Circuitul gunoaielor: de la tomberoane la gunoiște

Deși de mai mulți ani se vorbește despre importanța reciclării deșeurilor menajere în R. Moldova și despre impactul nociv produs de acumulările enorme de mizerie în zona gunoiștilor, experții constată că procesul de reciclare și de procesare a gunoiului avansează extrem de lent.

Diversele inițiative de promovare a unei culturi ecologice, cum ar fi organizarea concursurilor de eseuri despre ,,Beneficiile unui mediu eco”, desfășurarea unor flashmob-uri cu prilejul Zilei Pământului, par acțiuni zadarnice, atunci când analizăm impactul acestora în contextul nivelului de mortalitate în R. Moldova.

Date oficiale arată că, la noi, nivelul mediu al mortalității e de 61 de ani, în timp ce în statele europene acesta e de 80 de ani.

Instituțiile de stat – departe de problema tomberoanelor

În R. Moldova, inițiativa de a diminua problemele generate de colectarea gunoaielor vine de obicei din partea organizațiilor private sau a ONG-urilor, instituțiile de stat preocupându-se în special de canalizare și de mediul forestier, acordând o atenție neînsemnată reciclării și procesării deșeurilor, lucru ce necesită eforturi mari și un buget pe potrivă.

,,La noi lipsesc impozitele pentru salubrizare, care ar obliga oamenii să achite o sumă stabilită pentru acest sector, așa cum există în Europa. În R. Moldova, se mai lucrează în baza unor contracte de evacuare a deșeurilor din gospodăriile localnicilor și mulți orășeni care nu vor să semneze acest contract, aruncă gunoiul acolo unde știu că va veni mașina să îl ia. Dacă ar exista un impozit pentru salubrizare, atunci am avea instrumentele necesare de diminuare mai progresivă a deșeurilor în R. Moldova”, afirmă Dumitru Bragura, director adjunct al Direcţiei Generale Locativ-Comunale și Amenajare a Primăriei municipiului Chișinău.

Astăzi, în Chișinău, sunt instalate 480 de tomberoane pentru hârtie, carton și sticlă și 800 de tomberoane pentru plastic. Dacă în urmă cu 15 ani, puțini cetățeni cunoșteau despre fenomenul de reciclare a deșeurilor menajere și despre impactul nociv al gunoiștilor, astăzi, odată cu modernizarea vieții și odată cu revenirea celor care au trăit o perioadă mai îndelungată de timp în statele europene, observăm că orășenii depun mai mult efort în selectarea deșeurilor și repartizarea lor în tomberoane potrivite.

Numărul acestora este infim în raport cu numărul celor care nu au preluat această cultură ecologică, constată autoritățile publice locale. În prezent, în jur de 80% dintre orășeni aruncă gunoiul fără a-l repartiza în tomberoane speciale. Și doar 20% dintre locuitori, repartizează deșeurile în tomberoane speciale.

Un studiu recent, elaborat în cadrul proiectului „Instigare la Reciclare”, constată că aproximativ 50% din deșeurile pe care le producem ar putea fi reciclate, în loc să fie depozitate la gunoiște, dacă cetățenii ar fi mai implicați.

În urma unui experiment care s-a desfășurat pe durata unei luni, cu participarea a 73 de persoane din 25 de gospodării, s-a ajuns la concluzia că o persoană care nu colectează separat gunoiul, aruncând totul într-un singur coș, produce 322 kg de deșeuri anual. Iar persoana care colectează deșeurile separat, produce de două ori mai puțin, adică 159 kg. Deci, jumătate din deșeurile produse pot fi reciclate, în loc să fie aruncate.

În municipiul Chișinău locuiesc 825 900 de persoane. Dacă fiecare persoană ar colecta fracția reciclabilă separat, la gunoiște ar ajunge cu 133 795 800 kg mai puține deșeuri.

Risc de intoxicare

Responsabilitatea de colectare şi de transportare a deşeurilor menajere, dar și cea de prelucrare şi îngropare a lor la gunoiştea municipală, revine angajaților de la ÎM Regia „Autosalubritate”, întreprindere autogestionară, care funcționează în componența Direcţiei Generale Locativ-Comunale a Primăriei Chişinău.

