură încercare a constituit 94% din dosare, iar în martie, acelaşi număr de dosare au fost repartizate în proporţie de circa 99% dintr-o singură dată. „După aceea, iarăşi vedem o descreştere până la 94%. De presupus că judecătorii, atunci când au aflat că se fac verificări, au început să lucreze altfel”, a spus Cârnaţ. În replică, Clima a subliniat că judecătorii nu au influenţă asupra programului.
Ca o soluţie salvatoare, magistraţii au propus să se introducă o rubrică, care să apară automat, ca o luminiţă roşie, în cazul în care dosarul este manipulat. În principiu, e posibil, „dar momentan versiunea 4.1 nu prevede aşa chestiuni, este o muncă tehnică foarte complicată”, a opinat Andrei Ojog, consultant CSM.
Dubii şi lacune
Teo Cârnaţ a ţinut să accentueze în acest context că a observat mai multe lacune. „Prima lacună: Centrul de Telecomunicaţii Speciale nu se subordonează CSM-ului, ci Ministerului Justiţiei, unde activează Departamentul de Administrare Judecătorească. Ar trebui adresat un demers către Minister să-şi onoreze obligaţiunile în conformitate cu legea. Conform strategiei, de fapt, din 2015, acesta se află deja în componenţa CSM.
A doua lacună, acele obiecţii lansate de ONG-uri în presă referitoare la dubii legate de repartizare nu s-au adeverit. Am, totuşi, o suspiciune: atunci când în luna februarie am luat hotărârea să verificăm repartizarea, era vorba de un procent, şi apoi acesta s-a modificat – de la 94 la 99%, după cum am menţionat mai sus”, a specificat magistratul, insistând asupra necesităţii unei verificări suplimentare.
În acest sens, experţii care au prezentat raportul au atras atenţia că în fiecare lună variază numărul de incidente procesuale, iar datorită verificărilor, începând cu lunile ianuarie-februarie, instanţele au înregistrat o activitate mai eficientă. „Mai mult ca atât, din iulie, a început să fie implicată Inspecţia în această direcţie”, a adăugat Ojog.
„E imposibil de dat un răspuns categoric la întrebarea dacă s-a manipulat programul sau nu”, au concluzionat magistraţii. Experţii au spus, totuşi, în continuare că dosarele se repartizau în număr egal judecătorilor, după gradul de complexitate, în baza regulamentului de Consiliu. S-au studiat, prin urmare, pe perioada respectivă, cauzele pentru care se repartizează sau nu aleatoriu dosarele. „În afară de aceasta, în programul în care se lucrează există mai multe opţiuni: de incompatibilitate, de exemplu. De aceea s-au făcut verificări şi la starea de lucru a programului: gestionare şi implementare. S-a ţinut cont de chestiunile cu privire la blocarea judecătorului, la incompatibilităţi conform codului de Procedură civilă şi penală, la examinarea programului de către unul şi acelaşi judecător, blocarea masivă a unor judecători. S-au verificat toate temeiurile date. Cazuri de manipulare a dosarelor în instanţa de judecată nu au fost constatate. Ne-a pus în gardă faptul unor blocări masive la unele judecătorii – câte 15-17 judecători. Dar s-a constatat că acestea erau de competenţa judecătorilor de instrucţie. Am verificat fiecare motiv de blocare. S-a constatat că unii judecători erau blocaţi şi din cauze tehnice, de exemplu, era apăsat de mai multe ori unul şi acelaşi buton”, au conchis experţii.
„Dacă prezentaţi informaţia aşa cum este, dacă spuneţi că manipulări nu se fac în dosarele respective, înseamnă că nu avem nevoie de o astfel de verificare”, a apreciat Cârnaţ.
„În raport nu sunt prezentate manipulările cu programul, dar este prezentată toată informaţia privind anumiţi utilizatori ai programului pentru perioada de timp evaluată”, a spus Ojog. S-a constatat că judecătorii au fost blocaţi de două ori, pentru 10 secunde sau mai puţin, dar blocarea s-a datorat faptului că în versiunea 4.0 a programului nu apărea întotdeauna semnalul de blocare. „De remarcat că în prezent se utilizează versiunea 4.1, care este una îmbunătăţită. S-a verificat, printre altele, informaţia nu doar pornind de la CTS ca sursă, ci s-a deschis fiecare dosar, pentru a face precizări”, a subliniat Ojog. Completându-l, Clima a opinat că ar fi necesar să se menţină un control permanent, dar aceasta nu va mai fi posibil, întrucât expertul de la USAID care a lucrat pentru acest raport este angajat doar până la 31 decembrie 2015.
Amintim că raportul este rezultatul unei verificări ample, atât ca timp, cât şi ca volum, şi vine ca răspuns la apelul unui grup de ONG-uri cu privire la repartizarea aleatorie a dosarelor în municipiul Chişinău.
„Practic, s-a verificat fiecare unitate, deşi în nota informativă scrie că analiza a fost făcută selectiv. Este imposibil, într-o perioadă relativ scurtă de timp, să se facă verificări la fiecare dosar repartizat aleatoriu din sutele de mii de cauze examinate pe parcursul dat”, a încheiat Nicolae Clima.