Aceștia au un contract de cooperare semnat cu cei de la ,,ABS” Recycling, companie care, din 2005, deține o fabrică de reciclare a deșeurilor menajere în R. Moldova. Astfel, zilnic, la ,,ABS” sunt transportate circa 500 tone de deșeuri colectate din perimetrul orașului Chișinău.

,,Din tot volumul de gunoi care ajunge la noi la fabrică, doar 40% se reciclează. Mă refer aici la fracția organică. E puțin, cealaltă parte, nereciclabilă, ajunge la poligonul de la Țânțăreni”, ne-a spus Irina Balica, manageră ABS Recycling.

Aceasta precizează că doar o mică parte din toate deșeurile acumulate timp de o zi ajung a fi reciclate, pe când 60% dintre acestea, care constituie aproximativ 300 de tone, ajung la gunoiștea municipală. Astfel, zilnic, se aruncă aproximativ 3 000 000 kg de mizerie, iar săptămânal 21 000 000 de kilograme.

Cei de la ABS Recycling spun că, printre deșeurile menajere aruncate, sunt articole vestimentare, mobilier vopsit cu lac, produse casnice, resturi de mâncare, sacoșe murdare, cutii de detergenți sau produse alimentare…

Aceste deșeuri, cu excepția celor alimentare, se descompun foarte lent, procesul fiind de zeci de ani. Spre exemplu, pungile din plastic se descompun timp de 10-20 de ani, produsele din nailon, precum colanții sau scurtele anti-vânt, covoarele sau umbrelele, rămân pe suprafața pământului aproximativ 30-40 de ani, cauciucurile, încălțămintea și paharele pentru cafea se descompun timp de 50 de ani, o pungă de chipsuri dispare de pe suprafața planetei după 75-80 de ani, cutiile din aluminiu, cum ar fi cele de la bere sau sucuri, rezistă și 200 de ani, iar unele pot ajunge chiar și până la 500 de ani. Borcanele din sticlă se descompun în 1-2 milioane de ani.

„Poligonul de la Țânțăreni este un poligon de depozitare, acolo deșeurile sunt prelucrate și așezate în straturi, unul e pământ, altul e gunoi, astfel ele se înhumează, povestește Dumitru Bragura, director adjunct al Direcţiei Generale Locativ-Comunale și Amenajare a Primăriei Chișinău.

În zona Chișinău, funcționează 10 gunoiști autorizate, iar în toată republica – 58, dintre care doar 1% corespund standardelor și 99% nu corespund standardelor specifice stațiilor de reziduu care afectează mai puțin mediul înconjurător.

Alternative pentru Chișinău

Pentru R. Moldova, o gunoiște necorespunzătoare standardelor reprezintă acele depozite care nu se află sub responsabilitatea unor instituții oficiale, adică cele amenajate de oameni. Gunoiștile corespunzătoare sunt cele localizate mai departe de zonele de locuit, fiind îngrădite și păzite de oameni special angajați.

Potrivit standardelor europene, o gunoiște corespunzătoare principiilor de protejare a mediului reprezintă o construcție inginerească sofisticată, care este divizată pe secțiuni, în dependență de gunoiul transportat.

De obicei, aceasta deține o stație electrică, un sistem de canalizare, mai multe gropi, repartizate după durata de timp a deșeului aflat la gunoiște. Acolo sunt asigurate măsuri de protecție în raport cu fiecare perioadă a anului luată în parte.

Specialiștii constată că, pentru R. Moldova, o alternativă ar fi groapa ecologică și incineratorul. Groapa ecologică este frecvent utilizată în Europa, în ea sunt aruncate deșeurile biodegradabile. Acestă groapă este special amenajată și betonată, cu scurgeri, care ulterior poate fi închisă, având găuri de aerisire. De obicei, după o durată de timp, pe suprafața acesteia încep a crește din nou copaci și plante. Pentru Chișinău, costurile unei astfel de gropi ar ajunge la suma de 25-50 de milioane de euro.

O altă alternativă locală ar fi incineratorul. În R. Moldova, însă, incinerarea este interzisă, chiar dacă, în unele țări europene, stațiile de incinerare se pot afla chiar în centrul orașului. Dacă aceasta e construită cu respectarea tuturor normelor, atunci ea nu reprezintă vreun pericol pentru sănătate. Experții afirmă că energia produsă de astfel de stații poate asigura cu căldură câteva grădinițe și școli, economisind din bugetul statului, bani ce pot fi folosiți în alte scopuri.

Ana-Maria Sîrcu